Etichetă: rusia

  • După întâlnirea cu Ghiță, e tot mai clar: Gușă lucrează pentru ruși, sabotând relația România-Occident

    Cozmin Gușă se comportă tot mai evident ca un agent de influență al Rusiei în spațiul românesc. A fost activ în urmă cu 10-15 ani, a intrat într-o ușoară adormire, iar acum s-a reactivat brusc, zgomotos, agresiv.

    Informații au tot fost. Vizitele lui Gușă la Moscova, unde l-a dus în secret și pe Mircea Geoană. Legăturile cu Aleksandr Kondiakov, zis Sașa. Acuzațiile lui Darius Vâlcov, finul său.

    În august 2018, Darius Vâlcov declara: „Se știu relațiile pe care le-am avut cu Cozmin Gușă, se știe că eu știu despre vizitele din Moscova din 2009 cu Mircea Geoană, se știe că eu știu care a fost agentul lui de legătură, se știe că eu știu că s-a dorit să fiu racolat de KGB – dar am refuzat acest lucru – în direct de la Cozmin Gușă”. Mai mult: „Cel care l-a racolat pe Cozmin Gușă a fost domnul Popa, care, împreună cu Cozmin Gușă, a încercat să mă racoleze și pe mine”.

    Misteriosul domn Popa

    „Domnul Popa”, invocat de Vâlcov, este Mircea Popa (77 de ani), un filorus înrăit. Mulți îl consider agent KGB, el zice că nu e, dar nu-l prea crede nimeni. Înainte de 1989 a cerut azil politic în URSS, dar Ceaușescu nu s-a răzbunat pe el, semn că „tovarășul Popa” avea protecție înaltă la sovietici. După ’89 a creat toate punțile posibile către Moscova: Fundaţia România-Rusia, revista Noua Rusie, agenţia de presă Rusia la zi.

    Începuturile carierei politice a lui Cozmin Guşă sunt legate de acest Mircea Popa, care i-a fost consilier începând din 2001, când Gușă a devenit secretar general al PSD. Sfetnic și prieten de nădejde îi este și azi. Iar când a fost la Moscova, să negocieze cu oamenii lui Putin, Gușă l-a luat și pe Popa cu el.

    Victor Boștinaru, europarlamentar PSD

    Mircea Popa – omul Moscovei și pe vremea URSS, și a Federației Ruse – a povestit în august 2018, pentru „Libertatea”, cum s-a dus în 2001 la Moscova, împreună cu Cozmin Gușă și Victor Boștinaru (actual europarlamentar PSD), și s-au întâlnit „cu persoane cunoscute ca fiind apropiate de serviciile secrete de la Kremlin”. Se întâmpla pe vremea Guvernului Năstase, când președintele României era Ion Iliescu, cel școlit la Moscova în 1950-1955.

    Aleksandr Kondiakov, consilierul lui Putin

    Popa a spus că omul său de legătură era Sașa, adică Aleksandr Kondiakov, fost corespondent al agenției TASS la New York, Londra și Los Angeles, apropiat de Vladimir Putin. „Era cunoscut ca fiind un ziarist, și nu puteai să fii ziarist în Uniunea Sovietică, dacă nu erai al KGB-ului”.
    Gușă a încercat s-o dea la întors: „De pe urma prieteniei cu Mircea Popa mi s-au tras multe necazuri, am tot dat explicaţii, dar niciodată nu m-am dezis de el”. Nu te dezici, că știe multe. Plus că or mai fi pe-acolo și ceva jurăminte…

    Scurt rezumat:

    • Vâlcov spune că Mircea Popa, filosovietic, filorus, agent KGB, l-a racolat pe Gușă pentru agentura rusească, iar amândoi au vrut să-l racoleze pe el;
    • Mircea Popa i-a fost consilier lui Gușă la începuturile carierei politice, în PSD;
    • Mircea Popa l-a însoțit pe Gușă la Moscova, în 2001, pentru negocieri cu Kremlinul;
    • Deși asocierea cu Mircea Popa aruncă mari bănuieli asupra lui, Gușă nu se dezice de el; ba dimpotrivă, continuă să fie prieteni.

    Misteriosul domn Ghiță

    Acestea sunt umbrele trecutului. Dar prezentul vine tumultuos peste noi. Apar alte elemente care-i consolidează lui Cozmin Gușă profilul de agent al intereselor rusești în România.

    1. Gușă este propulsat, surprinzător, la șefia Federației Române de Judo, un sport care la nivel mondial e dominat de influența Moscovei (nu întâmplător, Vladimir Putin se revendică de la judo, și nu de la fotbal sau tenis).

      Judoka Vladimir Putin – imagine de propagandă

    2. Gușă se apropie brusc de rivalul său mediatic Sebastian Ghiță, pe care-l vizitează în secret la Belgrad exact în ziua în care și Putin se afla în vizită oficială la Belgrad. Putin și suita sa, din care și-o fi făcut cineva timp și pentru Gușă, în amintirea întâlnirilor de la Moscova… Ghiță se află sub protecția Serbiei, o țară cu conducere pro-rusă. Andrei Caramitru (USR) scrie, convingător, că Ghiță s-a refugiat la sârbi pentru a beneficia de protecția Moscovei. „Acum este aproape sigur folosit și controlat la milimetru. I se spune ce sa zică și să facă. Nu de Dragnea – de «şefii» din Est, care îi controlează pe toți”. Iar Gușă ține aproape de acest Ghiță.
    3. Gușă declanșează o campanie violentă anti-Kovesi, în coordonare cu Ghiță și cu alte „guri de foc” anti-occidentale. Andrei Caramitru: „Ce înseamnă asta pentru Kovesi? Că ei o să facă orice să o distrugă. Vor merge până la capăt, cu Sebi Ghiță în prima linie. Sunt aproape sigur că o să încerce să o și aresteze. Știe mult prea multe despre ei ca să o lase să controleze Procuratura Europeană. Însă sigur UE/USA înțeleg jocul și vor face totul să o protejeze”.
    4. Îi elimină de la Realitatea TV, dintre invitații tradiționali, pe cei cu discurs puternic pro-occidental, care demontau diversiunile propagandei ruse (Oreste Teodorescu, Oana Stănciulescu, Sabin Orcan, Laurențiu Ciocăzanu, Grigore Cartianu).
    5. Îi reduce spațiul de emisie lui Rareș Bogdan, singura voce puternică pro-justiție și pro-occidentală de la Realitatea TV. Gușă inventează un motiv pentru a-i lua lui Rareș ziua de joi, lăsându-l doar cu patru apariții pe săptămână: duminică – miercuri. Justificare rațională nu există: audiența de joi, după „evacuarea” lui Rareș Bogdan, devine catastrofală pentru Realitatea TV.
    6. Îl „încalecă” pe Rareș Bogdan și în emisiunile care i-au mai rămas, intrând impestiv peste el, telefonic, și vorbind singur câte o jumătate de oră, încercând să provoace confuzie, să anihileze mesajul clar pro-justiție și pro-Occident al lui Rareș.

