Etichetă: romatsa

  • Reformă în Transporturi: ministrul le-a dat termen la 55 de companii de stat să se redreseze. „Au pierderi sute de milioane de lei. Nu mai putem avea aceste găuri negre“

    Îndelung amânata reformă a companiilor de stat care țin de Ministerul Transporturilor pare, în sfârșit, să fie asumată de cineva: ministrul Cătălin Drulă a anunțat vineri că a dat termen pentru 55 de instituții să vină cu planuri de restructurare.

    Problema este extrem de spinoasă și, zeci de ani, toate guvernele s-au ferit să ia taurul de coarne. Numai presiunile Fondului Monetar și ale UE au dus la mici ajustări, fără a fi eliminate însă cauzele profunde.

    Companiile de stat produc pierderi colosale la bugetul public, dar în același timp sunt vaci de muls pentru politicieni, mafii și clientela diverselor partide. O încercare de management privat la TAROM, acum câțiva ani, a eșuat când directorul adus din străinătate a vrut să taie contractele prin care se achiziționau kerosen și piese de schimb la prețuri exorbitante de la firme-căpușă controlate de parlamentari. Omul a fost dat afară, pur și simplu, mai ales că intenționa să și concedieze o parte din personal, afectând sute de persoane angajate pe pile.

    „Am ajuns să punem sume enorme de la buget ca subvenții și nu mai putem avea aceste găuri negre. Sunt bani din taxele noastre“

    Cătălin Drulă a explicat vineri că toate cele 55 de instituții din subordine au acum un termen clar până la care să prezinte planul de redresare: “Sunt 55 de instituții aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, companii de stat, și au mari pierderi, sute de milioane de lei. O parte sunt cauzate de pandemie, când a scăzut traficul de persoane și au pierdut veniturile, dar au pierderi de mulți ani. Au termen să îmi trimită un plan de reformă și restructurare. Am ajuns să punem sume enorme de la buget ca subvenții și nu mai putem avea aceste găuri negre. Sunt bani din taxele noastre“.

    Bun cunoscător al situației, Drulă spune că e profund nemulțumit de situația din companiile de stat: “Avem teme grele, avem cartofi fierbinți, nu mă tem de ei, vreau să asanăm această situație, care nu e cea mai fericită, sunt nemulțumit de ceea ce se întâmplă în companiile din subordinea Ministerului Transporturilor. Reforma este esențială. Nu sunt soluții magice peste noapte, deciziile greșite luate acum 2 sau 3 ani au efecte acum“.

    „La început de pandemie s-a vorbit de strâns cureaua. Nu mi se pare normal ca doar cei de la privat să strângă cureaua“

    Situația semnalată de nenumărate ori de presă, în ultimul an, a fost confirmată de ministru. În timp ce sectorul privat se confruntă cu dificultăți majore, în companiile de stat s-au acordat creșteri salariale, prime și bonusuri, deși vorbim de pierderi de sute de milioane de lei: “Este vorba despre TAROM, unde sunt pierderi de 431 de milioane, CFR Marfă, Romatsa, Aeroportul București. La început de pandemie s-a vorbit de strâns cureaua. Nu mi se pare normal ca doar cei de la privat să strângă cureaua, nu mi se pare normal să nu reduci salariile, primele. Este vorba de banii noștri, ai tuturor“.

    Printre bugetarii de lux de la Aeroportul București se numără și fina Gabrielei Firea, Anna-Maria Burghiu, soția lui Daniel Burghiu – băgat de PSD în 6 companii și comisii municipale. Anna-Maria Burghiu e „lipită“ la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), de unde ridică lunar 9.000 de lei (aproape 2.000 de euro). La nici 35 de ani, soțul a avut, în mandatul Gabrielei Firea, venituri totale de 29.000 de lei pe lună din bani publici, în calitate de șef de companie sau de membru în Consilii de Administrație la alte instituții.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Situație cumplită moștenită de Guvernul Orban: frații „Frutti Fresh” au pus sechestru pe Romatsa și Nuclearelectrica! Suma de plată e cât o tranșă FMI: 395 de milioane de euro, dintre care 78,6% dobânzi și penalități

    O nouă bombă cu care s-a trezit în brațe Guvernul Orban: valul de sechestre puse de frații Ioan și Viorel Micula pe active-cheie ale statului român. Prostia unor miniștri din perioada 1998-2005 și rapacitatea fraților Micula au dus la o situație cumplită. Statul român a fost îngenuncheat și trebuie să plătească urgent 395 de milioane de euro, dintre care 310,5 milioane (78,6%) sunt dobânzi și penalități!

    Marți, 3 decembrie, Ioan și Viorel Micula – proprietarii companiei de băuturi carbogazoase din gama Frutti Fresh – au pus sechestru pe 58% din acțiunile companiei petroliere de stat Conpet și pe 26,9% din acțiunile Nuclearelectrica. Informația a fost aflată pentru că firmele cu capital de stat sunt listate la Bursa de la București și, prin obligația de transparență, au raportat către această instituție, scrie jurnalistul economic Constantin Rudnițchi pe RFI.ro.

