Primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu (PSD), a fost reținut de DNA pentru 24 de ore, miercuri seară. Joi va fi dus în fața unui judecător, cu propunerea de arestare preventivă pe 30 de zile.
Procurorii îl acuză pe edilul argeșean că a cerut 30.000 de euro mită de la un medic ca să-l angajeze la spitalul din localitate. Primarul a fost prins în flagrant, chiar în sediul Primăriei, în timp ce-i dădea înapoi medicului cei 10.000 de euro primiți avans, pentru că nu a putut asigura angajarea.
Ion Georgescu este primul baron local prins în flagrant cu șpaga luată pentru angajarea unui medic. Rețeta este larg răspândită, inclusiv la multe spitale județene: deși multe posturi din schema de personal medical sunt vacante, autoritățile locale refuză să organizeze concursuri de angajare. Posturile sunt date pe șest, contra uneo șpăgi consistente. Până acum, DNA nu s-a atins de aceste rețele.
Primarul Ion Georgescu (63 de ani) a ajuns miercuri seară la sediul DNA Pitești pentru audieri. Întrebat de un reporter de ce este acuzat, edilul a răspuns: „Nu am luat, am dat!”.
VIDEO: Primarul Ion Georgescu la DNA Pitești
Miercuri seara au loc percheziții la domiciliul primarului, după ce procurorii DNA au organizat o operațiune de tip flagrant. Aceștia au primit informații potrivit cărora primarul se întâlnește cu o persoană căreia i-a promis angajarea în spitalul din localitate, contra sumei de 30.000 de euro. Flagrantul a fost efectuat în timp ce edilul returna suma de 10.000 de euro pentru că nu a reușit să asigure angajarea medicului.
PSD-ist de 25 de ani, primar de 17 ani
Ion Georgescu ocupă funcția de primar în Mioveni de 17 ani (din 2006), aflându-se la al 5-lea mandat. Anterior a fost viceprimar timp de 6 ani. În perioada 1985–2000, Georgescu a lucrat la uzina Automobile Dacia-Renault, ca „șef depozit cantină”.
Conform CV-ului său, Ion Georgescu este membru PSD din octombrie 1998. El ocupă funcțiile de vicepreședinte al organizației PSD Argeș și președinte al filialei PSD Mioveni.
Spitalul din Mioveni este primul construit de la zero în ultimii 30 de ani în România, dar ridicarea sa a fost folosită propagandistic, în scopuri politice, deși a înghițit sume uriașe din banii publici. Recepția spitalului a avut loc în septembrie 2019, dar unitatea nu funcționează nici acum cu toate secțiile deschise.
Angajările personalului medical se făceau însă pe șpagă, „schemă” care-i obliga pe medici și asistente să pretindă sau să accepte ulterior „atenții” din partea pacienților, ca să-și recupereze „investiția”.
Construcția Spitalului Orășenesc din Mioveni a început în martie 2016, iar finanțarea a fost asigurată integral din programul PNDL, investiția fiind de 68 de milioane de euro.
Spitalul are 6 etaje, 250 de paturi și 23 de secții, inclusiv compartiment de Primiri Urgențe, Terapie Intensivă și bloc operator cu 4 săli. Doar 9 din cele 23 de secții sunt funcționale, celelalte 14 sunt închise!
Concursurile de angajare au fost anulate în perioada pandemiei, conform unui reportaj diguzat de Digi 24 în luna septembrie. De ce să organizezi concurs când poți să faci angajări pe șpagă?!
PSD l-a exclus înainte ca DNA să dea un comunicat!
Până miercuri seara târziu, DNA nu a comunicat niciun fel de informații în legături cu reținerea lui Ion Georgescu. Toate informațiile au fost aflate de jurnaliști pe surse, fiind confirmate inclusiv de aducerea primarului la sediul DNA Pitești.
Deși n-a avut la dispoziție nicio comunicare oficială de la DNA, PSD s-a grăbit să scape de noul „cartof fierbinte” şi l-a exclus deja din partid! Toată procedura a durat câteva zeci de minute!
Fostul PRM-ist Ion Mînzînă, actualul președinte al PSD Argeș, a anunțat triunfător: „Întrunit în ședință extraordinară, Biroul Permanent Județean al PSD Argeș a decis astăzi, 04.10.2023, excluderea din partid a domnului Ion Georgescu, primar al orașului Mioveni. PSD condamnă ferm și se dezice de orice faptă în afara legii din partea membrilor săi. PSD rămâne consecvent principiilor sale de integritate și va fi intransigent cu oricine le va încălca”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un infractor din clientela politică a PNL a ajuns din nou în cătușe, la numai 4 luni după ce a fost numit în funcția de comisar-șef al Gărzii de Mediu din județul Tulcea și la 11 ani după ce a fost condamnat definitiv pentru corupție. Dorin Meran a fost prins în flagrant luând mită 5.000 de euro pentru a „închide ochii” la infracțiuni împotriva mediului.
Putreziciunea numirii sale e completată de două amănunte: 1. Meran nu avea nicio legătură cu protecția mediului; 2. individul a trecut prin 7 partide politice!
Procurorii DNA l-au reținut marți pe Dorin Meran, șeful Gărzii de Mediu Tulcea, prins în flagrant în timp ce lua mită 25.000 de lei într-un restaurant.
Dorin Meran a fost numit în funcție în luna aprilie a acestui an, deși în urmă cu 11 ani a fost condamnat penal pentru fraudarea fondurilor europene. Deși era cunoscut trecutul său penal, Meran a fost propulsat pe filieră politică, prin filiala PNL Galați.
Garda de Mediu este o intituție esențială pentru protecția mediului. Inspectorii gărzii constată cazurile de poluare și dau amenzi poluatorilor. Meran proceda altfel: îi ierta de amenzi pe poluatori contra unei șpăgi consistente.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) arată, într-un comunicat, că Dorin Meran este suspect de luare de mită în formă continuată. El a fost prins în flagrant când primea bani de la un om de afaceri pentru a-i da o amendă mai mică.
