Rușii continuă să se comporte criminal, răzbunându-se pentru înfrângerile de pe front prin bombardamente de teroare asupra civililor ucraineni. Un convoi de civili care părăseau orașul Zaporojie a fost lovit de ruși cu rachete, fiind ucise 23 de persoane și rănite 35. Atacul, complet nejustificat, a stârnit furia președintelui ucrainean Zelenski, care i-a descris pe ruși ca fiind “gunoaie însetate de sânge”.
Convoiul de 34 de mașini urma să plece din Zaporojie și să se îndrepte, traversând linia frontului, către zona ocupată de ruși din Lugansk. Totul fusese plănuit și aranjat din timp, de transport știau atât trupele ucrainene, cât și cele rusești. Numai că, după ce a ieșit din Zaporojie și s-a apropiat de zona controlată de ruși, coloana a fost atacată de aceștia cu salve de rachete.
Russian army shelled civilian humanitarian column at exit of Zaporizhzhia
23 people dead, 35 wounded, incl. 4y.o. girl
People gathered to go to occupied territories (for relatives/documents). There is only 1 entrance point & columns leave every morning – strike was deliberate. pic.twitter.com/ENbEFF13Ho
Primul care a scris despre măcel a fost Oleksandr Striuk, primarul orașului Severodonețk, ocupat în iulie de ruși. Acesta a semnalat atacul pe contul său de Telegram: „Există morți și răniți. Salvatorii, medicii și toate celelalte servicii lucrează în prezent la fața locului”.
Serhii Haidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk (ocupată acum integral de ruși), a confirmat atacul: „În apropiere de Zaporojie, rușii au tras cu rachete asupra unui convoi care se îndrepta spre teritoriul ocupat. Trebuie remarcat faptul că plecarea a 34 de vehicule cu locuitori din regiunea Lugansk era planificată. Informații mai detaliate despre victime sunt în curs de clarificare”.
La prima evaluare s-a constatat că au fost uciși 23 de civili și alți 35 au fost răniți, scrie CNN.
The place of the tragedy on the way out of Zaporizhzhia.
Atacurile asupra unor obiective fără importanță militară, menite doar să creeze teroare și greutăți pentru locuitorii din Ucraina, au continuat și în alte părți. O rachetă de croazieră a lovit un garaj al unei companii de transport în Dnepr. O persoană a fost ucisă, pagubele materiale însumând zeci de autobuze distruse. Valentin Reznicenko, șeful administrației militare a regiunii Dnepropetrovsk, a afirmat că pe lângă persoana decedată s-au înregistrat și 5 răniți, iar racheta folosită de ruși a fost un Iskander. „52 de autobuze au ars, alte 98 sunt avariate. Mai multe clădiri înalte, un liceu, un magazin și clădiri administrative din zonă au fost avariate”, a făcut bilanțul Reznicenko.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pe Remus Cernea, primele zile ale războiului din Ucraina l-au găsit la vama Isaccea, ajutând refugiați ucraineni. Miile de oameni disperați care intrau zilnic în România i-au dat imboldul de a merge în Ucraina și a spune lumii despre genocidul pe care dictatorul Putin îl comite împotriva unui popor independent și suveran. Remus a fost pe frontul războiului, iar acum ne povestește și nouă.
„Acest război ne privește”, spune Remus Cernea, într-o zi tihnită de vară, pe o bancă în Cișmigiu. Tocmai s-a întors din Ucraina, unde „moartea plutește în aer, deși oamenii încearcă să trăiască normal”.
Fost deputat, în prezent activist civic, Cernea a simțit nevoia să plece în țara vecină, unde războiul aduce urgie. A ajuns la Lvov, apoi la Kiev, pentru ca la final să meargă la Harkov, pe linia frontului, „unde ai conversație cu moartea”. Zilnic loveau 15-20 de rachete rusești.
Ajutorul dăruit de poporul român refugiaților ucraineni nu a rămas fără ecou. Remus Cernea s-a simțit bine primit: „În Ucraina, când spui că ești român, ești fratele lor. Noi, românii, ne bucurăm de un uriaș respect acolo”.
