ziaristii.com

Etichetă: salarii

  • Consecințele politicii PSD: salariile la stat au ajuns, în medie, cu 2.000 de lei mai mari decât la privat. E printre cele mai mari diferențe din Europa

    Politica PSD din perioada 2017-2019, de a mări necontrolat veniturile bugetarilor în speranța că va cumpăra liniștea socială cât timp preia controlul asupra tuturor instituțiilor, a generat nu doar un dezechilibru bugetar major, ci și anomalii grave pe piața muncii. Conform directorilor de resurse umane de la companii contactați de Antena3.ro, diferența între salariile bugetarilor și cele ale angajaților la privat a a ajuns, în acest moment, la 2.000 de lei.

    Este o anomalie care nu poate fi remediată, pentru că, pe de o parte, statul a acordat măririle de salarii fără să țină cont de rentabilitate și de cheltuielile generate la buget, iar pe de altă parte, companiile private – care funcționează pe principii de competitivitate și profitabilitate – nu-și permit să intre în competiție cu instituțiile publice.

    Așa s-a ajuns ca, dintr-un calcul politicianist, România să aibă acum una din cele mai mari diferențe din Europa între salariile medii de la stat și privat.

    În acest context, există o emigrare a forței de muncă de la privat înspre stat, care are un sfert din angajații din România. Companiile private se plâng acum că nu mai au mână de lucru.

    George Butunoiu, expert în resurse umane, a descris plastic situația: “Explicația e foarte simplă. E politică! Politicienii au cumpărat, pur și simplu, voturile angajaților de la stat. Fiindcă ei sunt un grup foarte compact, cei de la stat și răspund destul de previzibil la orice stimul“.

    Specialistul a arătat că această politică nu a dus la decalaj între salarii, dar și la o falie între cele două categorii de angajați, care au ajuns să se privească acum cu dispreț: “La stat nu ai cum să calculezi. În funcție de ce? La companiile private poți să îți calculezi masa salarială în funcție de cifra de afaceri, în funcție de profit… Știi că trebuie să dai atât la salarii, atât la producție, atât la altele… În să la stat nu există astfel de probleme. Sunt două lumi total separate și se privesc unii pe alții chiar cu mult dispreț. Sunt două lumi între care nu prea se trece. Acum, bineînțeles, fiind salariile mult mai mari acolo, încearcă cei din privat să ajungă la stat. Însă invers nu se întâmplă aproape niciodată“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Talibanii au împușcat un cântăreț de muzică populară, la o lună după ce au mitraliat un comediant

    * Suceveanca Ermina, care refuză să plece din Afganistan, face propagandă pro-talibani, critică Occidentul și jignește presa internațională: „jurnalism înfometat”! Și părinții ei din România și-au pierdut încrederea în judecata ei

    * Bilanț rușinos al Secției Speciale: 7 procurori au făcut doar 5 rechizitorii în 3 ani, dar au blocat 6.465 de dosare! „Moftul lui Dragnea” ne-a costat peste 4,5 milioane de euro și încurajarea corupției în justiție

    * VIDEO. Șoșoacă a mutat circul pe Transfăgărășan, la întâlnirea cu urșii. Nostalgică după Ceaușescu, i-a certat pe localnici că respectă legea: alungă animalele, în loc să le dea mâncare

    * George Simion și-a luat „escortă” pe litoral: cârciumarul care a chemat-o pe Oana Lovin să-l hărțuiască pe Dan Barna!

    * Senator USR-PLUS: „Să recuperăm partidul din mâinile unor găşti acaparatoare, conduse de Barna şi Cioloş!”

    * VIDEO. Ei sunt cei trei hoți de lemne care l-au bătut crunt pe pădurar în curtea lui!

    * Gigi Becali, „dat în primire” de fostul său avocat: a făcut pe bolnavul ca să iasă din pușcărie. „Se făcea banditu’ că e cocoșat. Vrăjeală! Escrocule, pe tine nu te doare nici glezna!”

    * Baronul Oprișan s-a însurat cu fosta sa secretară, pe care a făcut-o directoare la CJ Vrancea. Familia tradițională PSD-istă: el 56 de ani, ea 37, împreună au trei copii din căsătorii anterioare

    * Crimă amoroasă la nivel înalt: ambsadorul Greciei în Brazilia a fost omorât de amantul soției sale braziliene, la comanda acesteia

  • România începe să se reechilibreze după dezastrul guvernării PSD. Încasările au crescut cu 20%, deficitul scade, dar cheltuielile cu salariile și pensiile rămân uriașe: 87% din venituri!

    Execuția bugetară a primelor 6 luni din 2021, publicată de Ministerul Finanțelor și preluată de Mediafax, arată că România a început să se reechilibreze după cele două calamități abătute asupra țării în ultimii ani: guvernarea PSD și pandemia. Cifrele arată că deficitul a scăzut chiar mai mult decât se spera și încasările au crescut mai mult decât cheltuielile, ceea ce arată că economia începe să-și revină.

    Problema principală rămâne în continuare „cadoul otrăvit“ lăsat în urmă de regimul Dragnea: România cheltuie aproape toți banii pe care reușește să-i colecteze doar ca să achite salariile bugetarilor și pensiile.

    Îmbunătățire masivă la toți parametrii macroeconomici. Dezechilibrele provocate de PSD sunt însă foarte greu de eliminat

    Creșterile de salarii făcute „din pix“ de regimul PSD în perioada 2017-2018, fără nicio bază economică și acoperire reală, cu scopul de a anestezia populația în timp ce se prelua controlul asupra tuturor instituțiilor statului, sunt acum o moștenire copleșitoare. Acesta sunt cheltuieli fixe, cu care Guvernul nu poate jongla în cazul unei crize (așa cum a fost cea apărută odată cu pandemia). Neavând de unde să taie cheltuieli, statul român a fost nevoit în 2020 să se împrumute masiv pentru a plăti salariile și pensiile cu care Dragnea a aruncat în votanți.