      Miercuri, 13 februarie: Gușă îi „fură” jumătate de oră lui Rareș Bogdan, deși în studio erau vreo 7-8 invitați

    7. Pornește o caravană națională de o maximă stupizenie, în care vorbește aproape singur, mai are un pic și cântă singur. Zilele de joi, vineri și sâmbătă au devenit caricaturale la Realitatea TV. Cozmin Gușă duce mesajele Moscovei prin orașe, orășele și târguri, ambalate cu muzici de tot felul. Dar tot ce reușește e să fie clovnul Moscovei.

    Atenție: acțiunile de la punctele 4, 5, 6 și 7 s-au declanșat, toate, după desantul de la Belgrad! De la întâlnirea cu Ghiță, în ziua când Putin și suita sa erau și ei pe-acolo…

    P. S. Coincidența Cozmin Gușă – Valeri Kuzmin (ambasadorul Rusiei la București) este doar o ironie a destinului. Sau o predestinare?!

  • OPINIE: Rusia lucrează economic la Chișinău, via Budapesta

    de Szasz Sebes Paul

    Contextul regional, cel puțin în ultima  perioadă, arată foarte ciudat. Asta pentru că vedem că Rusia este din ce în ce mai agresivă. Am văzut recent, cu toții, amenințările făcute de autoritățile de la Kremlin. Ar trebui să ne fie clar faptul că Putin nu va ataca  România direct. Să nu intrăm în panică. El știe foarte clar că se va activa Articolul 5 al NATO.

    Ce va face Putin? Va ataca România prin metode economice și informatice. Un atac informatic puternic poate destabiliza o țară. Aceste atacuri sunt mai ieftine și mai eficace decât o rachetă. Trebuie, însă, să fim atenți la  situația din regiune. Pentru că urmează  alegeri cruciale în Moldova și Ucraina. Răspunsul lui Putin va veni, cel mai probabil, după aceste alegeri. Luna aceasta sunt alegeri parlamentare, iar luna viitoare vor fi cele prezidențiale în Ucraina.

    Acestea sunt cruciale pentru regiune. Despre Ucraina nu se mai vorbește mai nimic. Această țară rămâne un butoi cu pulbere în regiune. În Republica Moldova avem două situații interesante:

    • Așa- zisele autorități  de la Tiraspol încep să revendice localități aflate sub controlul autorităților de la Chișinău;
    • O importantă bancă va fi cumpărată  de o bancă din Ungaria. OK! Ce este în neregulă? Păi, în spatele băncii ungurești se află un oligarh apropiat de-al lui Putin.

    Asta înseamnă că Moscova lucrează economic, la Chișinău, via Budapesta. Unde este România în ecuația regională? Păi, nu este!

  • Deciziile guvernării PSD-ALDE au făcut România și mai dependentă de gazul rusesc, pe care-l cumpără tot mai scump

    Editorial Dan Cristian Turturică, pe digi24.ro.