Dar războiul continuă, la fel și uciderea ucrainenilor nevinovați. Ce mai poate face România? „Putem face enorm, în plan umanitar. Ucrainenii au nevoie de ambulanțe, pe front. Chiar nu am putea organiza o strângere de fonduri?”.
Abia întors din Ucraina, Remus Cernea va pleca înapoi, în luna august: „Vreau să fiu parte din mărturiile care arată lumii ce se întâmplă acolo”.
VIDEO: Interviul cu Remus Cernea poate fi vizionat aici!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
După ce s-a dovedit complet incapabil să gestioneze criza refugiaților din Ucraina, lăsând pe umerii societății civile și ai companiilor private ajutorarea celor fugiți de război, Guvernul Ciucă i-a țepuit în mod josnic pe voluntarii care s-au implicat, dezvăluie Europa Liberă într-o anchetă semnată de Cristian Andrei. Guvernul a dat oficial OUG-uri și HG-uri care nu s-au aplicat niciodată sau au fost modificate și aplicate târziu, iar IGSU a forțat oamenii să accepte jumătate din sumele stabilite oficial, sub amenințarea că altfel nu li se va deconta nimic.
În momentul începerii războiului din Ucraina, conducătorii României au dat asigurări că țara noastră e pregătită să primească și 500.000 sau un milion de refugiați. Președintele Iohannis, premierul Ciucă și ministrul Dâncu, de la Apărare, au garantat că totul e pus la punct. Realitatea, încă din clipa acestor declarații, era total opusă – autoritățile locale și centrale nu erau pregătite pentru absolut nimic.
Hotelierii, ONG-urile și persoanele private au asigurat cazarea, masa și transportul refugiaților, iar statul român s-a lăudat cu rezultatele
Când a izbucnit războiul, valul de refugiați a luat statul român – în buna sa tradiție – prin surprindere. Cât timp administrația publică se chinuia să amenajeze săli de sport și să facă niște corturi în care era literalmente imposibil să stai, ucrainenii sosiți în țară au fost ajutați, printr-o mobilizare fabuloasă, de persoanele private. ONG-uri, companii și foarte mulți voluntari pe persoană fizică s-au implicat, oferindu-le masă, cazare și transport celor care aveau nevoie.
Spre exemplu, antreprenorul Ștefan Mandachi și-a pus la dispoziție hotelul din Suceava pentru zeci de refugiați, închiriind și autocare pentru transportul acestora, acolo unde era cazul, la aeroport sau gară. La hotelul său se organizase o veritabilă echipă de coordonare, care gestiona criza și căuta soluții în mod eficient.
Paralizat de incompetență și birocrație, statul român a reacționat ineficient, în primele 2-3 săptămâni ajutorul acordat fiind aproape zero. Dar Guvernul a promis, în schimb, că va deconta cazarea persoanelor, firmelor și asociațiilor private care s-au implicat. S-au dat Ordonanțe de Urgență (OUG) și Hotărâri de Guvern (HG), dar acestea fie au rămas doar pe hârtie, fie s-au aplicat târziu, fie au fost prost făcute. În plus, prin instituțiile sale, Guvernul a acționat subversiv, pentru a nu aplica propriile hotărâri.
Privații au fost siliți de prefecturi și de ISU județene să accepte jumătate din banii promiși ca sprijin de Guvern, sub amenințarea că altfel nu vor primi nimic!
Guvernul a adoptat, pe 27 februarie, OUG 15, iar pe 5 martie – HG 315, de reglementare a decontării cheltuielilor cu cazarea. Companiile care puseseră umărul la absorbirea fluxului de refugiați aveau dreptul să deconteze 100 de lei pentru cazarea unei persoane și 230 de lei pentru o cameră în care erau cazata mai multe persoane refugiate din Ucraina. Autoritățile locale, care băgaseră refugiații în săli de sport și alte spații asemănătoare, puteau deconta 50 de lei de persoană.