    Redresarea nu poate veni decât din creșterea economiei și a veniturilor, care să depășească treptat cheltuielile cu pensiile și salariile.

    Execuția bugetară la 6 luni din 2021 arată că Guvernul Cîțu și-a atins și chiar depășit țintele. Deficitul bugetar a fost redus la 33,8 miliarde lei, adică sub 3% din PIB (cifra exactă – 2,96%). Anul trecut, pe vremea aceasta, deficitul era de 45 miliarde lei, adică 4,28% din PIB. Dacă se va menține acest trend, atunci România va termina anul cu un deficit sub 6%, adică mult mai bine decât estima chiar Comisia Europeană.

    Ținta este de a ajunge sub 3% deficit.

    Un alt indicator foarte important este cel a ritmului în care cresc cheltuielile și veniturile statului. În primele 6 luni din 2021, veniturile au crescut cu 20%, în timp ce cheltuielile cu doar 9,8%. Asta arată că a început un proces de consolidare fiscală, adică de scădere treptată a cheltuielilor.

    Până la sfârșitul anului, cheltuielile cu salariile și pensiile ar putea urca la 95% din totalul încasărilor statului!

    Necazul și punctul nevralgic rămâne însă, așa cum am scris mai sus, dimensiunea uriașă a cheltuielilor sociale și cu salariile.

    În perioada ianuarie – iunie 2021, cheltuielile statului cu salariile bugetare au fost de 55,7 miliarde lei, iar cele cu asistența socială – de 75,2 miliarde lei. În total, 130,9 miliarde lei.

    Veniturile fiscale și cele din contribuții de asigurări au fost de 150,3 miliarde lei.

    Rezultă că 87% din veniturile statului se duc pe salarii și asistență socială.

    Specialiștii se tem că, până la sfârșitul lui 2021, acest procentaj va crește la 95%!

    Asta înseamnă că nu mai rămân bani, practic, pentru nimic. Nici întreținere, nici investiții și niciun proiect major de infrastructură nu s-ar mai putea realiza, după ce se achită cheltuielile fixe.

    Aceasta este moștenirea reală a guvernării PSD – o țară împinsă clar pe drumul care a dus Grecia, în 2009, la faliment.

    Soluția ieșirii din acest impas o reprezintă Uniunea Europeană. Cei aproape 30 de miliarde de euro din PNRR, adăugați altor aproximativ 45 de miliarde bani europeni cuveniți în actualul exercțiu financiar, ar putea ajuta România să facă investiții, să se modernizeze și să acopere cheltuieli – altele decât cele cu salariile și pensiile.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ordin de restricție: Vanghelie „i-a dat pumni în zona capului concubinei Oana Mizil”. Versiunea lui: „A făcut o spaimă și i s-au încleștat degetele de la mână și a început să se sperie”

    * VIDEO. Aghiotantul adus de Dragnea să-i îmbrâncească pe ziariști s-a ales cu capul spart. Un cameraman l-a lovit fără intenție

    * Fostul șofer al lui Liviu Dragnea conduce Federația Română de Atletism!

    * VIDEO. Șoșoacă, scelerată: „Dacă îndrăznește cineva să pună mâna pe noi, să ne vaccineze, va muri!”

    * Și Șoșocul delirează: „Jandarmeria voia să-i pună somnifere în apă, să cadă de acolo”! Dar „Stegarul dac”, vigilent, „a băut apa condensată de la aparatele de aer condiționat”! Până când i-a dat Zară o sticlă…

    * Și-a bătut joc de vaccinare și a murit de Covid la 34 de ani! „Am 99 de probleme, dar un vaccin nu este printre ele”. Ghinion: a mai apărut o problemă. Ultima

    * Șeful contrabandei cu țigări din vestul țării a fost prins după trei zile de căutări. Cosmin Mladin se ascundea în județul Arad, după ce statul român îl pierduse prostește

    * Cele 4 pensii speciale ale lui Valer Dorneanu: 9.180 de euro pe lună, dintr-un venit total de 17.200 de euro

    * Cozmin Gușă a fost eliminat din patronatul Realitatea Plus! Avea 49,5%, acum are 0,125%! Noua „jupână” e Alexandra Păcuraru, cu 99,75%

    * Două fete de 22 de ani aduc României primul „aur” la Olimpiada de la Tokyo: canotoarele Ancuța Bodnar și Simona Radiș! Plus: argint la 4 rame fără cârmaci (masculin). România urcă pe locul 16 în clasamentul pe medalii

  • Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor: “Cu 20 de angajați facem exact aceleași lucruri pe care le făceam cu 80. Cu banii economisiți am făcut un pod”

    Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și fost primar al Oradei, afirmă că boala sistemului bugetar din România este supraîncărcarea cu personal. Șeful județului Bihor a exemplificat, în emisiunea “Insider Politic” de la Prima TV și preluat de News.ro, cu propria sa instituție, pe care o cinduce din septembrie 2020: prin restructurări se economisesc 6 milioane de euro pe an din salarii, fără ca acest lucru să afecteze în vreun fel eficiența.

    Președintele Consiliului Județean Bihor a povestit că au fost concediați 60 din cei 80 de funcționari ai unor structuri, iar cei 20 rămași fac exact aceeași treabă pe care, până anul trecut, o făceau 80.