    E și mai clar pe cine mizează Rusia în România

    • O puzderie de oficiali ruși și ”analiști” militari care miros de la o poștă a GRU s-au apucat, ca din senin, să vânture ideea unui război iminent în regiune și să ne amenințe. Vorbesc cu lejeritate de rachetele Tomahawk cu încărcătură nucleară pe care SUA le va plasa în România în curând, despre cât de ușor ar putea distruge baza de la Deveselu și cum rachetele hipersonice Kinjal, așa-zisele arme invincibile ale Kremlinului, au fost create special pentru a lovi țara noastră. Nu este deloc întâmplător.
    • Rusia se folosește de mult de sistemul antirachetă de la Deveselu pentru a-și juca sceneta favorită, în care se prezintă drept victima agresiunilor SUA și NATO. Așa justifică și încălcarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare. Cu toate că știe foarte bine că ”scutul” este doar un scut, nu o suliță. Dar pentru că nu au o minciună mai bună nici măcar atunci când sunt întrebați de ce nu mai permit monitorizarea aeriană a enclavei Kaliningrad, vorbesc despre Deveselu.
    • Există vreo amenințare reală pentru România, dincolo de retorică? Nu. În cei 15 ani de când am intrat în NATO, Rusia nu a avut o putere executivă la București care să-i priască mai mult decât cea instalată în decembrie 2016. De ce ne-ar ataca acum, când îi convin de minune foarte multe lucruri care se întâmplă la București?!
    • Despre acțiunile programatice de slăbire a încrederii cetățenilor în instituțiile statului am scris de nenumărate ori. La fel și despre conflictul coaliției de guvernământ cu Uniunea Europeană. Ambele servesc de minune Moscovei. Se vorbește, însă, prea puțin despre cel mai palpabil cadou pe care regimul Putin l-a primit anul trecut: amânarea începerii investițiilor pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Care echivalează cu întârzierea obținerii independenței energetice și perpetuarea dependenței de gazul rusesc. (…)
    • Lipsa de predictibilitate poate scoate complet o țară de pe lista marilor proiecte economice. Când nu știi precis ce taxe va trebui să plătești sau pe ce venituri poți să contezi, este imposibil să întocmești un plan de afaceri care să convingă acționarii. Nimeni nu poate garanta o doză mare de probabilitate că el se va și realiza. Și nimeni nu se încurcă cu o țară făcută parcă pe nisipuri mișcătoare când există multe altele care se întrec în a oferi marilor investitori cele mai bune condiții posibile, care să le minimizeze riscurile și să le maximizeze profitul.
    • Așa trebuie înțeleasă și decizia de acum câteva zile a grupului OMV Petrom de a amâna începerea exploatării gazelor din Marea Neagră. Guvernarea PSD-ALDE nu oferă în clipa de față garanția că planul de afaceri pe care și l-au făcut nu va fi dat peste cap de alte decizii contradictorii, pripite, luate înaintea unor studii de impact solide, nediscutate cu mediul de afaceri, precum cele adoptate la sfârșitul anului trecut, când au introdus celebra ”taxă pe lăcomie.”
    • Asta blochează punctual, în acest moment, demararea celui mai mare proiect energetic al țării, care ne-ar putea aduce nu doar independența energetică, ci și șansa de a deveni un jucător regional important în acest domeniu.
    • Doar că lipsa de claritate și de predictibilitate nu reprezintă decât o parte a problemei. Cealaltă parte, despre care companiile implicate nu vorbesc public, reprezintă marea dilemă pe care o ridică nu doar ”taxa pe lăcomie”, ci toate măsurile adoptate în ultimele luni. Asistă la o demonstrație monumentală de prostie și de incompetență, sau la un plan deliberat de sabotare a șansei istorice de a ne elibera de servituțile pe care le implică dependența de gazul rusesc?
    • Ce a făcut coaliția PSD-ALDE, cu susținerea UDMR, în domeniul energetic se pliază la fel de bine pe interesele Rusiei, pe cât s-au pliat și acțiunile ostile împotriva explorării gazelor de șist, de acum șase ani. Cifrele vorbesc de la sine: importul de gaze naturale din Rusia s-a majorat, în luna noiembrie 2018,cu 45% față de noiembrie 2017, în timp ce prețul de import a crescut cu 40%!
    • Așadar, nu doar nu că nu am făcut pași să valorificăm gazele din Marea Neagră, dar importăm mult mai mult, la un preț crescut semnificativ. Cum am ajuns aici? Simplu. Măsurile luate anul trecut au descurajat producția internă. Avantaj Gazprom!
    • Și acesta este doar începutul. Dacă puterea persistă în planul ei de a lovi în producătorii interni, mai multe zăcăminte existente vor deveni nefezabile economic, astfel încât producția internă va scădea și mai mult. Ceea ce înseamnă că, în absența începerii extracției de gaze din Marea Neagră, vom importa din ce în ce mai multe gaze din Rusia.
    • Ca să înțelegem și mai bine absurdul situației în care ne aflăm trebuie să ne uităm la Polonia. Țară care importă 75% din necesarul de gaze, 63% venind din Rusia. Faptul că nu au avut norocul să descopere o rezervă semnificativă de hidrocarburi precum cea din Marea Neagră nu i-a împiedicat să își facă o strategie prin care să se desprindă din încleștarea Gazprom. Pentru ei, șansa se numește gazul lichefiat, adus din SUA și din Qatar.
    • Polonia a început de acum 13 ani construcția unui terminal de gaz lichefiat, la Świnoujście. Nici la ei lucrurile nu merg perfect, astfel încât proiectul a fost terminat abia în 2016. Cu toate astea, a fost încheiat la timp pentru a profita de pe urma revoluției gazelor de șist, care a avut loc în Statele Unite, și care a dus la scăderea drastică a prețui gazelor.
    • Spre deosebire de România, Polonia s-a folosit de această oportunitate atât pentru a-și reduce dependența de gazul din Rusia, cât și pentru a-și consolida parteneriatul strategic cu SUA pe o dimensiune pe care Washingtonul o consideră esențială, cea energetică.
    • Concret, anul trecut, PGNiG, compania națională de petrol și gaze a Poloniei, a semnat contracte pe 20 de ani cu trei companii americane de la care va importa aproape 6 milioane de tone de gaz lichefiat, anual. Asta înseamnă 40% din consumul de gaze anual, actual, al Poloniei.
    • Împreună cu importul de gaze lichefiate din Qatar și de gaze prin conductă din Norvegia, contractele cu firmele americane îi vor permite Poloniei să nu mai reînoiască contractul cu Gazprom, care expiră în 2022. Așadar, nu doar că își vor reduce importurile de gaze din Rusia. Nu vor mai importa deloc de la fostul mare frate de la Răsărit! Și deși grosul importurilor va veni, pe vase, tocmai din Statele Unite, prețul pe care îl vor plăti va fi cu cel puțin 20% mai mic decât cel al Gazprom.
    • În antiteză, România ratează șansa, pe care Polonia nu o are, de a-și exploata propriile resurse, fără să apeleze la importuri care vin de la mii de kilometri depărtare, cu prețuri pe măsură. România, care reproșează de ani buni Americii că nu investește mai mult la noi, ratează șansa de a-și vedea visul cu ochii și de a întări parteneriatul economic cu principalul aliat, oferind ceva ce nu costă nimic: claritate și predictibilitate.
    • Și mai ratează ceva, foarte important! Până o să descoperim formula creșterii economice miraculoase, este limpede că nu avem resurse pentru a ne proteja singuri de amenințările externe. Azi, depindem de SUA și de celelalte țări din NATO pentru a ne apăra în cazul unui atac. Pornirea investițiilor americane în exploatarea gazelor off-shore va oferi Washingtonului un motiv în plus să se implice și mai mult în apărarea Mării Negre. Cine are de pierdut din asta? Doar Rusia. De aceea, Putin face tot ce ține de el ca Marea Neagră să rămână ”lac rusesc.”

     

    Textul integral, pe digi24.ro.

  • Cum te simți române, luat la țintă de Putin, condus de Dăncilă și cu armata decapitată

    În timpul Războiului Rece, țara noastră a făcut parte din Tratatul de la Varșovia, organizație militară formată din statele blocului comunist european, condusă de Uniuniea Sovietică. E mult spus că în această organizație exista o relație de colaborare. Era vorba, mai degrabă, de supunere în fața Moscovei.