Numai că, au dezvăluit pentru Europa Liberă multiple surse din domeniul hotelier, aceste acte normative nu s-au aplicat niciodată! Mai mult decât atât, Prefecturile și Inspectoratele pentru Situații de Urgență (ISU) din județe au chemat operatorii privați, la finalul lunii martie, și le-au transmis în mod informal că fie acceptă 50 de lei de persoană (adică jumătate din cât stabilise Guvernul prin HG și OUG), fie nu primesc nimic, pentru că nu vor fi lăsate să semneze protocolul cu ISU! Multe companii și asociații, puse în fața acestui șantaj, au cedat și au acceptat să semneze.
Pe 5 martie, Iohannis venea „la ștaif” în Vama Siret, să se laude cu ajutorul pe care-l acordă România refugiaților. Președintelui și suitei sale li s-au așternut plăci de placaj sub picioare, să nu-și murdărească pantofii. În acest timp, treaba o făceau voluntarii
Culmea tupeului a fost atinsă însă de răspunsul IGSU la solicitarea făcută de Europa Liberă în acest caz: statul, care i-a somat pe oameni să accepte jumătate din banii cuveniți, dacă vor să ia ceva, pretinde acum că le-a dat doar câte 50 de lei pentru că atât s-a solicitat! „Valoarea maximă a costurilor prevăzute în HG 315/2022 este de 100 lei/zi/persoană sau 230 lei/zi/cameră. Până în prezent nu s-au semnat astfel de contracte, deoarece cererile pentru asigurarea cazării au fost asigurate la costuri de maxim 50 de lei/zi/persoană, în spații puse la dispoziție de către instituțiile, autoritățile publice centrale sau locale, inclusiv operatorii economici publici sau privați”, sună incredibilul răspuns al IGSU către Europa Liberă!
Acum, după ce a gestionat lamentabil criza și a înșelat voluntarii, Guvernul PSD-PNL cere Comisiei Europene să-i deconteze sume uriașe pe care pretinde că le-ar fi cheltuit cu refugiații!
Practic, autoritățile locale, care au băgat refugiații în săli de sport și corturi comune în frig (la sfârșitul lui februarie și începutul lui martie, în nordul Moldovei ningea și erau zero grade Celsius) și cu câte două toalete pestilențiale la sute de oameni, au primit tot atâția bani ca și hotelierii care i-au cazat pe refugiați în camere de 3 și 4 stele!
Cea de-a doua față a acestei povești este cea privind comportamentul Guvernului PSD-PNL și al lui Iohannis la nivelul comunicării publice și al pretențiilor. Statul român se laudă că a gestionat criza refugiaților și că a cheltuit sume uriașe cu ajutorarea acestora și cere acum să i se deconteze de la Bruxelles acest efort.
Care a fost făcut însă, în proporție covârșitoare, de privații țepuiți la bani! La rândul său, Iohannis a mers într-o vizită la Vama Siret (unde i s-au pus pe jos plăci de placaj, ca să nu-și murdărească pantofii) și a subliniat implicarea statului român în gestionarea crizei – deși la acel moment (5 martie), această implicare era aproape zero!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Guvernul Viktor Orban ar fi “umflat” numărul real de refugiați raportați de Ungaria la Bruxelles în încercarea de a păcăli Uniunea Europeană și de a lua mai mulți bani, scrie „The Guardian”. Orban, cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE, se pregătește de niște alegeri parlamentare cruciale, în care pentru prima oară este posibil să piardă majoritatea.
De mai mulți ani, Administrația Orban merge pe retorica și narativele de la Moscova, manifestând o ostilitate explicită față de refugiați – inclusiv cei veniți din Ucraina. Actualul Guvern de la Budapeste „luptă” cu Soros, cu „dictatura Bruxelles-ului” și cu multinaționalele, în timp ce a pus la pământ presa independentă și justiția, subjugându-le.