    Această inflație nejustificată de personal este emblematică pentru România, a explicat Bolojan. El a arătat că, în foarte multe localități și județe din țară, nu primăriile există pentru a servi cetățenii, ci invers: cetățenii există pentru ca în primării să fie îndestăi cât mai multă clientelă, indivizi care stau pe posturi călduțe și bine plătite fără să facă nimic.

    „Boala sistemului public din România este supraîncărcarea cu personal, atât din punct de vedere al numărului de angajaţi, dar şi al salariilor în anumite sectoare unde sunt mult mai mari decât în sectoarele private“

    Problema este sistemică, un buboi pe care nicio autoritate centrală nu îndrăznește să-l spargă. Ilie Bolojan, poate cel mai în temă să vorbească despre acest lucru, i-a spus jurnalistului Sebastian Zachmann: “Boala sistemului public din România este supraîncărcarea cu personal, atât din punct de vedere al numărului de angajaţi, dar şi al salariilor în anumite sectoare unde sunt mult mai mari decât în sectoarele private. Ca atare, pierderile sunt foarte mari şi, practic, ce se  întâmplă, gândiţi-vă că într-o comunitate locală, unde toţi banii care se încasează din taxe şi din impozite se duc pe cheltuielile de personal ale unei primării şi poate nici nu le acoperă, înseamnă nu că acea primărie există pentru cetăţeni ca să le ofere servicii, ci că cetăţenii există pentru ca oamenii ăia din primărie să aibă nişte posturi călduţe sau nu“.

    „La municipiul reşedinţă de judeţ pot să fie cheltuieli cu salariile de 13 milioane de euro, cum este la Oradea, sau pot să ajungă la 25 milioane de euro într-un oraş identic ca mărime“

    Lucrurile sunt simple, spune liberalul: cu cât este mai încărcată schema de personal, cu atât se văd mai puține lucruri în comunitate. Bolojan a declarat că, în acest moment, orașul Oradea are cheltuieli de 13 milioane de euro pe an cu salariații săi, în timp ce orașe similare ca mărime și număr de locuitori plătesc 25 de milioane de euro pe an pe salarii.

    “Asta este o mare problemă şi dacă am putut să realizez în aceşti ani multe proiecte de investiţii este pentru că am avut grijă de banii pe care îi colectam de la contribuabili. Inclusiv prin reducerea cheltuielilor de personal. Aceste cheltuieli sunt de ordinul milioanelor de  euro. La municipiul reşedinţă de judeţ pot să fie între 13 milioane de euro cum este la Oradea  sau pot să ajungă la 25 milioane de euro într-un oraş identic ca mărime, ori dacă în fiecare an ai o economie de 10-12 milioane de euro la cheltuielile de personal, asta înseamnă nişte lucrări care se văd în oraş. Asta este o problemă pentru care noi nu reuşim să livrăm investiţii, performanţă în administraţie şi pentru că oamenii nu văd că din banii lor se face ceva, nu mai au încredere în lumea politică“.

    La Consiliul Județean Bihor, Bolojan a înjumătățit schema de personal în cele 9 luni de când a venit în funcție, iar acum aceștia fac mai multe lucruri decât se făceau înainte cu un număr dublu de angajați. Cu economiile făcute s-a finanțat un pod peste Crișul Repede.

    “Ce am făcut, practic, cu jumătate din angajaţii de la Consiliul Judeţean, s-a dovedit că nu s-a întâmplat nimic la Consiliu, dimpotrivă, am angajat alte proiecte, am început alte lucrări. Se poate face şi cu jumătate din oameni. Efectul este că economia doar la 80 de angajaţi care nu mai sunt a fost de 1.200.000 de euro într-un singur an de zile, ceea ce  înseamnă într-o localitate din judeţul Bihor, un  pod peste Crişul Repede, în Bulz se termină anul acesta un pod care nu ar fi putut fi finanţat, dacă nu am fi avut aceşti bani“.

    „Gândirea a fost ca instituţiile publice să fie o bază de angajări. Aceste angajări se pot transforma în voturi, se pot transforma în agenţi politici“

    Problema fundamentală a statului român este politizarea instituțiilor, a concluzionat Bolojan. Tot ceea ce ține de administrație și de banul public este privit ca o sursă de angajări pentru pile, relații, cunoștințe, cu scopul final de a transforma locurile călduțe la stat în sursă de voturi.

    “Cum au fost angajaţi aceşti oameni, ce randamente au avut, este cât de poate de  clar. Chiar dacă au fost oameni competenţi, practic nu aveau de lucru. Ori a ţine un om, chiar dacă este competent cu salarii fără să aibă de lucru, nu este o chestiune normală. O parte au fost pe filieră politică, o parte au fost angajaţi de-a lungul anilor. Gândirea a fost ca instituţiile publice să fie o bază de angajări. Aceste angajări se pot transforma în voturi, se pot transforma în agenţi politici. Aveam un număr de structuri adiacente cu vreo 80 de angajaţi, am concediat vreo 60 dintre ei, deci cu 20 de angajaţi facem exact aceleaşi lucruri pe care le făceam cu 80, dar vă puteţi imagina ce înseamnă asta în cheltuieli“.

    Șeful județului Bihor spune că economia totală cu salariile la Consiliul Județean, în acest an, e de 6 milioane de euro. El îi invită pe oameni să facă un calcul simplu: multiplicarea acestei sume la nivelul întregii țări, pentru a vedea câte sute de milioane de euro pe an se pierd pe clientelă, prin umflarea schemelor de personal doar la cele 42 de consilii județene, fără a mai vorbi de primării.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O uriașă escrocherie: „uniunea ziariștilor” cu pensii speciale. Gen. Pavel Abraham, col. Dogaru, baronul Morega, pușcăriașul Roșca Stănescu, caraghiosul Brătianu-„Cartof” iau 50% în plus la pensie. Schema a fost pusă la cale de Doru Dinu Glăvan de la Radioul public

    * O toxină AUR: Ovidiu Hurduzeu. Își făcea vacațele la Moscova, acum face propagandă pro-Rusia, anti-Occident, anti-vaccinare

    * Mesaj AUR: „Îmi place Putin și nu-mi place UE. Uniunea Europeană este noua Uniune Sovietică, nu Rusia creștină”

    * Radu Moraru: „Aș vrea să-i agăț în cârlig pe preoții trădători care-i îndeamnă pe oameni să se vaccineze” / „S-ar putea să nu mă mai vedeți niciodată, în nicio emisiune!”