Tot DNA l-a trimis în judecată în martie 2008, iar în 2012 Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat pe Dorin Meran la un an şi două luni de închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru deturnare de fonduri europene.
La acel moment, Meran era administrator al companiei SC Metacon REP SRL.
Numit pe filieră PNL: „recomandat” de Ștefan Ilie, înscăunat de Aurelian Păduraru, sub Guvernul Ciucă
În aprilie 2023, Dorin Meran a fost numit șef la Garda de Mediu Tulcea, deși nu are legătură cu domeniul mediu. Potrivit declarației sale de avere, în anul precedent fusese consilier juridic în comuna Ghidigeni din județul Galați.
Dorin Meran a fost parașutat la șefia Gărzii de Mediu Tulcea pe filieră politică. La acel moment, când Guvernul României era condus de Nicolae Ciucă, șeful Gărzii Naționale de Mediu era liberalul Aurelian Păduraru, venit și el tot din Galați și neavând nicio legătură cu protecția mediului.
Cel care l-a propulsat pe Meran în funcția de șef al Gărzii de Mediu Tulcea a fost preşedintele PNL Tulcea, Ştefan Ilie, potrivit publicației locale Viața Liberă.
Aurelian Păduraru, omul care l-a pus șef pe Dorin Meran la Garda de Mediu Tulcea la „rugămintea” lui Ștefan Ilie, a intrat în atenția opiniei publice când USR a publicat un video cu el. Păduraru recunoștea că n-a mai avut nicio legătură cu vreo organizație/structură de mediu, dar că îndeplinește „toate celelalte condiții” pentru a fi numit în funcție pe linie politică.
Potrivit publicației locale Viața Liberă, Dorin Meran a fost membru în 7 partide politice: PSM, PSD, PDL, PIN, PNŢCD, PRM şi Forţa Naţională.
Comunicatul DNA (5 septembrie 2023)
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 4 septembrie 2023, a inculpatului:
MERAN DORIN, comisar-șef al Comisariatului județean Tulcea din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 30 august – 4 septembrie 2023, inculpatul Meran Dorin, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 25.000 de lei și alte foloase necuvenite, pentru a-i aplica acestuia o amendă mai mică ori chiar sancțiunea avertismentului ca urmare a unui control efectuat de către inculpat la un punct de lucru al unei societăți comerciale administrată de martor.
La data de 4 septembrie 2023, suma de bani, pretinsă anterior, ar fi fost remisă inculpatului în autoturismul acestuia, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Inculpatului Meran Dorin i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 5 septembrie 2023, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție. (…)”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Directorul Autorităţii Vamale Române, Dinu-Octavian Nicolescu, a fost reţinut de DNA pentru lure de mită și trafic de influenţă. Faptele de care este acuzat au fost comise în perioada în care era director economic în cadrul Ministerului Mediului. Nicolescu a făcut parte și din conducerea ANAF, ca secretar general adjunct.
Reținerea lui Dinu-Octavian Nicolescu, de către procurorii DNA, a avut loc miercuri, chiar în ziua în care la București a sosit ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Obiectivul oficialului de la Viena este să găsească soluții, împreună cu omologul său român, Lucian Bode, pentru stoparea migraţiei ilegale, motiv invocat de Guvernul Austriei și de Karner personal atunci când a blocat aderarea României la Spațiul Schengen.
Cu o zi în urmă, ministrul austriac a declarat că numărul traficanţilor români de persoane a crescut în 2022, comparativ cu 2021.
În acest context, a picat bomba: șeful Vămilor a fost reținut de DNA pentru luare de mită și trafic de influență! Or, șeful Vămilor chiar e important în securizarea granițelor României, condiție a aderării la Schengen.
Conform comunicatului DNA, faptele pentru care este acuzat Dinu-Octavian Nicolescu ar fi vut loc în urmă cu trei ani (aprilie 2020), în plină pandemie de Covid-19, când acesta era director economic în Ministerul Mediului.
Pe vremea Guvernului Dăncilă, Nicolescu fusese detașat de la Ministerul Mediului ca secretar general adjunct al Autorității Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), de unde a fost revocat de prim-ministrul Ludovic Orban la scurt timp după ce a preluat guvernarea.
Dinu-Octavian Nicolescu a rămas însă director economic la Ministerul Mediului, fiind protejat de statutul său de înalt funcționar public.
Mâine, acesta va fi prezentat instanței cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 25 aprilie 2023, a inculpatului
NICOLESCU DINU-OCTAVIAN, la data faptei director economic în cadrul Ministerului Mediului, în prezent director în cadrul Autorității Vamale Române,
pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În luna aprilie 2020, inculpatul Nicolescu Dinu-Octavian, în calitatea menționată mai sus, printr-un intermediar, i-ar fi pretins unui om de faceri (martor în cauză) suma de 1.000.000 lei pentru a-și exercita influența pe care acesta ar fi lăsat să se înțeleagă că o avea asupra unor funcționari publici din cadrul Ministerului Mediului și că i-ar determina pe aceștia să dispună anularea obligațiilor fiscale, în valoare de 5.699.189 lei, pe care societatea omului de afaceri le avea de achitat către Administrația Fondului pentru Mediu.
În contextul menționat mai sus, în datele de 13 și 14 aprilie 2020, inculpatul Nicolescu Dinu-Octavian, prin același intermediar, ar fi primit în două tranșe (500.000 lei și 495.000 lei) suma totală de 995.000 de lei.
Precizăm că presupusul «litigiu» pe care societatea omului de afaceri îl avea cu Administrația Fondului pentru Mediu nu a fost «rezolvat» până în prezent.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 și art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 26 aprilie 2023, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Rețineri spectaculoase, luni, într-un dosar privind achiziţia de măşti de protecţie în perioada pandemiei de Covid-19. Au ajuns în arest preventiv, pentru 24 de ore, un personaj cunoscut, Victor Pițurcă (fost fotbalist de top, de trei ori selecționer al națiobalei României), și unul cu funcție mare în sistem, Gabriel Țuțu (directorul general al Companiei Naționalei Romarm SA).