De când a început războiul în Ucraina, Ungaria s-a plâns că primește prea mulți refugiați. Au fost numeroase rapoarte despre abuzuri și obstrucții ale vameșilor maghiari, care-i împiedică pe ucraineni să intre sau să tranziteze țara.
În acest context, Guvernul de la Budapesta s-a plâns că e sufocat de refugiați și a pretins că ar fi primit cei mai mulți fugari din Ucraina raportat la populația totală a propriei țări. Zoltan Kovacs, purtător de cuvânt al Executivului, a spus că Ungaria ar fi primit până acum 540.000 de persoane.
În realitate, Comitetul Helsinki din Ungaria, un ONG care activează în zona drepturilor omului și este implicat în sprijinirea refugiaților, spune că aceste statistici sunt „înșelătoare”, pentru că majoritatea celor intrați în țară au plecat apoi în alte state.
Numărul real al refugiaților ucraineni din Ungaria este cu mult mai mic, spune ONG-ul. Informația se suprapune și cu statisticile publicate de alte organizații și cifrele pe care le are Uniunea Europeană. Ar fi vorba de puțin peste 360.000 de persoane, de fapt, și nu peste 540.000.
Scopul acestei scamatorii stastistice este înșelarea Comisiei Europene, pentru ca Guvernul Orban să primească mai mulți bani pentru refugiați.
Comitetul Helsinki adaugă că, de fapt, Guvernul maghiar nici măcar n-a făcut mari eforturi față de cei care au ales să rămână în Ungaria. Acestora nu li se spune ce drepturi și facilități au la dispoziție. Oamenii, neinformați că au posibilitatea să ceară protecția statului și, astfel, să primească ajutor, rămân la voia sorții. Doar 7.749 de persoane din sutele de mii intrate în Ungaria ceruseră, până la 27 martie, protecția temporară a statului maghiar, care le dă dreptul la asistență socială, inclusiv locuință, muncă și educație. Guvernul Orban le ascunde acest lucru, prin omisiune, ucrainenilor refugiați.
Marta Pardavi, copreședintă a Comitetului Helsinki, a explicat: ”În încercarea de a obține fonduri suplimentare de la UE, guvernul ungar folosește cel mai impresionant număr pe care îl poate găsi. Cu toate acestea, trebuie să prevadă un număr mult mai mic în realitate, deoarece un număr mare de refugiați ucraineni se deplasează în alte țări. Este ca și cum ai număra persoanele care intră într-un magazin de haine și apoi i-ai spune proprietarului companiei că acesta este numărul clienților tăi – dar există o mare diferență între numărul celor care intră și cei care cumpără efectiv lucruri. De fapt, obținerea statutului protejat nu este facilitată, trebuie să stai la coadă la biroul de imigrație și nimeni nu l-a primit încă“.
În acest timp, Viktor Orban proclamă că „toți cei care fug din Ucraina vor găsi un prieten în statul ungar” și s-a grăbit să scrie Comisiei Europene, încă din 18 martie, pentru a cere finanțare ca să ajute la gestionarea fluxului de refugiați, despre care spunea încă de pe atunci că ar fi de 450.000.
Potrivit datelor oficiale comunicate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), până la 30 martie ieșiseră din Ucraina 4.341.000 de persoane, după cum urmează:
spre Polonia – 2.337.000
spre România – 609.000
spre Moldova – 387.000
spre Ungaria – 365.000
spre Rusia – 351.000
spre Slovacia – 281.000
spre Belarus – 11.000.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un grup de refugiați ucraineni găzduiți într-unul din hotelurile din nordul stațiunii Mamaia, de lângă Constanța, s-a mobilizat și a curățat de gunoaie, din proprie inițiativă, o porțiune a plajei, scrie Dobrogea Live. Ucrainenii au făcut acest gest atât ca mulțumire pentru ospitalitatea arătată de români, dar și pentru că au fost surprinși să vadă cât de mizerabilă e plaja unde băștinașii aruncă inclusiv resturile materialelor de construcții de la șantierele din zonă.