    * Dan Puric, trompeta Rusiei: „Este un atac decisiv asupra poporului român! Suntem în război viruso-ideologic. România este o țară condusă de pirați!”

    * Mineriada din 13-15 iunie 1990. Cum a clonat regimul FSN un post de radio. Ziaristul care avea în birou un poster uriaș cu Ion Iliescu

    * Alegeri la Deveselu: principalii doi candidați au votat un mort, care a și ieșit primar! Se înfruntă fiul defunctului cu vărul defunctului

    * Continuă batjocura: procurorul Giorgiana Hosu, fostă șefă a DIICOT, se pensionează la 48 de ani!

    * „Șoșoacă belgian” a fost găsit în pădure, după o lună de căutări. N-a apucat să împuște pe nimeni, dar și-a tras un glonț în cap

    * Se cunosc 4 echipe calificate în „optimi” la Euro 2020: trei mari puteri ale fotbalului + Țara Galilor. Unde și cu cine vor juca în continuare

  • Haosul salariilor provocat de Dragnea: funcționari din comune au lefuri de 3 ori mai mari decât cei de la oraș, pe aceleași posturi

    Perioada în care Liviu Dragnea a încercat să mituiască bugetarii permițându-le primarilor să stabilească singuri salariile în propriile administrații a dus la aberații ale sistemului de salarizare. În acest moment, există angajați la primării din sate care au salarii de 3 ori mai mari decât alții angajați pe aceleași posturi, dar în orașe, a relatat Raluca Turcan, ministrul Muncii, la emisiunea Insider Politic, de la Prima TV. Pe alocuri, salariile aproape că se dublează după aplicarea a diverse sporuri.

    Raluca Turcan a spus că acum se lucrează la ameliorarea acestor anomalii, dar că nu vor fi afectați bugetarii cu salarii mici și că există domenii unde lucrătorii vor putea primi sporuri de până la 85%.

    Dragnea a încercat să-și cumpere liniștea de a subjuga România pe spinarea bugetului public. S-a ajuns astfel ca țara să fie nevoită să se împrumute ca să achite salariile.

    Raluca Turcan: „Angajați dintr-o comună mică și fără venituri au salarii de 3 ori mai mari decât cei de la oraș” 

    Ministrul Muncii a menționat că nu e firesc ca angajații unei primării dintr-o localitate de câteva sute sau câteva mii de locuitori să ajungă să ia de câteva ori mai mulți bani decât colegii din primării mari, unde se lucrează pe proiecte europene și trebuie gestionate comunități de zeci sau sute de mii de locuitori: “Există salariile în administraţia publică locală care nu sunt pe grila de salarizare unitară şi chiar de la reprezentanţii structurilor asociative am primit solicitări pentru a include şi salariile din administraţie pe grilă, întrucât avem anomalii prin care angajaţi dintr-o comună mică şi fără venituri pentru nicio formă de investiţii au salarii mai mari decât un oraş de trei ori mai mare. Şi atunci, au spus hai să încercăm o aşezare acestor salarii pe grilă astfel încât şi aici să fie o echilibrare, pe de o parte între autorităţile din administraţia publică locală, pe de altă parte între autorităţile din administraţia publică centrală şi cele din administraţia publică locală. Sunt iarăşi situaţii şi excepţii în care salariile la nivel local sunt mai mari decât la nivel central“.

    Raluca Turcan spune că noua lege a salarizării va plafona sporurile la 30% din salariu, dar cu excepții notabile, astfel încât lucrătorii din domeniul sanitar, de exemplu, pot ajunge la 85%: „În legea salarizării există un articol prin care nivelul sporurilor este limitat la 30% la nivelul ordonatorului de credite. Acesta este un articol, ori prezentarea trunchiată a unui text de lege este similară cu minciuna sau manipularea, pentru că la două articole mai jos apar excepţiile. Prin excepţie de la plafonarea nivelului sporurilor la 30% la nivelul ordonatorului de credit vin următoarele domenii. Şi după aceea intră sănătatea, justiţia, asistenţa socială, partea de apărare şi ordine publică. Sunt salariile cărora li se adaugă sporuri cu până la 85%, dar asta nu înseamnă că toţi angajaţii din sănătate au sporuri de 85%. Evident, există segmente din sănătate unde sporurile merg chiar şi la 85%“.