Este vizat și Alexandru Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, prin a cărui firmă s-a derulat afacerea oneroasă.
Este a treia experiență penală a lui Victor Pițurcă, după cele din 1981 (arestat preventiv și condamnat la 6 luni de închisoare pentru practicarea unor jocuri de noroc interzise în acea vreme – poker, barbut -, eliberat după o lună în urma unor intervenții la nivel înalt) și 2013 (condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru mărturie mincinoasă în dosarul „Valiza”).
Gabriel Țuțu, șeful Romarm – pentru abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual;
o altă „persoană fizică”, nenominalizată, dar care e Victor Pițurcă (66 de ani), fostul selecționer al naționalei de fotbal a României – pentru cumpărare de influență.
Pe cei doi, noaptea de luni spre marți i-a găsit în arest.
Alexandru Pițurcă (juniorul)
În dosar ce vizează achiziţia de utilaje şi măşti de protecţie în perioada pandemiei de Covid-19, prejudiciul adus companiei de stat ar depăși 8,6 milioane de lei (circa 1,75 milioane de euro).
Procurorii au descoperit că 98% dintre banii aferenţi unui contract încheiat de Ministerul Apărării Naționale (MApN) cu firma Helios Dentserv, care a presupus distribuirea a 100.000 de măşti FFP3 în unităţile sanitare din sistemul militar, au revenit firmei PAV Green Energy, al cărei unic asociat este Alexandru Victorio Piţurcă (38 de ani), fost fotbalist şi fiul antrenorului Victor Piţurcă.
Ulterior, experţii au transmis că măştile FFP3 nu respectă standardele de rezistenţă împotriva germenilor. Inspecţia Muncii informa Ministerul că măştile fuseseră testate de un laborator neacreditat de guvernul chinez.
Procurorii DNA menționează și o mită de 50.000 de lei (peste 10.000 de euro) primită de Gabriel Țuțu.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a suspecților:
ȚUȚU GABRIEL, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– trafic de influență în formă continuată,
– fals intelectual;
Persoană fizică, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de cumpărare de influență.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
1. Pe fondul pandemiei generate de virusul Covid–19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).
Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului).
2. Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Țuțu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată), sub aparența unui contract de consultanță.
În schimbul acestor «servicii», suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul MApN și că-i va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare, dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens.
În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei.
Celor doi suspecți li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.”
1981: condamnat 6 luni pentru barbut, scos din pușcărie după o lună ca să joace la Scornicești
Prima experiență penală a lui Victor Pițurcă a fost în urmă cu 41 de ani, pe când el avea 25 de ani și era fotbalist la FC Olt din Scornicești, unul dintre cluburile privilegiate ale dictaturii Ceaușescu. Arestarea din 1981 a avut loc, însă, la Târgu-Jiu, oraș în care Pițurcă jucase la Pandurii (abia fusese transferat la Scornicești) și unde s-a întors să joace poker, pe bani mulți, cu tovarășii săi de „haiducii”, oameni înstăriți din Gorj.
În anul 1981, Pițurcă a fost prins jucând barbut pe bani mulți, cu alte cinci persoane, într-un apartament din Târgu-Jiu. Procesul, care a avut loc în sala cinematografului „23 August” din localitate, s-a desfăşurat în regim de urgenţă, pe 18 decembrie 1981. Conform sentinței, Victor Piţurcă era recunoscut ca „jucător de poker, barbut și table, pe sume fabuloase, pe raza municipiului Târgu-Jiu”.
În noaptea de 16 spre 17 decembrie 1981, în jurul orei 2.00, în apartamentul unei anume Doina Holt (43 de ani) din Târgu-Jiu, Miliţia a prins în flagrant şase persoane jucând barbut pe bani grei. Printre ele: Victor Pițurcă (25 de ani). Conform relatării făcute de Constantin Păducel pentru ziarul „Adevărul”, la masă s-au mai aflat Aurel Diaconu (43 de ani, conducător auto), Nicolae Holt (61 de ani, vânzător), Constantin Cutui (58 de ani, gestionar), Victor Hortopan (32 de ani, profesor de matematică) şi Ion Scoroşanu (39 de ani, mandatar la cooperativa „Constructorul”).
Doru Aristică Şerban (27 de ani), zis „Habitu”, fără ocupaţie, a reuşit să fugă și n-a fost prins de milițieni.
Deşi era cel mai tânăr dintre jucători, Piţurcă era cel mai „bogat” de la masă. Asupra lui s-a găsit cea mai mare sumă: 11.500 de lei, semn că fotbalistul era „în mână”.
Toţi cei 6 inculpaţi au primit câte 6 luni de închisoare. Povestește Constantin Păducel: „La un moment dat, Scoroşanu şi «Habitu», rămaşi fără bani, au plecat să mai facă rost de fonduri. Dintre cei doi, doar primul s-a mai întors la joc. La puţine momente după revenirea lui Scoroşanu, am auzit zgomote de paşi la uşă, iar lumina s-a stins. Am realizat că ceva nu este în regulă şi m-am ascuns în patul în care dormeau gazdele. M-am băgat şi eu sub plapuma lor. Miliţienii au căutat cu lanternele, dar nu m-au găsit. Apoi, când m-am uitat pe geam, i‑am văzut pe toţi cu cătuşe la mâini, în timp ce erau băgaţi în dubă. Pe masă erau 120.000 de lei. Cu ajutorul lui Sorin Găman, fotbalist la Jiul Petroşani, care avea relaţii tari, am ajuns la comandantul Miliţiei, unul Toma. Astfel, am putut să-l vedem pe Victor. Purta uniformă vărgată şi era legat cu cătuşe la mâini de un hoţ. Piţi mi-a spus atunci să mă duc la el la apartament şi să caut sub calorifer nişte bani, şi să-i dau unei persoane din Craiova. Avea acolo 70.000 de lei, strânşi pentru a-şi cumpăra maşină. Cam 25 de zile a fost încarcerat. L-au tuns şi la chelie. Ştiu că s-a intervenit la nivel înalt ca să fie eliberat”.