Ucrainenii, în principal femei și copii, au venit de la Odessa, oraș care se așteaptă, din zi în zi, să fie atacat de ruși.
În hotelul din Mamaia sunt cazați 47 de refugiați. Neplăcut surprinși de mizeria de pe plajă, 20 dintre aceștia s-au mobilizat, au cumpărat din banii lor saci de gunoi și mănuși de plastic și s-au dus să strângă resturile depozitate pe nisip de localnici, au relatat pentru Dobrogea Live lucrători de la hotelul unde sunt cazați ucrainenii.
Ca de obicei, apropierea sezonului estival găsește proprietarii de afaceri și autoritățile locale nepregătiți. Cu două luni înainte de venirea verii, la Mamaia e șantier, iar plaja lățită generos de olandezi în urmă cu un an e acum plină de gunoaie. Muncitorii de la construcțiile din zonă au descoperit că o pot transforma în WC public și groapă de gunoi, depozitând acolo sacii cu resturi de pe șantiere, dar și pet-urile de bere la 2 litri pe care le consumă la locul de muncă. Nimeni nu-i deranjează.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Românii se implică în sprijinirea refugiaților ucraineni nu doar în România, ci și în multe alte țări din Europa sau de pe alte continente. Un exemplu este familia Cristache din Luxemburg, care acționează pe multiple direcții, grație firmei de taximetrie pe care o deține.
Originari din județul Prahova, Constantin și Viorica Cristache au fost foarte activi pe plan civic în ultimii 5 ani. Ei au participat deseori la protestele anti-corupție și pro-justiție de la București, inclusiv pe 10 august 2018 (când odioșii Liviu Dragnea și Carmen Dan au declanșat „marea gazare”), dar au organizat acțiuni similare și în Luxemburg, mobilizând comunitatea românească la acțiuni energice, consistente.
După invadarea Ucrainei de către trupele rusești și declanșarea crizei refugiaților, soții Cristache au sărit în ajutorul bieților oameni plecați în pribegie.
Constantin Cristache este administratorul unei firme de taximetrie, CSAM SRL, care deține 9 mașini de diferite tipuri și mărimi, cu o capacitate totală de aproape 50 de locuri. Prin intermediul acesteia, a gândit două acțiuni principale:
1. transportul gratuit de refugiați ucraineni din diverse țări (România, Ungaria, Slovacia, Austria) până în Luxemburg, unde le găsește cazare temporară, de asemenea gratuită, sau îi predă centrului înființat de statul luxemburghez cu acest scop
2. angajarea unor ucraineni ca șoferi pe mașinile sale, pentru a-și câștiga traiul făcând taximetrie.
De fapt, Constantin Cristache a gândit operațiunea de transport gratuit a refugiaților ucraineni – majoritatea femei și copii – în sens mult mai larg: dacă aceștia au rude sau cunoștințe în țările Europei de Vest și vor să ajungă acolo, mașinile antreprenorului român îi duc oriunde – indiferent că e vorba de Luxemburg, Belgia, Olanda, Germania, Franța, Elveția sau Italia.
Implicare totală în acțiunile din Luxemburg
Costi Cristache – cum îi spun apropiații – este deja implicat în acțiunile derulate pe plan local, fie de către autoritățile centrale și locale, fie de către diverse ONG-uri, în sprijinul cetățenilor ucraineni care fug din calea războiului și au nevoie de asistență pe teritoriul Luxemburgului.
În acest sens, asigură deja transport gratuit pentru refugiații ucrainieni din punctele de intrare în capitala Luxemburg spre centrele de urgență deschise pentru ei în țară, dintre care cel mai important este în cartierul Kirchberg, unde el și locuiește.
Vineri, de exemplu, a condus o familie de ucrainieni, cu trei copiii, de la Gara centrală din Luxemburg spre un centru de urgență amenajat pentru refugiați. Erau afectați de ce au lăsat în urmă, în țara lor, dar fericiți că au ajuns teferi în Luxemburg. Privirile lor sticleau de bucurie când românul de la volan le-a spus că nu-i datorează nimic pentru cursa respectivă, deși prețul în Luxemburg e ridicat, de aproape 3 euro per kilometru.