    Demnitarul afirmă că, din 2022, vor dispărea unele sporuri, dar salariile mici nu vor fi afectate: “Aici va fi o decizie politică. Principiul de la care noi plecăm este acela să nu scadă veniturile însă, dacă, de exemplu, se elimină anumite sporuri, poate la nivelul unor salarii foarte mari, ar putea să se opereze mici modificări întrucât trebuie să gândim şi partea de sustenabilitate. Ar putea să scadă salariile foarte mari, nu este încă o decizie luată. Noi am vrea aşa, sporurile să îşi atingă cu adevărat scopul pentru care au fost create pentru anumite meserii, anumite condiţii sau pentru a fi motivante, să reaşezăm salariile de bază. Și aici există două posibilităţi, vom vedea pe care se va merge, fie unele salarii sau venituri foarte mari vor fi afectate prin eliminarea unor sporuri, fie vor fi îngheţate unele venituri şi celelalte vor avea o creştere mai rapidă astfel încât să le ajungă din urmă“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. Sindicaliștii, protest cu torțe și fumigene în fața Guvernului: vor noi majorări de salarii. Veniturile bugetarilor sunt deja cu 45% mai mari decât în sectorul privat

    Reprezentanți ai sindicatelor din aparatul bugetar au ieșit miercuri în fața Guvernului, cu torțe și fumigene, pentru a cere noi măriri de salarii și menținerea sporurilor. Majorate permanent în ultimii ani, veniturile din sectorul public sunt deja mai mari cu 45%, în medie, decât cele din economia privată. Constrâns de criză, Guvernul a anunțat că anul acesta nu mai poate mări încă o dată salariile bugetarilor.

    Sindicaliștii au aprins torțe și fumigene în culorile naționale – roșii, galbene și albastre. E vorba de reprezentanți ai bugetarilor afiliați la Publisind – sindicaliști ai poliției, din ramura asistenței sociale, dar și angajați ai Ministerului Tineretului și Sportului, din sectorul Finanțelor și reprezentanți ai sindicatelor pensionarilor.

    Se reclamă salariile prea mici, decizia Guvernului de a îngheța veniturile și sporurile bugetare pe 2021 și condițiile de muncă.

    Protestatarii acuză Executivul că ar bloca salarizarea unitară: “Cîțu și Guvernu său ne-ajută s-o ducem rău!”, „Pentru ordonanță zero toleranță”, “Cu masca protestăm, salariu-l dezghețăm” etc.

    Ultima veste, potrivit căreia pensionarii reangajați la stat nu mai pot cumula pensia cu salariul de bugetar, i-a îndârjit și mai tare mai ales pe sindicaliștii pensionarilor de la Interne, oameni care la 40 sau 45 de ani au deja pensii speciale și de obicei se reîncadrează în sistem, tot la stat.

    Sindicatele bugetarilor își aduc aminte de nemulțumiri doar când cade PSD de la putere. Liderii sindicaliștilor devin frecvent deputați social-democrați

    Vârf de lance al sindicaliștilor sunt reprezentanții polițiștilor. Sindicatul Europol a transmis în direct, pe Facebook, secvențe de la proteste: “Este a 6-a oară când ieșim în stradă în acest an ca urmare a bătăii de joc în formă continuată a guvernanților la adresa polițiștilor și rezerviștilor militari. Vom fi în stradă în fiecare săptămână până când acest guvern ticălos va înțelege că redresarea economiei nu se face prin furtul banilor din buzunarul oamenilor“.

    Cele mai multe dintre sindicate sunt capturate, la vârf, de oamenii PSD. Cazurile sindicatului de la Metrou, condus de Ion Rădoi, fost deputat PSD, sau al sindicatului polițiștilor, condus până în decembrie de Dumitru Coarnă – care a candidat și a fost ales deputat pe listele PSD – sunt notorii.

    Așa se și explică de ce în guvernările PSD nu există mișcări de protest ale sindicatelor, care au revelația că o duc prost imediat ce social-democrații pierd puterea.

    În urma majorărilor succesive din ultimii ani, salariile din administrație au lăsat foarte mult în urmă sectorul privat. Anvelopa salarială pentru sectorul bugetar a depășit cu mult capacitatea statului de a plăti.

    În mandatul PSD, România a suportat creșterile salariale din tăierea banilor de investiții și împrumuturi externe, după modelul Greciei până în 2009.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Lefuri nete la Spitalul Județean Gorj: brancardier – 7.500 de lei, spălătoreasă – 5.600, infirmieră – 8.100, moașă principală – 24.000

    Personalul necalificat de la Spitalul Județean Gorj are salarii la care angajați cu studii superioare din mediul privat nu pot decât să viseze. Publicația „Newsweek” a publicat statele de plată ale unității spitalicești pe luna decembrie 2020, iar “scorurile” sunt impresionante.

    O spălătoreasă câștigă aproape 5.600 lei, un brancardier și o îngrijitoare – 7.500 de lei, infirmiera – 8.100 de lei. Toate sumele sunt nete, adică “în mână”.

    Una dintre moașe a avut venit net de 24.202 lei!

    Asistentele, care sunt personal calificat, câștigă doar cu puțin mai mult decât infirmierele, îngrijitoarele și brancardierii – circa 10.000 de lei pe lună.

    147,7 din cei 204,4 milioane de lei cheltuiți anul trecut de spital s-au dus pe salarii, sporuri, indemnizații, stimulente și vouchere

    În 2020, Spitalul Județean de Urgență din Târgu-Jiu a cheltuit 204.445.830,25 lei, din care 147.709.661 lei au reprezentat salariile, sporurile, indemnizațiile, stimulentele și voucherele angajaților, iar alte 3.600.000 – taxele la stat cuvenite pentru CASS și Contribuția asiguratorie pentru muncă.

    Dar acesta nu e un caz ieșit din comun, situația fiind similară la toate spitalele din România. La Arad, de exemplu, din 377 de milioane de lei cheltuiți de Spitalul Județean anul trecut, peste 255 de milioane de lei s-au dus la salarii și alte drepturi.

    Revenind la spitalul din Târgu-Jiu, acesta e renumit pentru evenimentele surprinzătoare.

    O asistentă și un medic rezident au fost dați în vileag, în noiembrie anul trecut, că făceau sex în secția de Terapie Intensivă, în timpul turelor.