Victor Pițurcă la Steaua
2013: condamnat un an cu suspendare, pentru mărturie mincinosă
În 2013, Pițurcă a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Valiza”. Atunci, fostul selecționer a fost găsit vinovat pentru mărturie mincinoasă.
Pițurcă a susținut că banii pe care Gigi Becali i-a promis în 2008 jucătorilor lui „U „Cluj, 1,7 milioane de euro, pentru a-i motiva înaintea duelului decisiv cu CFR Cluj (cu care Steaua lui Becali se afla în luptă pentru titlul de campioană), ar fi fost, de fapt, pentru achiziționarea unui teren în Cluj-Napoca.
Meciul s-a încheiat cu scorul de 1-0 pentru CFR, care a câștigat titlul. Gigi Becali a pierdut pe toate fronturile: a pierdut campionatul și a fost condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare.
În dosarul „Valiza”, chiar dacă a scăpat cu o condamnare cu suspendare și n-a mai ajuns în arest, Pițurcă a trăit o experiență rușinoasă: a fost reținut de procurorii anticorupție chiar pe Aeroportul „Henri Coandă” din Otopeni, fiind dus la sediul DNA pentru a da declarații.
Din biografia lui Victor Pițurcă face parte și episodul din 2002, când a fost prins trișând la un joc de poker într-un cazinou din București. El folosea o cameră video ascunsă în pachetul de țigări și o cască, ascunsă și ea, prin care primea indicații.
Număr record de meciuri ca selecționer al României
Victor Piţurcă a avut o carieră consistentă ca jucător și antrenor. Cele mai mari performanțe ale sale au fost câștigarea Cupei Campionilor Europeni (Sevilla, 1986) și a Supercupei Europei (Monte Carlo, 1987), ambele cu Steaua București, iar ca antrenor, calificarea echipei naționale la două turnee finale ale Campionatului European (2000, 2008).
Pițurcă s-a născut pe 8 mai 1956, în localitatea Orodel, judeţul Dolj. A început să joace fotbal la juniorii Universităţii Craiova, unde a evoluat până la 18 ani, când s-a transferat la Pandurii Târgu Jiu, apoi la FC Olt și, ulterior, la Steaua Bucureşti (când avea 27 de ani).
Atacant central cu vocaţie de golgheter, a devenit unul dintre cei mai importanţi jucători, fiind titular în cea mai fastă perioadă a Stelei.
În cei 6 ani petrecuţi la Steaua (1983-1989), Pițurcă a câştigat 5 titluri de campion (1985, 1986, 1987, 1988, 1989), trei Cupe ale României (1985, 1987, 1989), Cupa Campionilor Europeni (1986) şi Supercupa Europei (1987).
A fost golgheterul Dviziei A în 1988, cu 34 de reușite. În campania încheiată prin câștigarea Cupei Campionilor Europeni (1085-1986), a marcat de 5 ori.
A jucat de 301 ori în prima divizie, înscriind 165 de goluri. Pentru echipa naţională a evoluat de 13 ori, înscriind 6 goluri.
Pițurcă a fost selecţioner al României în trei mandate: 1998-1999, 2004-2009 şi 2011-2014. Este antrenorul cu cele mai multe meciuri la cârma României (95), fiind urmat de Anghel Iordănescu (84) și Mircea Lucescu (58).
Pițurcă a mai pregatit echipe precum Steaua, Universitatea Craiova și Al Ittihad )Arabia Saudită), experiențe încheiate fără performanțe notabile.
Țuțu – venituri oficiale de 4.900 de euro pe lună
Gabriel Țuțu, directorul reținut de DNA alături de fostul selecționer Victor Pițurcă, se află la conducerea companiei de stat Romarm – principalul furnizor de tehnică de apărare din România – de la sfârșitul anului 2019.
Conform CV-ului său, Țuțu a absolvit Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina, apoi Facultatea de Drept de la Universitatea „Danubius” din Galați. Are și un masterat la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”.
Gabrile Țuțu și-a început cariera la Inspectoratul de Poliție Galați (1995-1998), apoi a fost șef al pazei la combinatul siderurgic Arcelor Mittal Steel Galați (2001-2002) și ofițer SRI (2003-2011).
La SRI, Țuțu a condus Departamentul de combatere a amenințărilor cibernetice la adresa securității naționale.
Bugetar de cursă lungă, Țuțu a lucrat și în două ministere – director la Comunicații (2010-2012), respectiv auditor la Dezvoltare și Turism (2012). De asemenea, a „bifat” și Loteria Română (2012-2013).
Gabriel Țuțu
Potrivit ultimei declarații de avere, completată în iunie 2022 pentru anul fiscal anterior, Gabriel Țuțu a încasat de la Compania Națională Romarm suma de 194.448 de lei pe an (în medie, 16.204 de lei pe lună). De asemenea, el a primit 94.763 de lei din dividende de la Infoprimus Research.
În total, a avut un câștig oficial de 289.211 lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de 24.101 lei, adică 4.900 de euro pe lună.
Eșecul Romarm în producerea de măști
Romarm este o companie a statului român, din industria de apărare. În pandemia de Covid-19, Guvernul Orban a vrut să-și extindă obiectul de activitate prin producerea de măști de protecție, pentru a nu mai depinde de importurile din China.
În aprilie 2020, Guvernul anunța că Romarm a început producția de măști. Dar totul a durat foarte puțin, deoarece utilajul de producere s-a stricat încă din primele zile. Acel utilaj, în valoare de un milion de dolari, a fost importat din China.
