Etichetă: retragere

  • Trump anunță că retrage 30% din forțele americane din Germania. Rusia poate profita pentru o invazie în România, estimează fostul comandant al trupelor americane în Europa

    Donald Trump, președintele SUA, a anunțat luni că va retrage 9.500 din cei 34.500 de soldați americani dislocați în Germania, confirmând astfel zvonurile și temele apărute în ultimele zile.

    Principalul pericol, semnalat de generalii americani și britanici, este Rusia, care va încerca să profite de slăbirea forței americane pentru a testa NATO cu o invazie a portului ucrainean Odessa, apoi a României sau țărilor baltice.

    Trump a anunțat oficial: retrage 9.500 de soldați americani din Germania. Generalii NATO se tem că Rusia va profita și va iniția noi invazii

    Trump a anunțat luni că numărul soldaților americani menținuți în Germania va fi redus la 25.000, pentru că aceștia presupun “un cost extraordinar” pentru SUA.

    În stilul caracteristic, președintele american a acuzat Germania că n-a fost corectă cu SUA: “Dacă facem rău comerțului, facem rău și NATO”. Trump, care de la venirea în funcție acuză constant Europa că profită de pe urma securității furnizate de America, a indicat Germania ca fiind “cel mai rău profitor”.

    Discuția este însă mai amplă, pentru că, după Al Doilea Război Mondial, a existat un consens internațional ca Germania să nu mai posede o forță militară de proporții și nici să nu dețină arme nucleare.

    Cât timp Uniunea Sovietică a controlat Estul Europei, inclusiv o parte din Germania (fosta RDG), această țară din centrul continentului a jucat un rol capital în Războiul Rece dintre comuniști și Occident. Încă din 1917, de la lovitura de stat în care au capturat puterea în Rusia, bolșevicii au văzut în Germania cheia victoriei în Europa.

    După Al Doilea Război Mondial, țelul a rămas nemodificat.

    Căderea comunismului a dus o perioadă la calmarea situației și a favorizat reunificarea Germaniei.

    În 1996, un fost secretar de stat american al apărării a scris o carte în care descria scenariul retragerii SUA, urmat de invadarea Europei de către ruși

    Venirea la putere a lui Putin, fost ofițer KGB cu activitate în Germania de Est și nostalgic al imperialismului sovietic, a redeschis subiectul expansiunii rusești în detrimentul altor state.
    Situația a fost corect intuită de un fost secretar de stat al apărării, Caspar Weinberger (1981-1987), din perioada președintelui Ronald Reagan, care a și scris o carte, “Next War” (“Următorul Război”), apărută în 1996.

    În mod profetic, acesta descria atunci o situație foarte asemănătoare celei consemnate după 2014. În scenariul lui Weinberger, un președinte rus nostalgic, agent KGB, preia puterea la Moscova și reîncepe cursa înarmărilor, profitând de faptul că Statele Unite își reduc forțele militare pentru a face economii. Apoi invadează și ocupă Polonia, stat NATO.

    Generalul Hodges, fostul șef al armatei SUA în Europa: “Rușii ar putea decide să lanseze o invazie în România sau în țările baltice”

    În urmă cu câteva zile, generalul Ben Hodges, fostul comandant al armatei americane în Europa și foarte bun cunoscător al situației din Est, a avertizat, într-un interviu acordat ziarului britanic „The Times”, că retragerea SUA va încuraja agresiunile Rusiei.

    „Dacă ei (rușii – n. red.) consideră că nu suntem solidari, ar putea decide să lanseze o invazie în România sau în statele baltice şi să ameninţe cu folosirea armei nucleare pentru a vedea cum răspundem noi”, a menționat Hodges, ca reacție la zvonurile (confirmate între timp) că Trump vrea să retragă o parte din forțele americane din Germania.

    Siderat, generalul a calificat intenția lui Trump drept “o nebunie” și “o greșeală colosală”. El consideră că se sacrifică poziția SUA în lume pentru niște ipotetice avantaje electorale de moment – alegerile prezidențiale din America sunt programate în această toamnă.