    Tot astă-toamnă, trei doctorițe bolnave de Covid au fugit din spital! Cele trei au fost găsite de poliție pe la casele lor, deși ar fi trebuit să fie internate. “Evadarea” s-a produs cu complicitatea personalului medical din spital.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • De ce și-au dat „spor de Covid” de 30% cei 40 de angajați ai Prefecturii Sălaj: au considerat că au salariile prea mici

    Toți cei 40 de angajați ai Prefecturii Sălaj “și-au tras” spor de 30% pentru campania de vaccinare împotriva Covid-19, care e în plină derulare. Singurii care n-au primit au fost prefectul și cei doi subprefecți. Lucian Bode, ministrul de Interne, spune că, atunci când a întrebat de ce s-a întâmplat așa ceva, răspunsul a fost pentru că salariile erau prea mici.

    Situația este însă generalizată, a afirmat Bode luni seara, la Digi 24. Bugetarii din prefecturi au interpretat cum au vrut reglementările privind sporul de 30% acordat pentru anumite categorii de funcționari implicate în campania de vaccinare. Iar acum, toată lumea și-a “indexat” cu de la sine putere salariul cu 30%.

    Bode a lămurit explicit că acest supliment nu era pentru toți: “Nici în 2020, nici în 2021, prefectul nu beneficia de acest spor (n.r. – 30% pentru implicarea în campania de vaccinare anti-Covid). De acest spor beneficiau unii dintre angajații prefecturilor, prin ordin al prefectului, alții decât prefectul și subprefecții. Ea vorba de cei care lucrau efectiv în coordonarea campaniei de vaccinare. Deci, prefecții nu beneficiau și nu au beneficiat. Doar că nu s-a înțeles procedura de acordare a acestui spor. Au fost prefecturi în care s-a acordat la toți! Efectiv, la toți, de sus până jos, la toți angajații“.

    Formularea lui Bode a fost diplomată, el alegând să spună că “nu s-a înțeles procedura” în loc să afirme de-a dreptul că a fost forțată legea și comis un abuz chiar de către angajații Prefecturilor care ar trebui să vegheze la respectarea ei.

    Ministrul a dat exemplul Prefecturii Sălaj: “Am descoperit că, din 43 de angajați, 40 au primit acest spor pentru campania de vaccinare anti-Covid. Doar prefectul și cei doi subprefecți n-au beneficiat. Când am cerut lămuriri, mi s-a comunicat că salariile angajaților din prefecturi au rămas mult mai mici în raport cu angajații din administrațiile locale. Mult, însemnând cu 20-30-40% mai mici. Iar ei, pentru a echilibra situația, au găsit această resursă care acum nu va mai fi acordată“.

    Bode a explicat de ce se renunță la spor: “Acum gândesc altfel. Văd că polițiști care participă la acest proces de vaccinare, la asigurarea transporturilor, a pazei, la tot acest circuit, nu beneficiază de sporuri“.

    Angajații prefecturilor nu sunt singurii care „s-au lipit” la sporuri sub pretextul pandemiei. Sindicatele din învățământ au cerut anul trecut, de exemplu, „spor de laptop” pentru profesori, invocând faptul că aceștia se iradiază de câte ori deschid computerul pentru a ține lecțiile online cu elevii.

    Lupta cu sporurile este grea și periculoasă. Anunțul premierului Cîțu că va verifica în ce măsură se justifică sporurile pe care și le acordă bugetarii a stârnit vii proteste printre aceștia. Suspendarea pe timpul pandemiei a acestor beneficii, laolaltă cu voucherele de vacanță, a atras deja antipatia unor segmente însemnate din populație.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cum „se autofinanțează” șefii ASF cu salarii de 17-20.000 de euro din banii plătiți de români la asigurările obligatorii RCA

    Claudiu Năsui, ministrul USR-PLUS al Economiei, e pe cale să devină unul dintre marii inamici ai sistemului clientelar prin care clasa politică suge bani din bugetul public. Într-o intervenție în direct, la Antena 3, ministrul a afirmat că salariile uriașe din agențiile și regiile de stat ar trebui pafonate și că este inadmisibil ca angajați de la ASF să aibă 17-20.000 de euro pe lună, iar la un institut de cercetare să se găsească salarii de 33.000 de euro pe lună.

    Banii încasați de clientela politică în agențiile și companiile de stat sunt teme tabu, de care atât partidele, cât și presa controlată de oligarhi se feresc cât pot. Publicul nu trebuie să afle unde ajung banii din taxe și cine sunt bugetarii de lux, iar acțiunile din ultimele zile ale lui Năsui au stârnit multă iritare (o dovadă este și atacul lansat la Antena 3 de Dana Budeanu, una din “trompetele” sistemului, la nici o săptămână după instalarea noului guvern).

    Ministrul spune că va face demersuri pentru ca salariul la stat să fie plafonat la echivalentul indemnizației pe care o are președintele țării. În 2020, Klaus Iohannis a avut un salariu de 27.000 de lei pe lună (puțin peste 5.500 de euro).

    Năsui a explicat în detaliu de ce argumentul salariaților Autorității de Supraveghere Financiară, conform căruia își permit aceste venituri colosale pentru că “se autofinanțează”, este unul fals. ASF nu-și obține încasările precum o societate privată, prin ceea ce livrează, ci datorită unui monopol: percepe cotă-parte (taxează) fiecare asigurare încheiată de români. Banii în care se scaldă angajații ASF – cunoscută oază de sinecuriști unde “lucrează” rude și iubite ale politicienilor – vin oricum la această instituție, indiferent dacă acolo ar fi un robot, un om la un computer sau 100 de abonați la banii publici.