La sfârșitul lunii aprilie, ministrul Economiei, Virgil Popescu, anunța că Romarm a început producția. Mai mult: pe 29 aprilie, premierul Ludovic Orban s-a dus în vizită la fabrică: linia de producție funcționa. La scurt timp după vizită, utilajul s-a stricat, iar producți de măști s-a oprit.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Regimul criminal de la Kremlin, prin instanța de judecată din orașul Ceboksarî (Republica Ciuvașia, aflată în componența Federației Ruse), l-a reținut și amendat cu 40.000 de ruble pe Iuri Piciughin, redactor la publicația de opoziție „Vziatka” („Mita”). Motivul: „discreditarea” armatei ruse.
Evenimentul s-a produs pe 7 decembrie, după ce jurnalistul anti-putinist a cutezat să-și exprime liber gândurile despre „operațiunea specială” prin postarea unor comentarii acide pe rețelele de socializare, anunță site-ului postului de radio Svoboda. Iată câteva din ele.
Mesaj pentru Putin:„Care victorie și asupra cui? Asupra bunului-simț? Sau asupra miturilor televizate despre nazismul mondial al NATO?”.
Mesaj pentru regimul de la Moscova:„În orice caz, nu pentru voi e moartea, ci pentru tipii naivi transformați în carne de tun!”.
Mesaj pentru Rusia:„Copiii tăi sunt viitorul îngrășământ pentru țara privatizată a escrocilor și a hoților”.
Mesaj pentru noii recruți:„Du-te să mori pentru țară și cumpără-ți singur muniția! Și roagă-ți soția să-ți trimită tampoane pe front! Tampoane, berete și pantaloni. O cască este mai bună cu o vestă antiglonț. Ei au jefuit totul (politicienii corupți – n. red.), iar tu du-te să mori pentru asta!”.
Piciughin a pledat nevinovat și intenționează să facă apel la decizia instanței: „Protocolul a fost întocmit ieri (6 decembrie – n. red.), iar azi-dimineață a avut loc procesul (7 decembrie – n. red.). Nici măcar nu aș fi avut timp să-mi găsesc un avocat. Nu cred că am discreditat armata”.
Ziaristul de opoziție n-a putut participa la procesul său, fiindcă a avut probleme de sănătate. „În dimineața dinaintea procesului, a trebuit să chem ambulanța din cauza tensiunii arteriale crescute. Pe măsură ce m-am simțit mai bine, am sunat la instanță și am cerut amânarea procesului, dar mi-au spus că decizia a fost deja luată”, a menționat el pentru Radio Svoboda.
Era cunoscut faptul că Piciughin se împotrivise de la bun început agresiunii ruse în Ucraina.
În 2004, el a primit titlul de „Lucrător de Onoare al Culturii” pentru participarea la proiectul „Drumul către Templu” din cadrul expoziției industriale „Ciuvașia – timp nou”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Niculae Bădălău, vicepreședintele Curții de Conturi, a fost reținut duminică, pentru 24 de ore, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, într-un dosar de corupție, anunță DNA printr-un comunicat. Luni, judecătorii vor judeca solicitarea procurorilor ca Bădălău să fie arestat preventiv pentru 30 de zile.
Niculae Bădălău (61 de ani) a fost audiat timp de mai multe ore. Procurorii au descoperit rețeaua de familie prin care fostul senator PSD căpușa banii statului. Trei căpușe lacome sunt chiar fiul, fiica și ginerele său, care fac afaceri super-profitabile cu multe instituții ale statului. Aceștia primesc contracte generoase de la membri ai PSD, plasați în funcții publice (și) prin influența lui Niculae Bădălău.
Anchetatorii DNA au obținut dovezi că fostul senator PSD, care a părăsit formal partidul în 2020 pentru a deveni vicepreședinte al Curții de Conturi, ar fi intervenit la diverse instituții pentru acordarea de contracte finanțate din bani publici pentru firmele copiilor săi, Gabriel Bădălău și Sabina Bădălău-Marica, precum și ale ginerelui său, Răzvan-Alexandru Marica. Firme care, în realitate, sunt controlate de însuși Niculae Bădălău, dar pentru care își folosea copiii și ginerele drept paravan.
Exemplu de căpușare sălbatică: în plină pandemie, au fost atrași 1,3 milioane de euro din fonduri europene, pentru extinderea spitalului din Bolintin-Vale (județul Giurgiu). Numai că banii au ajuns la o firmă care, după ani întregi de inactivitate, a început să câștige brusc contracte grase cu primăriile din județ. Secretul miracolului: la conducerea firmei se instalase un tânăr absolvent al Universității private „Spiru Haret”: Răzvan-Alexandru Marica, ginerele lui Niculae Bădălău!
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 27 noiembrie 2022, a inculpaților:
BĂDĂLĂU NICULAE, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curții de Conturi a României și vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul aceleiași instituții, pentru comiterea infracțiunilor de:
– dare de mită, în formă continuată;
– trafic de influență;
Persoană fizică, reprezentant al unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la dare de mită.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În datele de 09.08.2022 și 19.11.2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind «Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă…», estimat la valoarea de 7.071.925 de lei fără TVA, unei societăți administrate de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influență asupra unei persoane din conducerea Companiei Naționale de Investiții (CNI), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de către primăria respectivă.
În perioada 2021-2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeași primărie îl avea încheiat cu aceeași societate comercială, privind «Înființare rețea de alimentare cu apă…», inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme.
În același context, după ce, la data de 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menționat mai sus (4.903.959,97 lei fără TVA), dar și dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmarea să o obțină pentru aceeași firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiași om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 de lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă.
În total, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 28 noiembrie 2022, cei doi inculpați urmează să fie prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
L-a turnat la DNA soția cu care se află în proces de divorț?!