    Atunci, inamicii noștri erau capitaliștii, adică NATO, SUA și Uniunea Europeană. În ciuda tensiunilor din timpul Războiului Rece, politica militară a SUA și a NATO față de blocul comunist a fost una defensivă, de descurajare a confruntărilor. Nicidecum una de amenințare a civililor.

    Cetățenii din statele comuniste nu s-au simțit niciodată luați la țintă de armele nucleare ale SUA, Franța sau Marea Britanie.

    Pe când, URSS a făcut tot posibilul să se strecoare dincolo de Cortina de Fier, atât cu rachete cu rază medie de acțiune, cu submarine nucleare și să amenințe democrațiile lumii.

    Criza rachetelor din Cuba (1962) e un exemplu definitoriu. Atunci, liderul URSS Nikita Hrușciov a vrut să instaleze sisteme de rachete cu care să ia la țintă sudul SUA.

    Omenirea a fost foarte aproape de declanșarea unui conflict militar cu posibile implicații nucleare. Diplomația a învins în ultima secundă.

    În decembrie 1987, Ronald Reagan, președintele SUA de atunci, a semnat împreună cu Mihail Gorbaciov, secretarul general al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice), Tratatul de Neproliferare a Rachetelor cu Rază Medie de Acțiune.

    Acest document a reprezentat declanșarea „dezghețului” între vest și est, momentul în care comunismul începe să se fisureze.

    De 33 de ani niciun cetățean al lumii libere nu a mai fost ținta unei rachete nucleare. Aceste arme periculoase au fost scoase din uz, iar arsenalele nucleare conservate.

    Noile arme au perfecționate perfecționate să lovească, în principal ținte militare, combatanți în acțiune și să evite civilii.

    Această poveste frumoasă s-a încheiat odată cu decizia lui Vladimir Putin de a produce rachetele SSC-8, cu o rază de acțiune eficientă de 2.500 de kilometri.

    100 de astfel de rachete au fost produse de industria militară rusească, iar două batalioane de lansatoare sunt deja operaționale.

    Din această cauză, SUA și NATO, în urma constatării încălcării flagrante a tratatului semnat în 1987, au decis să dea Moscovei un termen de grație de 60 de zile pentru a renunța la rachete, iar apoi să denunțe tratatul. Ceea ce s-a și întâmplat.

    De sâmbătă, 2 februarie, locuitorii Uniunii Europene se vor trezi într-o lume diferită, una în care orașele lor au devenit ținte pentru armata rusă.

    Deloc întâmplător, domnul Stoltenberg, secretarul general NATO, s-a arătat extrem de îngrijorat de situația creată, amintind acest subiect în declarația de presă susținută împreună cu președintele Klaus Iohannis, la București.

    „Domnul Președinte Klaus Iohannis și cu mine am discutat, de asemenea, și Tratatul INF. Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în orașele europene”, a spus domnia sa.

    Dar despre această situație niciun oficial al statului român nu s-a preocupat să discute cu cetățenii.

    E un subiect lipsit de importanță, marea preocupare a ministrului Apărării Gabriel Leș, fiind aceea de a distruge stabilitatea armatei și de a se război cu președintele României.

    Prima tendință a mea și, poate a multor altora, a fost să ridic din umeri. Ce mare chestie e asta cu rachetele? Treburi politice.

    Dar, citind cu atenție reacția șefului NATO, am realizat că problema e gravă.

    Mesajul lui transmis de la București a fost adresat cetățenilor lumii libere, informându-i despre o nouă provocare pentru fiecare dintre noi.

    Dacă ai senzația că nu te va afecta, gândește-te că la fel de neafectați ca tine și ca mine au fost și pasagerii zborului MH 17 al companiei Malaysia Airlines, cu 283 de pasageri la bord și 15 membrii ai echipajului, care a decolat în data de 17 iulie din Amsterdam cu destinația Kuala Lumpur.

    Erau oameni care plecau în vacanță sau călătoreau în interes de serviciu a căror ultimă grijă era războiul.

    Cursa MH17 a fost doborâtă de o rachetă SAM (Surface to Air Missile), lansată de separatiștii pro Rusia din estul Ucrainei, a stabilit ancheta procurorilor olandezi.

    Sistemul de lansare Buk și racheta aparțineau armatei ruse, a stabilit aceeași anchetă oficială. Toți cei 283 de pasageri și cei 15 membrii ai echipajului și-au pierdut viața. Avionul n-a avut nicio șansă.

    Oricând, în lipsa unui tratat ce scoate din uz rachete și sisteme de lansare, niște „omuleți verzi” pot ajunge la butoane și produce o catastrofă. De sâmbătă, pericolul este real.

    Cum intră România în această nouă realitate? Cu un guvern condus de Viorica Dăncilă, un politician mediocru care în sondajele de opinie este recunoscută pentru „coeficientul de inteligență” și cu o armată decapitată de PSD în încercarea disperată de a-i provoca daune de imagine președintelui Klaus Iohannis în contextul alegerilor prezidențiale de anul acesta.

    Rareori, mi-a fost dat să văd atâta prostie, incompetență și meschinărie adunate la un loc.

    În doi ani, PSD nu numai că a reușit să distrugă DNA, Parchet General, Înalta Curte, CCR, Jandarmeria Română, Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor și multe altele, dar a reușit să fisureze sistemul de apărare și să pună în pericol siguranța și integritatea României.

    Dacă prin mintea vreunui pesedist trece gândul că această criză provocată în Armata Română va fi decontată de Iohannis, înseamnă că se pricepe la politică exact până la genunchiul broaștei.

    Plăcile tectonice pe care le-a declanșat Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă și Gabriel Leș, pornind acest conflict, vor avea efecte distrugătoare pentru PSD, dar din păcate și asupra României în general.