    Claudiu Năsui: „Să plafonăm măcar la salariul președintelui, deci la 12 ori salariul minim! De 12 ori salariul minim e deja un salariu destul de bun pentru România“

    Fiecare român care încheie o RCA (poliță de asigurare obligatorie) pentru mașină contribuie, de fapt, la salariile și sporurile de zeci de mii de euro pe lună pe care le încasează clientela politică aciuată la ASF.

    Claudiu Năsui spune că va încerca să reformeze acest sistem. „Am vorbit și în programul de guvernare: hai să plafonăm măcar la salariul președintelui, deci la 12 ori salariul minim! E un criteriu de bun-simț. De 12 ori salariul minim e deja un salariu destul de bun pentru România și mai ales pentru un stat care nu e un stat bogat. România nu debordează de bani, mai ales că vine un an dificil bugetar. Am fost și sunt un mare critic al acestor instituții așa-zise autofinanțate, care profitând de acest statut își dau niște salarii exorbitante. Am fost cel care a pus reflectorul pe cel mai bine plătit bugetar din România, un președinte al unui Institut de Cercetare care avea 33.000 de euro pe lună, bani de la stat. Cum făcea lucrul acesta? Spunea că suntem autofinanțați și putem să ne dăm cât vrem, sporuri, foarte multe recalculări, și ieșea la pensie cu o sumă colosală. Avea în administrare niște bunuri de la stat, dar banii pe care îi produc acele bunuri nu trebuie să se regăsească în veniturile câtorva oameni care vremelnic conduc o instituție, ci trebuia să meargă la bugetul de stat (…) Să fie foarte clar, sunt pentru o lege a salarizării care se aplică și acolo și atunci, practic, le plafonează tuturor veniturile“.

    „Cei de la ASF pretind că sunt autofinanțați, dar pentru că au dreptul ca taxeze RCA-urile care se vând! La fiecare RCA pe care îl cumpără un român, o parte merge la ASF“

    Cazul ASF riscă să-i pună în cap lui Năsui foarte multe personaje extrem de influente, care și-au depozitat amantele, soțiile, nepoții, frații și părinții în această instituție. Ministrul a explicat: “Dacă mai țineți minte, am avut o ceartă cu proiectul de lege prin care se adăugau diurne noi pentru membrii Consiliului de Supraveghere al ASF. Aceștia nu doar că au salarii de 17.000 de euro, o medie, iar unii de 20.000 de euro pe lună… Net, ca să fie clar! Ei pretind că sunt autofinanțați, dar pentru că au dreptul ca taxeze RCA-urile care se vând! La fiecare RCA pe care îl cumpără un român, o parte merge la ASF. La fiecare salariu pe care îl primim, 75% din salariul brut se duce în contul nostru de Pilon II și o parte din banii aceia sunt și comisionul ASF! De fapt, ei se finanțează tot din banii noștri, tot din taxe, pentru că au această putere de a taxa“.

    Năsui a stârnit deja mare iritare în mediile politice publicând zilele trecute salariile unei instituții din Ministerul Economiei unde 20 de angajați care nu fac absolut nimic primesc, în medie, 20.000 de lei pe lună. Apoi, la RFI, el a dat un interviu în care a spus că sunt sute de astfel de cazuri în instituțiile publice, cu activ de partid și rude ale politicienilor bugetari de lux care căpușează sistemul fără să producă nimic. Năsui a menționat că va debranșa această clientelă de la bugetul public, promițând că nu va ține cont din partea cărui partid au fost proptiți respectivii acolo.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Guvernul blochează schema ticăloasă a PSD-istului Chiriță de la ANRE, eliminând haosul din piața de gaze. Clienții vor fi trecuți din oficiu la cea mai bună ofertă a furnizorului actual

    * Fostul ministru Costel Alexe, șeful CJ Iași, acuzat de DNA că a luat șpagă 22 de tone de tablă

    * Ion Cristoiu naște pui vii: cică Grigore Cartianu a criticat „Revelionul lui Garcea” ca să vină el șef la TVR!

  • Guvernul îngheață salariile bugetarilor, sindicatele amenință. La stat, veniturile sunt deja cu 45% mai mari decât în privat

    Furie, proteste și amenințări dinspre sindicate la adresa Guvernului, la nicio săptămână după instalarea sa: cabinetul Cîțu a adoptat miercuri, prin Ordonanță de Urgență, câteva măsuri fiscale de criză, printre care înghețarea salariilor pentru bugetari în 2021.

    Reacțiile au fost foarte dure, numeroase categorii de bugetari anunțând proteste și chiar obstrucții.

    În ultimii ani, numărul angajaților și salariile din sectorul bugetar au crescut galopant. În 2021, acestea vor fi deja, în medie, cu 45% mai mari decât cele din mediul privat. Și în 2020, în plină criză economică și recesiune din cauza pandemiei, salariile bugetarilor din România au continuat să crească în ritm alert.

    Economii de 17,6 miliarde de lei la buget, dar toți bugetarii au sărit în sus

    În 2020, scăderea PIB-ului în România a fost de circa 4,2%, iar deficitul bugetar – de 9%.

    Guvernul Cîțu a anunțat că, prin înghețarea salariilor bugetare din 2021, va face o economie de 17,6 miliarde de lei. Este vizat personalul din administrația locală și centrală, inclusiv demnitarii. Salariile din 2021 vor fi menținute la nivelul celui din decembrie 2020.

    În mediul privat, cel care alimentează, din plusvaloarea creată, și bugetul public din care se plătesc bugetarii, această frânare a creșterii salariilor a fost aplicată încă de astă-primăvară, după apariția crizei Covid. Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, salariul mediu brut la stat a fost, în 2020, de 6.836 de lei, în timp ce la privat a fost de 4.715 lei. Așadar, angajații la stat au avut, în medie, venituri lunare cu 45% mai mari decât ale celor din privat.