Costi le vorbește tuturor clienților pe care-i are în taxiul său – de regulă, oameni cu situație materială bună, din țările occidentale – despre faptul că fiecare poate contribui, cum și cu ce poate, pentru a ajuta acești oameni năpăstuiți. Astfel, el a reușit să sensibilizeze un număr mare de oameni, care fac câte o donație, pe lângă plata cursei de taxi, bani pe care românul i-a transferat către centrul de urgență special amenajat. Tot circuitul banilor e fiscalizat, fapt care crește încrederea donatorilor că banii sunt folosiți în acest scop nobil.
Împreună cu soția sa Viorica și cu fiul lor Bogdan, Costi Cristache a mers și la un punct de colectare a ajutoarelor pentru refugiați, oferindu-și sprijinul. Ei au participat și la manifestația de solidaritate cu poporul ucrainean, organizată în Luxemburg.
Viorica și Constantin Cristache
Sunați-l pe Cristache, taxiurile sale vă așteaptă!
Acum, Costi Cristache vrea sa organizeze transporturi de refugiați de la frontierele ucrainiene – cele cu România, Ungaria, Slovacia sau Polonia – spre Luxemburg. De aceea, caută oameni altruiști, curajoși, săritori și cu suflet mare, care să vrea să-l urmeze. Ce pot face aceștia? Iată!
Cristache este administrator unic al unei firme din Luxemburg care are ca obiect de activitate transportul de persoane în taxi, mașină de închiriere cu sau fără șofer, precum și ambulanță.
În parcul său auto are 9 mașini, pe care vrea să le pună la dispoziție pentru a face acest transport de refugiați, el însuși urmând să conducă una dintre aceste mașini. Așadar, are nevoie de șoferi voluntari. El pune la dispoziție mașinile și benzina, ei trebuie să le conducă, în caravana pe care o vor face împreună.
Costi a tot vorbit în jurul lui, cu colegi, cunoștințe, prieteni, dar unul singur s-a oferit să-l însoțească, conducând una dintre cele 9 mașini ale sale.
Cel care a răspuns solicitării lui Costi, fiind gata să-l însoțească la frontiera cu Ucraina, este Serghei Ghilețchi, un destoinic agent imobiliar din Luxemburg. Acesta este originar din Republica Moldova, iar soția sa are rădăcini ucrainiene. El vorbește și românește, pe lângă alte câteva limbi. Luna trecută, când a început războiul, el se afla în Ucraina, pentru înmormântarea mamei sale.
Costi Cristache și Serghei Ghilețchi au făcut deja o primă acțiune: sâmbătă au traversat Germania și Polonia, 1.435 de kilometri până la granița cu Ucraina, la punctul de frontieră Przemysl. Au luat 6 refugiați – atâția au găsit dispuși să meargă în Luxemburg -, iar astăzi au ajuns cu ei în Marele Ducat.
Costi Cristache și Serghei Ghilețchi se pregătesc pentru o nouă cursă, pentru a-i ajuta pe cei aflați în dificultate. Ei caută noi camarazi, pentru a spori „caravana solidarității”.
Dacă locuiți în Luxemburg sau aveți cunoștințe, prieteni ori rude în Luxemburg sau într-una dintre țările vecine (Belgia, Franța, Germania), îl puteți contacta pe Constantin Cristache la numărul de telefon 00352621228653. El vorbește româna și franceza, iar soția sa vorbește în plus și engleza.
O șansă în plus pentru refugiați: șofer de taxi în Luxemburg
Constantin Cristache este dispus să angajeze, ca șoferi pe taxiurile sale, câțiva dintre refugiații ucraineni, mai ales că legislația europeană a devenit mult mai îngăduitoare în privința dreptului lor de a locui sau a munci. Cetățenilor ucraineni le-a fost acordat, cu titlu provizoriu, dreptul de a munci, chiar dacă nu au o situație stabilă în Luxemburg, până când vor reuși s-o obțină.