    Acel factor de stabilitate pe flancul estic al NATO reprezentat de România și recunoscut de toți partenerii noștri începe să se clatine din cauza unor lupte politice, poate importante pentru lăcomia unora, dar mici în comparație cu interesele cetățenilor.

    Încă sper, ca în al doisprezecelea ceas, dacă nu altceva, măcar mesajul șefului NATO să-i trezească și să reușească să vadă clar realitatea spre care ne îndreptăm.

    Și nu uitați, domnilor din PSD, de sâmbătă dimineața și dumneavoastră veți fi ținte, ca noi toți.

  • Iohannis și Stoltenberg, discuții la București despre noua rachetă a lui Putin

    Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a făcut o vizită în România unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și alți oficiali. Discuțiile au fost centrate pe noua realitate creată de amenințarea nucleară a Rusiei, care, prin noua rachetă balistică, poate lovi orice oraș din Europa.

    SSC-8 este o rachetă de croazieră, lansată de la sol care poate transporta încărcătură nucleară cu o rază de acțiune de 2.500 de kilometri. Primul test de zbor a fost în 2008, primul test de lansare a fost în 2014. Racheta a intrat în dotarea armatei ruse, încălcând astfel Tratatul de Neproliferare a Rachetelor cu Rază Medie de Acțiune (INF).

    Iohannis și Stoltenberg, discuții la București despre noua rachetă a lui Putin

    „Domnul Președinte Klaus Iohannis și cu mine am discutat, de asemenea, și Tratatul INF. Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în orașele europene”, a anunțat Jens Stoltenberg într-o declarație de presă făcută la Palatul Cotroceni.

    NATO i-au dat lui Vladimir Putin, în luna decembrie, un ultimatum de 60 de zile în ce privește retragerea acestei rachete din arsenalul rusesc. Ultimatumul expiră sâmbătă, 2 februarie. Din acel moment, tratatul de neproliferare între NATO și Rusia se anulează. Nu există niciun semn că reprezentanții Kremlinului vor face vreun pas înapoi.

    „Trebuie să ne pregătim, deci, pentru o lume fără Tratatul INF și autoritățile militare NATO au început deja să se intereseze de consecințe. NATO trebuie să mențină un element eficient de descurajare, precum și o apărare foarte credibilă și puternică”, a declarat domnul Stoltenberg, secretarul general al NATO, adăugând că „trebuie să avem în vedere însă și noi inițiative, pentru că o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui”.

    Rusia a fabricat în jur de 100 de rachete SSC-8 în 2018

    În februarie 2017, reprezentanți oficiali ai SUA au raportat că Rusia a desfășurat două batalioane de rachete SSC-8, se arată într-un raport publicat de Missile Threat.

    Unu batalion a fost desfășurat la baza de teste de rachete rusești situat în Kapustin Yar, sud-vestul Rusiei. Al doilea a fost mutat în decembrie 2016 de la Kapustin Yar la o bază operațională necunoscută, se arată în același raport.

    Lansator rusesc de rachete cu rază medie de acțiune cu încărcătură nucleară – Foto Wikipedia/Vitaly V. Kuzmin

    „Fiecare batalion cuprinde patru lansatoare, fiecare lansator fiind dotat cu șase rachete estimate. În decembrie 2018, Rusia a produs aproximativ 100 de rachete SSC-8”, conform datelor publicate de Missile Threat, un site specializat în prezentarea și descrierea rachetelor.

    SSC-8 reprezintă o amenințare pentru cetățenii Uniunii Europene

    Noua cursă a înarmărilor a fost declanșată de Vladimir Putin în martie 2018, cu câteva zile înainte de alegerile pentru un nou mandat de președinte al Rusiei. În acel eveniment, liderul de la Kremlin a prezentat noile arme, susținând că aceste rachete vor putea în curând să lovească orice țintă de pe glob.

    Vladimir Putin a luat la țintă Uniunea Europeană cu noile rachete cu rază medie de acțiune- Foto Facebook/Vladimir Putin, pagina oficială

    SSC-8 reprezintă, în primul rând, o amenințare pentru siguranța cetățenilor din Uniunea Europeană, iar în al doilea rând un motiv de îngrijorare pentru Pentagon care vede în acest pas făcut de Rusia un pericol la adresa stabilității globale.

    „România, după cum am spus de multe ori, susține cu fermitate consolidarea Alianței. Este cea mai puternică alianță care a existat vreodată, dar ca să rămână așa este nevoie de multă muncă. Ne bazăm pe o relație transatlantică solidă, care este indispensabilă pentru securitatea și prosperitatea spațiului euro-atlantic”, a declarat președintele Iohannis, susținând importanța NATO în noul context creat.

    De săptămâna viitoare, cetățenii Uniunii Europene se vor trezi sub amenințarea directă a rachetelor nucleare rusești, o amenințare care n-a existat în ultimii 33 de ani de la încheierea trataului de neproliferare. Acesta a fost semnat în anul 1987 de către președintele URSS Mihail Gorbaciov și președintele SUA Ronald Reagan.

  • Venezuela, în pragul războiului civil, din cauza confruntării dintre SUA și Rusia pe tema recunoașterii noului președinte interimar

    Vladimir Putin este un susținător al regimului socialist condus de dictatorul Nicolas Maduro. Președintele Rusiei a construit o relație specială cu liderul din Venezuela cu obiectivul de a o transforma într-o nouă Cuba din timpul Războiului Rece.

    Strategia lui Putin nu a reușit din cauza corupției regimului Maduro, a revoltelor de stradă și a faptului că Opoziția a obținut, în urma alegerilor, controlul parlamentului.

    Juan Guaido a depus jurământul în fața susținătorilor, anunțând că este președinte interimar până la organizarea de noi alegeri.

    Donald Trump îl susține pe Guaido, declanșând primul conflict direct cu Putin de când a venit la Casa Albă.

    „Prin rolul său ca singura putere legitimă aleasă în mod direct de către poporul venezuelean, Adunarea Națională a invocat constituția țării de l-a declarat pe Nicolas Maduro nelegitim, iar biroul președinției a devenit vacant. Oamenii din Venezuela au vorbit cu curaj împotriva lui Maduro și a regimului său și au cerut libertate și stat de drept”, a declarat Donald Trump.