La sediul DNA a venit azi și Gabi Bădălău (33 de ani), fiul lui Niculae Bădălău și vedetă a publicațiilor tabloide. Bădălău-junior s-a remarcat prin scandalul perpetuu cu soția sa, cântăreața Claudia Pătrășcanu, și prin nesfârșitul proces de divorț în care-și dispută cei doi copii și o avere uriașă.
Claudia Pătrășcanu a dezvăluit că Gabi Bădălău venea acasă cu sacoșe enorme pline cu bani. Beizadeaua baronului PSD de Giurgiu și-a acuzat soția, anul trecut, că l-a turnat la DNA.„Eu nu mai am pretenții la Claudia de când mi-a făcut plângeri penale la DNA. Auzea că vorbeam în casă de cineva, se ducea și nota în caiet, când eram căsătoriți. E mama copiilor mei, indiferent de tot ce a făcut. M-a chemat la DNA să dau cu subsemnatul. M-a chemat, m-a audiat după o perioadă. Mai bine o vedeam cu doi bărbați, decât să știu că mama copiilor mei mi-a făcut atâtea plângeri penale”, a spus Bădălău-junior în ianuarie 2021, la Antena Stars.
Niculae Bădălău la nunta beizadelei sale Gabi Bădălău
Belșugul financiar care a lovit clanul Bădălău s-a reflectat și în cadourile de peste 200.000 de euro pe care beizadeaua Gabi Bădălău i le-a făcut noii sale cuceriri, Bianca Drăgușanu, în 10 zile de răsfăț în Dubai, deși beizadeaua încă era căsătorită în acte cu mama celor doi copii ai săi, Claudia Pătrășcanu.
Gabriel Bădălău se afișează cu un ceas de aur de lux, marca Audemars Piguet, care valorează 80.000 de euro. Biancăi Drăgușanu i-a cumpărat un Rolex la fel de scump.
În 2020, casa din Bolintin Vale a lui Gabi Bădălău a fost spartă de hoți, care au furat 30.000 de euro cash, precum și ceasuri de 50.000 de euro. Bani munciți din greu de beizadeaua baronului PSD…
Arestat în 1988 pentru furtul a 4 saci de grâu, condamnat la închisoare și grațiat de Ceaușescu
Niculae Bădălău a mai fost arestat preventiv, judecat și condamnat în 1988 la un an de închisoare, pentru furtul a patru saci de grâu, pe care i-a vândut unui localnic pentru 1.200 de lei. Subinginer la o Cooperativă Agricolă de Producție (CAP) din Giurgiu, el a stat în arest două săptămâni.
În timpul procesului din 1988, Niculae Bădălău a obţinut pedeapsa minimă, după ce şi-a recunoscut fapta. Bădălău a fost ulterior graţiat de Nicolae Ceauşescu, care a amnistiat toate infracţiunile ce au primit o condamnare mai mică de 10 ani. Aceasta decizie a fost prilejuită de împlinirea vârstei de 70 de ani de către dictator.
Astfel, Bădălău nu a mai făcut nicio zi de închisoare. El apucase totuşi să stea două săptămâni în arest, înaintea decizie instanţei. Bădălău a putut în acest fel să scape şi de cazier şi să devină pe rând subprefect, prefect, deputat, senator și președinte al Consiliului Județean Giurgiu, dar și ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (noiembrie 2018 – noiembrie 2019).
Niculae Bădălău a mai fost cercetat în 2013 pentru trafic de influență, pentru că ar fi „apărat interesele unei societăți comerciale implicate în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât și pe lângă persoane cu funcții în instituțiile de stat din judetul Giurgiu – Prefectura, conducerea Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA)”. În cele din urmă, dosarul a fost clasat de procurori.
„Să vină diaspora / Că noi ne pișăm pe ea!”
Niculae Bădălău și-a trăit un moment de „glorie” și în august 2018, când a fredonat fericit maneaua scârboasă a unui „hartist” abject, Caval, la un botez din județul Giurgiu: „A-la-la-la-la-la-la / Să vină diaspora! / A-la-la-la-la-la-la / Că noi ne pișăm pe ea!”.
Era reacția frustrată după protestul viguros din 10 august 2018, inițiat de câțiva români din diaspora împotriva mizerabilei guvernări Liviu Dragnea (prin interpușii săi, prim-miniștrii Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă).
Ulterior, Niculae Bădălău a comis-o dn nou, arătându-și disprețul față de românii plecaţi la muncă în străinătate. El a declarat, într-o conferinţă de presă, că este „o nebunie” să se mărească numărul parlamentarilor de diaspora, întrucât sunt doar 700.000 de români cu domiciliu în străinătate, restul până la 3-5 milioane fiind „fetele alea de le duc ăştia”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Astăzi, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, împlinește 50 de ani. Exact în această zi, predecesorul ei, rusofilul Igor Dodon (47 de ani), actualul președinte de onoare al Partidului Socialit (PSRM), a fost reținut pentru 72 de ore. Informația a fost confirmată de procurorul general interimar, Dumitru Robu, pentru Deschide.md.
Ofițerii Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, împreună cu procurorii anticorupție, au descins la domiciliul fostului președinte Igor Dodon, pentru percheziții în dosarul „Kuliok” („Sacoșa”).
Una dintre măsurile luate de oamenii legii a fost reținerea pentru 72 de ore a lui Dodon, acuzat de mai multe infracțiuni grave.
Totodată, a fost reținut și cumnatul lui Dodon, Petru Merineanu. Conform surselor citate de Deschide.md, Merineanu ar fi încercat să distrugă mai multe probe.
Dosarul „Sacoșa” se bazează pe imaginile video din anul 2019, de la sediul PDM, în care oligarhul Vlad Plahotniuc i-a transmis o pungă – cu bani! – președintelui Igor Dodon. Din imaginile video rezultă că banii pe care îi ia Dodon de la Plahotniuc sunt pentru salarizarea celor din PSRM.