În acest sens, soții Cristache încă așteaptă un răspuns din partea ministerul de resort, întrucât pentru a putea profesa taximetria este nevoie de un document care se numește „carte conductor”; în condiții normale, pentru a obține acest document, trebuie urmată o procedură destul de anevoioasă și care solicită destul de mult timp.
Constantin Cristache a cerut la ministerul de resort să fie modificată, printr-un decret ministerial sau alt document guvernamental ori legislativ, legea aflată acum în vigoare, care nu dă acces la această profesie decât acelora care dețin această „carte conductor” și îndeplinesc anumite condiții de onorabilitate sau calificare profesională.
Vrea să cazeze refugiați la Ploiești, Petroșani și în comuna Berceni
Constantin Cristache s-a mai gândit la ceva. El are o casă la Ploiești, un apartament la Petroșani și chiar și o caravană utilată cu tot ce este nevoie, la Berceni (lângă Ploiești), localitate în care locuiesc părinții soției sale. Familia Cristache vrea să pună la dispoziția refugiaților ucraineni toate aceste facilități de cazare, dacă este nevoie și în aceste zone de găzduire provizorie, până când situația lor se rezolvă.
Soții Cristache vor ajunge în țară de Paște și ar prefera să pună la dispoziție aceste locuințe în momentul în care vor fi și ei prezenți, pentru ca totul să fie mult mai bine și eficient organizat și pentru a evita eventuale probleme cu autoritățile locale sau cu vecinii.
Constantin Cristache
Constantin Cristache:„Unii spun că binele se face în tăcere, însă vedem cum răul e tot mai la vedere și este mare nevoie să vorbim și de fapte bune, care pot servi drept exemplu, care îi pot mobiliza și pe alții să le facă. Avem datoria morală, cetățenească și dată de direcția europeană, pe care ne-o dorim, să vorbim și să facem tot ce este necesar pentru ca atrocitățile istoriei să nu se uite, iar dramele să nu se repete”.
Românul luxemburghez mai spune: „Am plătit scump pentru indolență, pentru nepăsare, atât în ceea ce privește pandemia, cât și acum, în ceea ce privește războiul. E momentul să ne învățăm lecțiile, să ne admitem slăbiciunile și să acționăm ferm și demn, în primul rând față de propria conștiință și, mai apoi, pentru noi și pentru cei din jur, care vrem o lume în care să domnească armonia și pacea și în care să putem discuta despre progres și incluziune, nu despre genocid și sânge vărsat într-un război în care nu pot exista învingători”.
Cristache completează: „Războiul a fost pierdut în ambele sensuri, încă din momentul în care s-a declanșat. Singurii care mai pot învinge acum sunt oamenii, unul câte unul. Oamenii pot învinge teama, pot învinge limitările ideologice, stereotipurile și ambițiile politice. Fiecare dintre noi poate învinge devenind ambasador al păcii. Lumea nu va mai fi ca înainte și datoria noastră este ca tot ce s-a întâmplat și se va mai întâmpla să nu fie în zadar, ci să ne facă mai buni, mai fermi în valori și în acțiuni. Să nu uităm că democrația nu este un drept dobândit, un dat pe vecie, o certitudine. Democrația este cu și despre oameni a căror voință este, zi de zi, pusă la încercare”.
Soția sa, Viorica Cristache, îl completează: „Povestea noastră despre solidaritate e și povestea mea, e și povestea ta. Haideți să o scriem împreună în continuare! Ucrainenii rezistă! Europa rezistă! Democrația e vie!”.
P. S. Constantin Cristache este unul dintre protagoniștii și susținătorii apariției cărții „10 August”, scrisă de Grigore Cartianu și Laurențiu Ciocăzanu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Europarlamentarul Vlad Gheorghe (USR) anunță crearea unui grup de voluntari și donatori care va avea ca scop ajutorarea refugiaților din Ucraina, în cazul în care Rusia va ataca această țară.