    Kremlinul a negat oficial că ar fi trimis militari în Venezuela să-l susțină pe Maduro, dar reprezentanții Rusiei nu au reușit să fie convingători. Mai multe agenții de știri au anunțat că peste 400 de mercenari din Grupul Wagner au sosit la Caracas, capitala Venezuelei, pentru a asigura protecția dictatorului.

    Pe străzile din capitală au loc numeroase demonstrații. Până în acest moment, armata îl susține pe Nicolas Maduro. Acest lucru se întâmplă pentru că în ultimii ani, acesta din urmă le-a oferit salarii mari și privilegii conducătorilor armatei.

    Problema rușilor e că au investit foarte mulți bani în această țară. Rosneft, gigantul petrolier din Rusia, a oferit un împrimut de 6 miliarde de dolari regimului comunist de la Caracas. Fonduri ce ar fi urmat să redreseze economia țării sud-americane, lucru ce nu s-a întâmplat. Corupția politică a dus la o inflație galopantă, sărăcie și înfometarea populației.

    Poziționarea tranșantă a lui Mike Pompeo, șeful Departamentului de Stat al SUA care a spus că „niciun diplomat american nu va părăsi Venezuela” și declarația lui Trump care a recunoscut oficial președinția interimară a lui Juan Guaido a creat primul conflict deschis întra Putin și Trump, unul cu implicații imprevizibile pe termen scurt.

    Pe de altă parte, Rusia desfășura și un program intensiv de înarmare a Venezuelei, iar o schimbare de regim va opri acest proces.

    Protestele de stradă, refuzul lui Maduro de a-și da demisia și implicarea Rusiei poate duce la izbucnirea unui război civil în regiune cu implicații asupra prețului petrolului, Venezuela fiind un mare producător de țiței.

    Cine îl susține pe Nicolas Maduro, liderul socialist? Rusia și China.

    Cine îl susține pe Juan Guaido, liderul opoziției? SUA, Israel, Australia, Uniunea Europeană, Brazilia și Argentina.

    Ministrul de externe al Marii Britanii a anunțat într-o postare pe Twitter că „Juan Guaido este persoana potrivită pentru a duce Venezuela mai departe. Dacă în termen de opt zile nu vor fi anunțate noi alegeri corecte, Marea Britanie îl recunoaște pe el ca președinte interimar pentru a duce mai departe procesul de democratizare a țării. Este timpul pentru un nou start pentru încercatul popor al Venezuelei”, a scris Jeremy Hunt.

    2/2 @jguaido is the right person to take Venezuela forward. If there are not fresh & fair elections announced within 8 days UK will recognise him as interim President to take forward the political process towards democracy. Time for a new start for the suffering ppl of Venezuela

    — Jeremy Hunt (@Jeremy_Hunt) January 26, 2019

  • Rusia e pe cale să transforme Venezuela într-o a doua Sirie. A trimis 400 de luptători din trupele speciale în apărarea dictatorului Maduro

    400 de agenți de securitate privați, care derulează misiuni secrete pentru Rusia, s-au deplasat în Venezuela, în ultimele zile, „pentru a-i asigura protecția președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, în timpul protestelor opoziției susținute de SUA”, relatează Reuters.

    Cei 400 de luptători au zburat de la Moscova la Caracas, via Havana (Cuba). Ei fac parte din Grupul Wagner, format din foşti militari care au luptat clandestin pentru susţinerea trupelor ruse în Ucraina şi în Siria.

    Grupul Wagner nu a comentat informaţiile. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că „nu avem astfel de informaţii”. Dar Moscova nu excelează la capitolul sinceritate.

    Cei 400 de agenți paramilitari pot constitui nucleul unor forțe ruseşti mai consistente, a căror prezență în Venezuela să producă şi mai mult haos, împingând țara spre un sângeros război civil. Rusia s-a poziționat din start în apărarea dictatorului Nicolas Maduro, aşa cum în Siria au fost şi sunt de partea dictatorului Bashar al-Assad.

    O intervenție militară americană, în favoarea democrației şi a poporului venezuelean (oprimat şi înfometat), ar fi putut duce la o rezolvare rapidă a crizei din Venezuela. Dar implicarea Rusiei complică situația. Tragedia siriană se poate duplica.