VIDEO: Dodon și sacoșa neagră de la Plahotniuc
Percheziții au avut loc și la alte adrese:
la casa părinților lui Dodon din satul Sadova;
la tabăra de odihnă de la Sadova, care ar aparține familiei lui Dodon;
la sediul asociaţiei „Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă”, condusă de Dodon și cofondată de organizaţia „Delovaia Rossia”, care-l are printre lideri pe Igor Ceaika (fiul fostului procuror general din Rusia, Iuri Ceaika);
la cel puțin două apartamente care i-ar aparține lui Dodon, dar care ar fi înregistrate pe numele cumnatului său (Petru Merineanu) și a finului liderului socialist (Lilian Filipov, fost ofițer SPPS).
Mariana Cherpec, procurorul responsabil de comunicare cu mass-media din cadrul Procuraturii Generale de la Chișinău, a anunțat că perchezițiile se efectuează la imobile deținute de Dodon prin persoane interpuse
Dosarul penal a fost deschis în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a mai multor infracțiuni:
trădare de patrie;
îmbogățire ilicită;
corupere pasivă;
acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală.
Procurorul Mariana Cherpec a detaliat acuzațiile aduse lui Dodon:„infracţiuni prevăzute de art. 324 (coruperea pasivă), art. 1812 (acceptarea finanţării partidului politic de către o organizaţie criminală), art. 337 (trădare de patrie) şi art. 3302 (îmbogăţire ilicită)”.
Dodon, lacheul lui Putin, s-a zbătut să îndepărteze Moldova de Europa și s-o „lipească” de Rusia
Igor Dodon a fost președinte al Republicii Moldova timp de patru ani (2016-2020), după ce a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, într-un scrutin marcat de mari probleme de organizare la votul din diaspora moldoveană.
Dodon s-a remarcat în special prin mesajul său puternic pro-rus. El a susținut îndepărtarea de UE, denunțarea acordului de asociere cu UE și aderarea Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
De altfel, Dodon și-a exprimat public, în repetate rânduri, admirația față de președintele rus Vladimir Putin, spunând că dorește să fie pentru Moldova un lider așa cum Putin este pentru Rusia.
VIDEO: Dodon negocia cu rușii planul de federalizare a Republicii Moldova
Înaintea alegerilor din 2016, Rise Project Moldova a dezvăluit informații despre „călătoriile secrete ale lui Dodon cu avionul lui Plahotniuc”, dar și despre „banii lui Dodon din Bahamas”, mai precis despre „gruparea socialiștilor în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă”.
Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 în fața candidatei pro-europene Maia Sandu, care în turul 2 a obținut 57,75% din voturi.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ion Călinoiu (67 de ani), fost preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, a fost reţinut, miercuri, pentru mărturie mincinoasă. Fostul baron PSD al județului din nordul Olteniei e acuzat că nu le-ar fi declarat anchetatorilor tot ce ştia privind un contract de reparare şi întreţinere a drumurilor judeţene.
Potrivit Poliţiei Judeţene Gorj, poliţişti din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice au reţinut, miercuri, pentru 24 de ore şi introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Gorj un bărbat de 67 de ani, din municipiul Târgu Jiu, bănuit de mărturie mincinoasă.
IPJ Gorj:„Din cercetările efectuate, poliţiştii au stabilit faptul că persoana în cauză nu a declarat organelor de cercetare penală tot ceea ce cunoştea cu privire la modalitatea de evaluare a ofertelor privind achiziţia publică, având ca obiect «Lucrări şi servicii de reparare şi întreţinere drumuri judeţene aflate în administrarea judeţului Gorj», în perioada 2015-2019, prin prisma propunerilor tehnice, ce au avut influenţă în propunerea financiară şi desemnarea câştigătoare a ofertei depuse de o asociere de societăţi comerciale, aspecte esenţiale cauzei”.
Potrivit presei locale, este vorba despre on Călinoiu, fostul preşedinte al Consiliului Județean Gorj.
Cercetările sunt continuate pentru documentarea întregii activităţi infracţionale a acestuia.
Ion Călinoiu are deja o condamnare, pronunțată în octombrie 2016, la 4 luni de închisoare cu suspendare pentru fals în declaraţii în formă continuată. El nu ar fi menţionat în declaraţia de avere venituri realizate în calitate de expert la Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean.
Decizia instanţei nu era definitivă, urmând a fi atacată cu apel.
Ion Călinoiu s-a născut în Goruneşti, judeţul Vâlcea, pe 28 noiembrie 1954. El a condus Consiliul Județean Gorj timp de 12 ani (2004-2016), fiind ales de fiecare dată „sub steagul PSD”. Călinoiu a domnit în județul lui Brâncuși după un alt baron de tip feudal, PSD-ist și el: Nicolae Mischie (1996-2004).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Infractorul fugar Dragoș Săvulescu a fost reținut în noaptea de duminică spre luni, pe insula Mykonos din Grecia. Capturarea acestuia a venit după ce partenera sa, Angela Martini (de origine albaneză), a postat pe Instagram fotografii cu ei doi pe „insula bogaților” din Grecia.
Anul trecut, justiția din Italia a respins cererea de extrădare a lui Săvulescu. Mai mult, a comutat pedeapsa de 5 ani de închisoare cu executare în închisoare cu suspendare. Însă mandatul de urmărire internațională a rămas valabil, așa că autoritățile elene l-au pus în aplicare noaptea trecută.
Recent, fotomodelul Angela Martini a postat pe Instagram mai multe fotografii cu ea și iubitul ei, Dragoș Săvulescu, petrecând o vacanță de lux. Albaneza nu a precizat unde se află, crezând că în acest fel nu se va afla că sunt în Grecia. Imaginile puteau fi făcute oriunde, inclusiv în Italia, unde Săvulescu putea sta în siguranță, sub protecția legii și a unei justiții dubioase.