    Diferența provine de la sursa banilor. La privat, companiile depind 100% de profitabilitate și performanță, iar orice criză le afectează direct. La stat, banii provin de la buget și nu sunt legați de performanță, profitabilitate sau competență. Veniturile la stat cresc odată cu vechimea în muncă, potrivit Legii Salarizării Unitare.

    Sindicaliștii din Poliție și grefierii din tribunale au anunțat deja, joi, că vor ieși în stradă pentru a protesta împotriva înghețării salariilor. Sindicaliștii din Poliție vor protesta în fața Ministerului de Interne și a prefecturilor începând cu ora 10.

    Și primarii din România, în frunte cu Emil Boc, au atacat Guvernul, furioși că s-a amânat cu un an intrarea în vigoare a legii care le dă pensii speciale.

    Sindicatele din învățământ și sănătate anunță, de asemenea, proteste la începutul anului viitor.

    În România, numărul bugetarilor din administrație, învățământ și sănătate este de 1,23 milioane la o populație oficială de circa 19,4 milioane de locuitori (în realitate, experții spun că în țară s-ar mai afla cel mult 16 milioane). În 1989, la o populație de peste 23 de milioane de locuitori și fără posibilitățile de digitalizare, informatizare și automatizare existente azi, România avea doar 600.000 de persoane angajate în administrație, sănătătate și învățământ.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Prăpădul PSD: “România plătește 97% din încasări pe salarii și pensii. Cu această moștenire ne luptăm și ne vom lupta mult timp”

    România a fost prinsă de criza Covid cu spatele la zid, adusă într-o situație falimentară de costurile cu salariile și pensiile total nesustenabile pe care PSD le-a angajat în ultimii 5 ani, a explicat la RFI fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Pe înțelesul tuturor și comparând situația cu bugetul unei familii, viteza cu care guvernele PSD au mărit salariile bugetare a depășit cu mult viteza de creștere a încasărilor, așa că azi România plătește absolut tot ceea ce ia din taxe și impozite ca să achite salariile și pensiile. Pentru toate celelalte cheltuieli obligatorii pentru ca orice țară să funcționeze trebuie să se apeleze la împrumuturi!

    Ionuț Dumitru a descris situația-limită în care a fost adusă România, o țară unde toate încasările merg în cheltuieli cu anvelopa salarială care depășesc cu mult, procentual, media UE.

    “Dacă ne uităm la septembrie și adunăm cheltuielile de personal, salariile cu cheltuielile de asistență socială, care includ în primul rând pensiile, reprezintă în jur de 97% din totalul încasărilor din taxe și impozite. (…) E o moștenire cu care ne luptăm și ne vom lupta mult timp, pentru că aceste cheltuieli sociale cresc din 2015. Salariile în sectorul public au crescut an de an, cu peste 20% , astfel încât factura de salarii a crescut din sub 8% din PIB, în 2015, la aproape 12%, anul acesta. (…) Ne-am dus cu factura de salarii la un nivel mult peste media europeană, care e în jur de 10% din PIB, în timp ce noi avem resurse din taxe și impozite de doar 27% din PIB, iar media europeană este de 40%“.

    Unica șansă a României, după nenorocirea PSD, rămân fondurile UE. Accesarea lor ar putea asigura, în următorii 7 ani, investiții de 11 miliarde de euro pe an

    Cu alte cuvinte, specialistul financiar spune că România colectează mult mai puțin din PIB decât alte țări, dar alocă mult mai mult pentru cheltuieli fixe precum salariile și impozitele. Acum trebuie să scoată niște bani pe care pur și simplu nu îi are.

    În această situație disperată, unica șansă a României rămân fondurile Uniunii Europene. Programul de redresare în valoare de 80 de miliarde de euro ar putea asigura creșterea economică și un rezervor pentru investiții cu mult peste tot ceea ce s-a întâmplat până acum în ultimii ani.

    Ionuț Dumitru: „Pentru noi, acest pachet de 80 de miliarde de euro este un colac de salvare pe care nici măcar nu-l speram vreodată. (…) Un calcul simplu: 80 de miliarde de euro la un PIB al României anual de circa 200 de miliarde de euro. În medie, în următorii șapte ani, vom avea peste 11 miliarde de euro pe an. Înseamnă mai mult de 5% din PIB. Toate investițiile statului român în ultimii ani au fost în jur de 3% din PIB!“.

    Timp de 5 ani, politicile fiscale ale guvernelor PSD au ruinat țara. Menținând deficitul mereu la limita de 2,99% din PIB ani la rând, când nu era criză și economia avea creșteri și de 6% pe an, social-democrații s-au comportat ca și când această situație ar fi fost eternă, deși se știe că periodic pot apărea crize sau situații neprevăzute. Apariția pandemiei de Covid a găsit România fără stocuri, fără rezerve, îndatorată, cu cheltuieli salariale mult peste ceea ce-și poate permite. Suplimentar, PSD a votat în Parlament, în ultimul an, nenumărate alte creșteri de drepturi bănești, a căror adoptare a duce la situația ca statul să cheltuiască doar pe salarii și pensii mai mult decât tot ceea ce încasează din toate resursele pe care le are.

    Economiștii spun că recesiunea economică a pandemiei, mai puternică decât Marea Recesiune, va duce la o contracție a PIB-ului UE cu 7,4% pe an. Majorările de pensii și salarii vor face ca România să nu poată evita, în 2021, un deficit de minimum 8-9% din PIB.

    În România sunt angajați acum la stat circa 1,3 milioane de bugetari, mai mult decât dublu decât acum 30 de ani, când la o populație mult mai mare statul avea doar 600.000 de funcționari.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!