Guvernul PSD-ALDE, condus din umbră de Liviu Dragnea, a provocat în ultimii doi ani câteva scandaluri majore, cu mize de miliarde de euro, cu ocazia înzestrării armatei, observă G4Media.ro.
Cea mai nouă controversă e în cazul licitației pentru patru corvete, de peste 1,2 miliarde de euro, stopată de Ministerul Apărării fără nicio explicație plauzibilă. Dar probleme mari sunt și la achiziția de 750 de milioane de euro pentru 3.000 de camioane militare, unde compania germană RheinMetall acuză Ministerul Apărării de favorizarea unui concurent.
Marile probleme la contracte au apărut odată ce România a început să aloce 2% din PIB pentru apărare, în conformitate cu cerințele NATO. Astfel, doar în 2018 Ministerul Apărării a avut aprobat un buget de peste 18 miliarde de lei, dintre care o parte însemnată a fost dedicată achizițiilor. În 2017, un alt an în care s-au făcut achiziții de tehnică militară și armament, bugetul fusese mai mic cu 11%.
Cele mai mari controverse privind contractele de armament în care au fost implicate guvernele PSD și Liviu Dragnea sunt: achiziția de rachete Patriot, achiziția celor patru corvetele militare, cumpărarea de camioane militare și acordul de cooperare Romarm – Circinus, companie americană deținută de omul de afaceri american Elliott Broidy, cel care l-a invitat pe Liviu Dragnea la inaugurarea președintelui SUA, Donald Trump.
Rheinmetall acuză MApN că favorizează un concurent în licitația pentru camioane militare
O achiziție militară cu scandal în culise este cea pentru cumpărarea a peste 3.000 de camioane militare, contract evaluat la 750 de milioane de euro.
Compania germană RheinMetall, îndelung curtată de România în ultimii ani pentru transferul de tehnologie și pentru producția în țara noastră, a acuzat în mod oficial nereguli în procedura de licitație.
La finalul lunii noiembrie 2018, RheinMetall a contestat procedura derulată de MApN, acuzând ministerul că a scris cerințele din caietul de sarcini pentru a favoriza firma italiană Iveco, celălalt participant la licitație.
Contestația, depusă la Tribunalul București în numele concorțiului condus de Rheinmetall, apare pe site-ul de licitații publice. Licitația nu a fost încheiată nici acum.
Un alt parteneriat în care RheinMetall era implicat în România, cel cu Compania Naţională Romarm S.A. – Filiala Societatea Uzina Automecanica Moreni S.A. pentru producția unui transportor blindat, este și el într-un stadiu incert. La doi ani de la crearea companiei de proiect, un joint-venture între Rheinmetall și Uzina Automecanica Moreni S.A., producția transportorului e departe de a fi începută.
Licitația pentru corvete, suspendată din motive neclare
Achiziția a patru corvete militare face parte din programul oficial de înzestrare a forțelor navale. Discuția despre achiziție a început încă din 2016, dar guvernele succesive PSD – ALDE au tot amânat o decizie finală în privința atribuirii contractului.
Ultima controversă majoră s-a înregistrat vineri, 11 ianuarie, când Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat vineri că a suspendat procedura de achiziție a corvetelor multifuncționale și că a sesizat Parchetul Militar în legătură cu posibile ilegalități.
Prima schimbare majoră a fost în martie 2017, când Guvernul Grindeanu a aprobat o hotărâre de guvern din 2016 care prevedea că producătorul olandez Damen urma să construiască corvetele la șantierul din Galați. PSD a dat o nouă HG prin care a decis să organizeze o licitație, licitație la care s-au înscris în cele din urmă trei competitori: Naval Group (Franța), Damen (Olanda) și Fincantieri (Italia).
În 2018 s-au înregistrat mai multe amânări ale deciziei finale, în ciuda faptului că ofertele tehnice și financiare fuseseră depuse la timp de cei trei participanți la competiție.
În decembrie 201, publicația franceză „La Tribune” acuza guvernul României că încearcă ”cu disperare” să scoată compania olandeză Damen câștigătoare la licitația lansată la începutul anului pentru livrarea a patru corvete militare. „La Tribune” scrie că, în ciuda faptului că firma franceză Naval Group a prezentat o ofertă financiară mai bună, guvernul român și Liviu Dragnea ”sunt de multă vreme pentru Damen”, potrivit Rador.
„La Tribune” anunța la acel moment că Naval Group, care ar urma să construiască la Constanța cele patru corvete, a anunțat la licitație prețul de 1,2 miliarde de euro, mai ieftin decât cele 1,25 miliarde cerute de Damen și cele 1,34 miliarde euro cerute de constructorul italian Fincantieri, cel de-al treilea participant la licitație.
Ziarul francez acuza faptul că ”guvernul român, care ar trebui să anunțe selectarea unui furnizor pe 12 ianuarie, este de multă vreme pentru Damen, acționar cu 49% la șantierul din Galați, alături de statul român (51%). Este în special cazul unuia din oamenii cei mai puternici din România, președintele social-democrat al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, care face și desface guverne”.
Contre Dragnea – Ciucă pe seama rachetelor Patriot
În aprilie 2017, președintele PSD, Liviu Dragnea, se arăta iritat de declarațiile șefului Statului Major al Armatei, generalul Nicolae Ciucă, care vorbea despre achiziția rachetelor Patriot.
Astfel, într-o declarație făcută pe 20 aprilie 2017 și citată de Digi 24, Liviu Dragnea spunea: „Ce nu mi-a plăcut astăzi a fost declaraţia şefului Statului Major, care a anunţat deja că va achiziţiona rachete Patriot. Păi, au finalizat procedurile? Nu e bine să aştept derularea procedurilor totuşi? E şeful Statului Major şi mă aştept la foarte multă rigoare. Poate şi ministrul Apărării se gândeşte la asta tot timpul acolo, prin minister. Mai puţine declaraţii şi mai multă acţiune cred că este mai bine”.
Cu câteva ore mai devreme, şeful Statului Major General anunțase la Smârdan, cu ocazia unui execițiu militar comun româno-american, că România are în plan achiziţionarea de rachete Patriot. Generalul Ciucă răspunsese unei întrebări referitoare la planul de achiziţii al Ministerului Apărării Naţionale în 2017.
În cele din urmă, România – prin Ministerul Apărării – a semnat în noiembrie 2017 un acord de 3,9 miliarde de dolari fără TVA pentru șapte sisteme Patriot în cea mai modernă configurație, iar până la finele anului a și plătit circa 800 de milioane de dolari pentru primul sistem.
Mai mult, fostul ministru Mihai Fifor anunța în noiembrie 2018 că Ministerul Apărării Naţionale a făcut plata pentru încă trei sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot.