Petrecea fugarul, petrecea… Iar tovarășa sa, albaneza Angela Martini, s-a lăudat cu asta
Dar o prietenă din grup, fotomodelul italian Marica Pellegrinelli, i-a dat de gol: a localizat distracția ca fiind în Mykonos, Grecia! Iar cele mai recente poze erau din ziua precedentă – sâmbătă, 7 august.
Atenție la eticheta pusă de italianca Marica Pellegrinell: Mykonos!
Informația a fost preluată de presa din România și au ajuns rapid la Poliția Română. Agenții responsabili de caz au luat legătura imediat cu Poliția din Grecia, care a localizat resortul de lux în care petrecea Dragoș Săvulescu, ia în noaptea de duminică spre luni a descins peste acesta și l-a reținut pentru 24 de ore.
Astăzi, Săvulescu va fi dus într-un tribunal din Mykonos, pentru un mandat de arestare preventivă. Extrădarea lui în România este iminentă, urmând ca fugarul să-și ispășească, în sfârșit, pedeapsa de 5 ani de închisoare. Detenția ar putea fi însă chiar mai lungă, întrucât Săvulescu va fi judecat și pentru sustragere de la executarea pedepsei.
A jefuit plajele din Constanța și Mamaia, alături de Mazăre și Nicușor. Prejudiciul: 114 milioane de euro
Dragoș Săvulescu, fost acționar la clubul de fotbal Dinamo (ca și un alt infractor, Cristian Borcea), a fost reținut de autoritățile din Grecia în timp ce se afla pe insula Mykonos. El nu ar fi trebuit să părăsească Italia, unde se afla în deplină siguranță. În afara Italiei, pentru Săvulescu opera mandatul european de arestare pentru o condamnare de 5 ani de închisoare în dosarul retrocedării plajelor din Constanța și Mamaia.
În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi, printre alții:
Radu Mazăre (fost primar al Constanţei) – 9 ani
Nicușor Constantinescu (fost preşedinte al Consiliului Județean Constanţa) – 5 ani
Cristian Borcea (afacerist multi-penal) – 5 ani.
Numărul celor condamnaţi în dosarul retrocedării plajelor a fost de peste 30 de persoane. Ei au fost găsiţi vinovaţi de un prejudiciu de 114 milioane de euro.
Omul de afaceri Dragoş Săvulescu, fost acţionar la FC Dinamo, a fost dat în urmărire internaţională în februarie 2019, întrucât nu a fost găsit de poliţişti pentru a fi dus în arest, să-și execute pedeapsa.
O vreme, fugarul a pus pe rețelele sociale imagini cu viața sa de lux din Los Angeles (SUA), alături de iubita sa, modelul albanez Angela Martini.
În ianuarie 2020, Săvulescu s-a predat autorităților din Italia, care i-au rejudecat cazul. Autoritățile italiene au decis să șteargă o parte din pedeapsă, iar restul rezultat să fie cu suspendare și să poată fi ispășit în Italia.
În urma cooperării polițienești internaționale, însă, Dragoș Săvulescu a fost reținut, de autoritățile elene, în Grecia (Mykonos), deși el nu ar fi trebuit să plece din Italia.
În cursul zilei de luni, el urmează să fie prezentat instanței din Mykonos, pentru confirmarea mandatului european de arestare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Fostul deputat sucevean Ștefan Alexandru Băișanu (53 de ani), actual membru PPU-SL (partidulețul controlat de Dan Voiculescu), a fost reţinut joi de poliţişti şi introdus în arestul IPJ Suceava, într-un dosar în care este acuzat de şantaj.
Detalii ale cazului au fost prezentate de purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Suceava, Ionuţ Epureanu.
Astfel, poliţiştii Secţiei de Poliţie Rurală Ipoteşti, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, au efectuat joi trei percheziţii domiciliare pentru documentarea activităţii infracţionale şi asigurarea materialului probator într-o cauză penală în care „un bărbat în vârstă de 53 de ani” este bănuit de săvârşirea infracţiunii de şantaj.
În urma efectuării percheziţiilor au fost ridicate înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor electronice, dispozitive de comunicare la distanţă şi alte dispozitive electronice care interesează cauza şi a fost pus în executare un mandat de aducere pe numele lui Ștefan Băișanu.
După administrarea probatoriului şi audierea persoanei respective, organele de cercetare ale poliţiei judiciare din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Ipoteşti au dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore faţă de suspect, acesta fiind introdus în arestul IPJ Suceava.
Cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz, urmând a se dispune procedural prin unitatea de parchet competentă.
Cazul a intrat în atenţia Poliţiei Ipoteşti după o plângere depusă de un bărbat, fost asociat al lui Băişanu în dezvoltarea unui centru de echitaţie pe un teren din apropierea unui iaz. Luciul de apă se afla în administrarea petentului în urma unei licitaţii.
Fostul asociat îl acuză pe ex-parlamentarul Băișanu că nu s-ar fi ţinut de cuvânt în ceea ce priveşte realizarea investiţiei şi că l-a determinat să investească mari sume de bani pentru a achiziţiona terenul din zona iazului şi a înfiinţa centrul de echitaţie din Ipoteşti şi că a şi întreţinut îngrijirea cailor.
Fostul parlamentar nu i-ar fi returnat sumele investite şi i-ar fi spus că-i plăteşte datoriile dacă îi va ceda şi iazul, relatează Agerpres. Aici ar fi infracțiunea de șantaj.
Ștefan Băiașnu a fost deputat timp de 8 ani, în două mandate: 2012-2016 (sub „steagul” USL, din partea PNL), respectiv 2016-2020 (pe lista ALDE).
După ce ALDE – partidul lui C. A. C. P. Tăriceanu – a pierdut orice relevanță politică, ratând toate alegerile din 2019-2020, Băișanu s-a înrolat în armata de politicieni ratați a lui Dan Voiculescu: PPU-SL.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