    Este un fapt aproape șocant, dar nu ne aflăm pentru prima dată în situația în care frații Micula aleargă să recupereze banii câștigați la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID) de pe lângă Banca Mondială, încercând să execute silit statul român.

    Povestea începe cu mulți ani în urmă. Mai exact, în anul 1998, România a adoptat o ordonanță de urgență prin care se acordau investitorilor în zone defavorizate o serie de facilități fiscale. Printre acestea:

    • scutirea de la plata taxelor vamale a taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru utilaje;
    • restituirea taxelor vamale pentru importul de materii prime;
    • scutirea de la plata impozitului pe profit.

    Ideea a fost generoasă, realizarea sub orice critică. În acea perioadă, economia românească traversa o dură restructurare a companiilor de stat. În același timp, existau deja zone monoindustriale în care problemele sociale erau complicate. De aceea, ideea atragerii investitorilor în zone defavorizate era de înțeles.

    A ieșit, însă, altceva. Veteranii business-ului își aduc aminte cum unii „băieți deștepți” și-au făcut o firmuliță într-o zonă defavorizată, au importat „la greu” materii prime și utilaje fără taxe, pe care le-au utilizat în fabrici din cu totul alte regiuni geografice.

    Dincolo de aceste practici, frații Micula au dezvoltat în regiunea defavorizată Ștei, din județul Bihor, mai multe fabrici de băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice și alimente.

    În anul 2000, România începea procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar patru ani mai târziu – în 2004 – a apărut legislația privind ajutorul de stat. Printre altele, aceasta anula și facilitățile din zonele defavorizate.

    Intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, acutizează tema ajutorului de stat și o aduce în context european.

    Frații Micula au cetățenie suedeză, deci sunt considerați investitori suedezi. În anul 2002, România încheie cu Suedia un tratat de promovare și protejare a investițiilor. Prin acest tratat, litigiile investitorilor suedezi (deci și ale fraților Micula) cu statul român se puteau judeca la ICSID, tribunalul de pe lângă Banca Mondială.

    Ceea ce se și întâmplă. În anul 2008, tribunalul admite cererea fraților Micula. Motivul este că statul român nu a acordat facilitățile fiscale până la termenul înscris în actul normativ, adică până în anul 2009, ci a oprit schema în 2005.

    Începe un lung proces, în care intervine și Comisia Europeană. Experții Comisiei susțin că facilitățile acordate în anul 1999 contravin legislației europene privind ajutorul de stat. Aplicarea de către România a normelor europene impunea renunțarea la facilitățile regionale acordate investitorilor. Mai mult, reprezentanții Comisiei Europene susțin, în cadrul procesului, că o decizie în favoarea investitorilor ar însemna de fapt un nou ajutor, incompatibil cu tratatul Uniunii Europene.

    Cu toate acestea, după un proces îndelungat, tribunalul de pe lângă Banca Mondială a decis că România trebuie să plătească despăgubiri către frații Micula în valoare de aproximativ 178 de milioane de euro, incluzând dobânzi și penalități (capitol la care sumele aveau să crească permanent).

    A urmat un șir lung de anulări, suspendări, cereri de intervenție, executări, contestări, respingeri a contestațiilor și așa mai departe. Informațiile publice arată că, până acum, frații Micula au primit 10 milioane de euro și le-au fost transferați într-un cont blocat încă 106 milioane de euro. În rest, nu sunt decât încurcatele ițe ale justiției.

    Chinurile Romatsa

    Romatsa, compania care dirijează zborurile în spațiul aerian al României, riscă să rămână fără licență de la 1 ianuarie 2020, după ce frații Micula au blocat conturile companiei pentru suma de 395 de milioane de euro, care reprezintă datoria pe care statul român o are în pezent față de „suedezii” Ioan și Viorel Micula.

    Poprirea a fost înființată încă din luna august, iar de atunci compania are conturile blocate. Romatsa nu poate utiliza banii primiți de la operatorii aerieni pe care-i deservește.

    „Potrivit regulilor europene, dacă Romatsa nu poate face dovada viabilității financiare, în 2020 pierde licența de operare, ceea ce înseamnă că nu mai poate dirija avioanele pe teritoriul României. Este o situație foarte gravă, care ar duce la blocaje și pierderi de sute de milioane de euro”, au declarat surse din companie pentru G4Media.ro.

    Conducerea Romatsa încearcă să găsească o soluție împreună cu ministrul Transporturilor, Lucian Bode, și cu premierul Ludovic Orban, pentru a debloca activitatea companiei.

    Executarea în cazurile Nuclearelectrica, Romatsa și Conpet este suspendată provizoriu.

    Iniţial, datoria statului român către frații Micula era de 84,5 milioane de euro. Diferența până la 395 de milioane o reprezentă dobânzile şi penalităţile.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!