    Hodges a avertizat anul trecut că, dacă NATO nu întărește urgent zona Mării Negre, va urma o invazie a Rusiei. „Omuleții verzi” ai lui Putin ar urma să ocupe mai întâi zona ucraineană Odessa, apoi România.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Fostul șef al trupelor americane în Europa: „Rusia ar putea lansa o invazie în România sau în statele baltice“, pentru a testa reacția NATO

    * Cele 17 țări europene pentru care, din 15 iunie, se redeschid cursele aeriene, fără izolare sau carantină

  • Un anunț greu ca plumbul: Andrei Pleșu se retrage din viața publică

    Un anunț greu ca plumbul: Andrei Pleșu se retrage din viața publică

    Ce coincidență ironică: în ziua când o canalie precum Tudorel Toader își dă demisia din funcția de ministru al Justiției, scriitorul Andrei Pleşu ne anunță că se retrage din viața publică. Primul e „victima” răfuielilor dintre frații săi de borfășie politică, Pleșu e marcat de dezamăgiri profunde.

    În finalul articolului său din ultimul număr al revistei „Dilema veche”, într-un „PS” încărcat de tristețe, Andrei Pleșu scrie:

    „P.S. Normal este ca, atunci când simţi că nu mai aparţii timpului tău, să faci un pas înapoi. Profit, aşadar, de ocazie, pentru a renunţa – cel puţin deocamdată – la orice prestaţie publică (articole, interviuri, conferinţe, colocvii etc.). Păstrez doar rubrica de la «Dilema veche», din loialitate faţă de un proiect la care am pus umărul. Decizia mea e un minim semn de consecvenţă, pentru care apelez la înţelegerea cititorilor mei, câţi vor mai fi fiind…”

    Cum s-a ajuns la acest post-scriptum ca un pumnal? Andrei Pleșu a abordat o temă sensibilă, pe care a simțit nevoia s-o împărtășească și cititorilor săi: cea a judecăților clișeiste care influențează și chiar determină modul în care este finanțată aria studiilor avansate. Marele gânditor se simte, și el, victima corectitudinii politice. Iar ceea ce l-a marcat pare să vină tocmai de la instituția înființată practic pentru el, și pe care a onorat-o ca director în ultimii 25 de ani: Colegiul Noua Europă.

    Andrei Pleșu: „Cu trecerea anilor, am constatat, din nefericire, că un alt tip de cenzură, mai subtilă şi, întrucâtva, mai perfidă (pentru că avea manierele «libertăţii»), tindea să devină regula competiţiilor pentru obţinerea unui stagiu de cercetare în institutele de studii avansate. (…) Pe scurt, s-a decis finanţarea supei, dar nu a aragazului… Iar supa e recomandabil să fie conformă cu imperativele ideologice de ultimă oră. Consecinţele acestei «rezonabile» manevre financiare nu au întârziat să apară. Candidaţii la diferitele burse de cercetare au înţeles destul de repede că, pentru a avea succes, trebuie să se «orienteze» în funcţie de context. Cu alte cuvinte, că alegerea temei trebuie să includă considerente de ordin «strategic». Asta înseamnă că se creează premisele unei suspendări a «ideii fondatoare» de care vorbeam la început: domeniul de investigaţie nu mai vine, imperativ, «de la centru», dar vine de la ambianţa «cochetă» a momentului. Prin urmare, nu ne mai alegem liber întrebările, ci le preluăm, abil, din noua – rentabilă – morală universitară, bine hrănită de presa momentului, de revoluţionara «corectitudine politică», de «problemele» zilei”.

    Andrei Pleșu (70 de ani) nu scapă ocazia unei nuanțe dilematice: „Admit că s-ar putea să greșesc. Că sunt pe cale să devin «expirat», că «lumea mea» e pe cale de extincție. Nu e cine știe ce. S-a mai întâmplat. Se întâmplă tot timpul. Partea agreabilă e că, în asemenea situații, până și extincția devine o experiență instructivă. Ba chiar vag voluptuoasă”.