Fostul jurnalist Liviu Iolu, purtător de cuvânt al Guvernului Cioloș (4 martie 2016 – 4 ianuarie 2017), în prezent membru PLUS și candidat pentru Primăria Iași, se solidarizează cu românii nevoiți să plece să lucreze în străinătate, în aceste vremuri periculoase. În acest context, el dezvăluie propria experiență de agricultor sezonier.
Într-o postare pe profilul său de Facebook, fostul jurnalist răspunde atacurilor abătute asupra românilor care au plecat să lucreze în Germania, înghesuindu-se pe Aeroportul din Cluj-Napoca.
„Sunt poate studenți, fermieri care au nevoie de un capital cu care să-și înceapă o afacere acasă, poate oameni care tocmai și-au pierdut slujba și trebuie să-și întrețină copiii sau părinții”, explică Iolu.
Textul integral al lui Liviu Iolu
„Muncitor sezonier în agricultură, în Anglia, Stratford-upon-Avon, 2003. Eu.
Văd comentarii care stigmatizează acești oameni care își caută poate cu disperare un loc de muncă temporar în Vest, în condiții critice.
«N-au față de agricultori!», am citit. Dar cum e fața unui muncitor sezonier în agricultură? A mea se încadrează în șabloanele standard? Sunt conform? Trebuie să arăt mai a «țăran» în viziunea strâmtă și strâmbă a celor care au găsit vinovații pentru toate relele care ni se întâmplă azi?
În 2003 eram student, aveam bursă de performanță științifică la Universitatea «Al. I. Cuza» din Iași și fusesem acceptat student Erasmus la Bruxelles, cu începere din toamna lui 2003. Însă nu aveam bani ca să rezist 6 luni în UE (din România încă se pleca greu, cu viză, accesul nostru în Uniune era un vis). Primeam o bursă, dar, după toate calculele, ieșeam pe minus.
Așa am plecat, printr-o schemă a Guvernului britanic pentru muncitorii în agricultură din Estul Europei, și am muncit la o fermă de fructe peste 3 luni. Pe brânci, dormind într-o rulotă, încercând să pricep ceva din comenzile primite în rusește de la «supervizorul» bulgar. Cei mai mulți ajunși acolo, în acea perioadă, erau din Ucraina, Rusia și țările baltice.
Cei care aleg să plece muncitori sezonieri în agricultură nici nu trebuie să fie într-un anume fel pe care cei mai mulți și-l imaginează. Sunt poate studenți, fermieri care au nevoie de un capital cu care să-și înceapă o afacere acasă, poate oameni care tocmai și-au pierdut slujba și trebuie să-și întrețină copiii sau părinții.
Ce s-a întâmplat pe Aeroportul din Cluj-Napoca nu a fost din vina lor, ci dintr-o lipsă completă de coordonare a autorităților cu firmele de recrutare. O incapacitate deja critică a statului român.”