    Alte ştiri din Venezuela

    • Dictatorul Nicolas Maduro a declarat vineri că este pregătit să-l întâlnească pe șeful Parlamentului, Juan Guaido, care s-a autoproclamat miercuri președinte interimar. Guaido a spus că nu va accepta „un fals dialog”.
    • „Mă angajez în favoarea unui dialog național. Astăzi, mâine, oricând (…) voi fi pregătit să merg acolo unde trebuie să merg. Personal, dacă trebuie să-l văd pe acest băiat, mă duc”, a spus Nicolas Maduro într-o conferință de presă, referindu-se la Juan Guaido.
    • Maduro a anunțat ruperea legăturilor diplomatice cu SUA, după ce Washington-ul și aliații săi în regiune au recunoscut autoritatea lui Guaido.
    • Maduro a mai spus că speră ca Statele Unite să respecte ordinul său, respectiv ca toți diplomații nord-americani să părăsească Venezuela. Diplomații SUA au fost văzuți vineri părăsind ambasada din Caracas și îndreptându-se spre aeroport, într-un convoi escortat de poliție.
    • „Poziția exprimată de președintele american, potrivit căreia toate opțiunile sunt deschise în ceea ce privește Venezuela, este una periculoasă. O eventuală intervenție militară trebuie evitată cu orice preț”, a transmis ambasadorul Rusiei la ONU.
    • Secretarul de stat american, Mike Pompeo: „Este vremea ca fiecare națiune să decidă de partea cui se situează. Nu mai e loc de amânări sau alte jocuri. Fie te alături forțelor libertății, fie ești în liga lui Maduro”.
    • Juan Guaido a cerut Armatei să treacă de partea lui, împotriva preşedintelui Nicolas Maduro. De asemenea, Guaido a cerut Armatei să-i îndepărteze pe cubanezi din rândurile sale şi să permită intrarea ajutorului umanitar în ţară.
    • Germania, Franţa şi Spania au anunţat sâmbătă că ar putea să-l recunoască pe Juan Guaido drept preşedinte interimar al Venezuelei dacă Administraţia Maduro nu va convoca alegeri prezidenţiale anticipate în următoarele opt zile. În această situație, Guaido va fi împuternicit să organizeze alegerile.
    • Pedro Sanchez, premierul Spaniei: „Guvernul Spaniei îi acordă preşedintelui Nicolas Maduro 8 zile pentru a convoca alegeri libere, transparente şi democratice. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Spania îl va recunoaşte pe Juan Guaido drept preşedinte interimar care poate convoca aceste alegeri”.
    • Ultimatumul lansat de mai multe ţări europene a fost respins categoric, sâmbătă, la ONU, de regimul Maduro. „Nimeni nu ne va da termene, nici nu ne spune dacă trebuie sau nu convocate alegeri”, a declarat ministrul de Externe al Venezuelei, Jorge Arreaza.
    • Uniunea Europeană adoptă poziția țărilor care au cerut regimului Maduro să organizeze urgent alegeri libere. „În lipsa unui anunţ în următoarele zile privind organizarea unor noi alegeri, cu garanţiile necesare, Uniunea Europeană va trece la noi acţiuni, inclusiv în privinţa recunoaşterii conducerii ţării”, a avertizat Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe.
    • Banca Angliei a blocat cererea regimului Maduro de a retrage aur în valoare de 1,2 miliarde de dolari.
    • Rusia, China, Turcia, Siria şi Iranul au anunțat că susţin regimul Maduro. Moscova îl consideră pe Maduro „președintele legitim al Venezuelei”. Rusia a avertizat SUA că ingerințele în Venezuela sunt „inacceptabile”. Kremlinul a catalogat drept „extrem de periculoase” declarațiile oficialilor americani privind o posibilă intervenție militară.
  • Vladimir Putin, pensionari, pierderea încrederii. Studiu publicat in Rusia

    Președintele Rusiei pierde în mod accelerat încrederea electoratului. Un studiu publicat de cel mai mare institut de sondarea opiniei din Moscova arată că Vladimir Putin a atins cel mai scăzut nivel de încredere din 2006 și până acum, de numai 33%.

    Pentru comparație, după anexarea Peninsulei Crimeea, în iulie 2015, acesta atinsese un nivel de încredere de 71%.

    Această scădere abruptă are legătură cu reforma sistemului de asigurări sociale, noua legislație prevede creșterea vârstei de pensionare la bărbați de la 60 la 65 de ani, iar la femei de la 55 la 60 de ani. Inițial, în lege, vârsta de pensionare la femei era de 63 de ani, dar în urma protestelor de stradă, aceasta a fost scăzută la 60.

    Un video de pe pagina de Facebook al lui Vladimir Putin prin care își promovează autoritarismul, folosind mijloacele moderne de propagandă

    În același sondaj, această modificare legislativă e percepută de ruși ca fiind cel mai important eveniment social și politic din 2018.

    Modificarea vârstei de pensionare e o problemă importantă în Rusia, stat care se confruntă cu o criză a forței de muncă. Migrația spre Occident e destul de mare, iar vârsta redusă de pensionare reprezintă o povară asupra sistemului de asigurări sociale în condițiile în care economia stagnează.

    Pe de altă parte, rușii au o speranță de viață redusă, 66 de ani la bărbați și 77 la femei, media fiind de 71 de ani, locul 105 în lume. Diferența medie de 11 ani între femei și bărbați are un puternic impact social, Rusia fiind o „țară de văduve”. O dată cu mărirea vârstei de pensionare s-au produs puternice modificări sociale. Un bărbat va primi pensie, în medie, un an înainte de a muri, iar o femeie, 11 ani.

    Din cauza impactului acestor transformări, Vladimir Putin a pierdut mult din încrederea publicului său cel mai fidel format din pensionari și salariați în aflați în ultimii ani de activitate.

    Now at a 13-year low of 33.4 percent, Putin’s trust rating hit a high of 71 percent after the annexation of Crimea in 2005 https://t.co/gaMxv3QX0M pic.twitter.com/KQEnzIN0cg

    — The Moscow Times (@MoscowTimes) January 22, 2019

    Moscow Times, un cotidian în limba engleză ce apare în Rusia, anunță datele sondajului de opinie într-o postare pe Twitter 

    Implicațiile politice provocate de această modificare nu vor întârzia să apară, deși autoritarismul lui Putin nu va fi pus în discuție pe termen scurt. Principalul efect va fi acela că o pierdere accentuată a încrederii va complica mult confruntările pentru succesiune.

    Grupările care vor intra în joc au șanse să-i blocheze lui Putin obținerea unui nou mandat, iar în 2024 să apară o schimbare la Kremlin.

    Cel mai mare pericol e acela ca transferul de putere să fie marcat de convulsii politice și sociale, Putin încercând să rămână la putere sau să-și impună un succesor.

  • A cucerit-o pe Miss Moscova, dar a pierdut conducerea ţării. Prima abdicare a regelui înainte de termen

    Regele Malayeziei, Muhammad al V-lea, a abdicat de la tron, a anunţat duminică palatul regal, într-un comunicat citat de Reuters. Aceasta este prima dată când un monarh al federaţiei malaeziene, ales de consiliul conducătorilor celor nouă state, abdică înainte de sfârşitul celor cinci ani de mandat.

    Coincidenţă sau nu, pierderea conducerii ţării survine la doar o lună şi ceva de la căsătoria regeului cu fosta „Miss Moscow 2015”, rusoaica Oksana Voevodina. Căsătoria lor a avut loc în noiembrie anul trecut. Potrivit presei din Malayezia, ceremonia a avut loc la Moscova. În meniul pentru nuntă nu a fost inclus alcool, deoarece toate felurile de mâncare au fost pregătite conform datinii „halal”.

    Muhammad V a fost îmbrăcat în costum tradiţional malaezian, în timp ce tânără soţie a ales o ţinută europeană. În acelaşi timp, portalul Rakyatku News a menţionat că, înainte de nuntă, frumoasa rusoaică fusese văzută purtând vălul hijab şi că s-ar fi convertit la islam.

    Motivele abdicării sunt învăluite încă în mister.

  • Admirabil ambasadorul României la Moscova! Le-a zis-o rușilor: „Mda, ați cam dat cu bâta în baltă! Periodic reuşiţi să-i iritaţi pe români”

    În lipsa unei reacții ferme a Ministerului Afacerilor Externe de la București, onoarea României a fost salvată de mesajul curajos și tranșant transmis Rusiei de Vasile Soare, ambasadorul României la Moscova.

    Acesta a criticat postarea Ambasadei Rusiei la București, conform căreia este denigrată Armata Roșie, prin prezentarea ostașilor săi ca și cum ar fi fost niște violatori și tâlhari. Mesajul Ambasadei ruse a fost de o obrăznicie impardonabilă, specifică ambasadorului Valeri Kuzmin, un provocator lipsit de diplomație.

    În mesajul său, Ambasada Rusiei citează din Stalin (un mare criminal al istoriei) ca din Sfânta Scriptură!

    Vasile Soare le transmite rușilor la ei acasă: „Aţi cam dat cu bâta în baltă!”. El este ambasadorul României în Federaţia Rusă de aproape 5 ani (din 16 ianuarie 2014, când a fost numit în funcție de președintele Traian Băsescu).

    Mesajul ambasadorului Vasile Soare

    „Mda… aţi cam dat cu bâta în baltă, cum se zice la Români, stimaţi colegi de la Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti. Nu ştiu cum faceţi, dar periodic reuşiţi să-i iritaţi pe Români, făcând trimitere la istoria comună recentă, complicată. Cum puteţi încerca să ştergeţi din memoria acestui popor evidenţele, fie ele petrecute în urma cu 75 de ani??? Ca diplomaţi la Bucureşti, ar trebui să cunoaşteţi că mulţi Români păstrează amintiri vii de la bunici despre comportamentul soldatului sovietic pe teritoriul României, care nu are nimic de-a face cu <<eliberarea>>… Este regretabilă postarea, mai bine vă abţineaţi… Lăsaţi-o baltă!”

    Ce a scris anterior Ambasada Rusiei la București, pe Facebook

    • „Pe parcursul unei lungi perioade de timp, în presa occidentală și cea românească apar periodic diverse publicații menite să-i denigreze pe ostașii Armatei Roșii care au eliberat de fascism țările Europei de Est și Europei Centrale. În cadrul acestei perpetue campanii de propagandă, ostilii critici anti-sovietici și anti-ruși încearcă insistent să-i convingă pe oameni că Armata Roșie era o adunătură de tâlhari și violatori, care nu știau de nicio milă față de populația civilă”.
    • „Astăzi asistăm la o revitalizare a acestei campanii. Inițial, miturile de acest gen au apărut datorită eforturilor ministrului nazist al propagandei, J. Goebbels, iar ulterior, în timpul Războiului Rece, au fost multiplicate și replicate de foștii aliați ai URSS”.
    • „În timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei s-a ajuns chiar la situația când, în etapa finală, propagandă s-a dovedit să fie atât de intensă încât, în cea mai mare parte, germanii au crezut în poveștile despre cruzimea rușilor. Drept rezultat, când trupele sovietice au ajuns îndeaproape de Berlin, orașul a fost măturat de un val de sinucideri în masă. Potrivit unor date, numai în ultimele două luni ale războiului, cifra de sinucideri acolo a ajuns la 30-40.000”.
    • „Totuși, toți acești <<experți>> în materie de atrocități ale soldaților sovietici, care preferă să-i numească, pur și simplu, ruși, uită, de altfel, să menționeze că asemenea acțiuni împotriva populației civile (viol și jaf) au fost interzise în Armata Roșie la cel mai înalt nivel și erau pedepsite prin executare. Este relevant să cităm textul ordinului comandantului suprem I.V. Stalin – <<Cu privire la inadmisibilitatea atitudinii dure față de populație>>: <<Ofițeri și ostași ai Armatei Roșii! Ne îndreptăm spre țara inamicului. Fiecare trebuie să-și păstreze stăpânirea de sine, fiecare trebuie să fie curajos… Populația rămasă în zonele cucerite, indiferent dacă este vorba de germani, cehi sau polonezi, nu trebuie să fie supusă abuzului. Vinovații vor fi pedepsiți în conformitate cu legea marțială. În teritoriul cucerit, relațiile sexuale cu sexul feminin nu sunt permise. Cei vinovați de violență și de viol vor fi împușcați>>”.
    • „O pedeapsă atât de severă, care în caz de necesitate era executată de instanțele curților marțiale, oferă fiecărei persoane rezonabile un motiv pentru a reflecta asupra veridicității tuturor presupuselor atrocități în masă care sunt adesea atribuite soldaților sovietici de către experții occidentali”.
    • „România nu face excepție în acest caz. Mitul creat de cei cu atitudinea antirusă, cu acel <<Davai ceas, davai palton!>> (tradus din <<Dă ceasul, dă haina!>>), conform căruia trupele sovietice au jefuit masiv populația românească în 1944, are prea puțin de a face cu realitatea”.
    • „Chiar dacă renunțăm la aspectul moral și etic al problemei și reducem totul la o logică primitivă, nici atunci un ceas de mână sau o haină nu merită ca cineva de dragul lor să-și riste viața”.
    • „Prin urmare, noi îndemnăm încă o dată, ca oamenii să analizeze informațiile care apar în mass-media și să le compare cu faptele istorice verificate”.
    • „În mod firesc, apare întrebarea: cine beneficiază de pe urmele uleiului veninos al minciunii pus pe focul rusofobiei, infiltrat în conștiința publică a poporului român, după mulți ani de la încheierea ostilităților în Europa? Oare acest lucru se datorează apropierii aniversării celor 75 de ani de la eliberarea României de către Armata Roșie?”