De profesie avocat, Vlad Gheorghe a devenit europarlamentar, pe lista USR, după ce imaginile suprinse în timp ce era bătut de jandarmi, în Piața Victoriei, pe 10 august 2018, i-au oripilat pe milioane de români și s-au viralizat pe rețelele de socializare.
Îngrijorat de situația din Ucraina și de semnalele tot mai clare care arată că Rusia va ataca această țară, el a anunțat crearea unui grup de voluntari care are ca scop ajutorarea refugiaților care vor sosi în România.
Vlad Gheorghe amintește că „sunt peste 150.000 de oameni în comunitatea românească din Ucraina, iar pentru ei și pentru toți ceilalți cetățeni în nevoie avem datoria să întindem o mână de ajutor”.
Europarlamentarul anunță și crearea unui grup de Facebook, Uniți pentru Ucraina, și îndeamnă oamenii să i se alăture.
Europarlamentarul Vlad Gheorghe, bătut de jandarmi pe 10 august, în Piața Victoriei
Anunțul lui Vlad Gheorghe, pe Facebook
„Uniți pentru Ucraina!
Din păcate, agresiunea Rusiei asupra vecinilor noștri din nord este o realitate din ce în ce mai apropiată și trebuie să fim pregătiți să-i ajutăm.
Românii au demonstrat în toate momentele de criză că sunt Oameni. Am creat un grup pentru voluntari, donatori, toți cei care vor și pot să-i ajute pe cei ce vor fi nevoiți să fugă din fața războiului.
Sunt peste 150.000 de oameni în comunitatea românească din Ucraina, iar pentru ei și pentru toți ceilalți cetățeni în nevoie avem datoria să întindem o mână de ajutor.
Cu siguranță vor exista structuri de stat și internaționale care să ajute, cu siguranță societatea civilă se va mobiliza. Ca europarlamentar, am luat împreună cu colegii mei din delegația USR toate măsurile posibile prin atribuții să evităm un conflict, vom solicita ajutor de urgență pentru Ucraina, dar dincolo de politică, suntem și rămânem oameni, mai ales în momente ca astea.
Să fim pregătiți să-i ajutăm pe cei care au nevoie de noi! Suntem mereu mai puternici împreună!
Chiar acum ne organizăm. Încă nu știm exact ce se va întâmpla. Vedem de la zi cu zi ce probleme vom avea de rezolvat.
Dacă Rusia atacă Ucraina, există o probabilitate destul de mare să avem refugiați din Ucraina în Republica Moldova și România.
Caz în care trebuie să pregătim alimente, haine de iarnă și servicii specifice. Prin urmare vom avea nevoie de voluntari pricepuți la colectare, depozitare, transport, coordonatori locali în zonele în care ajung refugiații.
Ne vom organiza pe grupuri de intervenție și pe centre de acțiune. Pe măsură ce ne organizăm, revin cu actualizări pe grup.
Să sperăm că nu va fi nevoie. Dar lucrurile nu arată prea bine. Vă țin la curent. #PuterniciÎmpreună.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
România se va confrunta cu o provocare majoră dacă Rusia va invada Ucraina: țara noastră va trebui să primească zeci de mii de refugiați de război. Multiple surse spun că acesta a fost unul dintre subiectele majore dezbătute miercuri, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Guvernul român trebuie să demareze cât mai rapid pregătirile, pentru că primirea unor mari valuri de refugiați presupune o logistică extrem de complexă. Statul român, oricum incapabil de o organizare și gestionare eficientă a instituțiilor, este și lipsit de experiența unor astfel de situații.
Cetățenii ucraineni fugiți în România din calea rușilor vor trebui găzduiți în tabere de refugiați care vor trebui aprovizionate și securizate, echipate cu locuri de campare, puncte medicale, cantine etc. În lipsa resurselor și a capacității de organizare se poate ajunge la un dezastru umanitar, așa cum s-a întâmplat în alte țări.
Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a recunoscut oficial, miercuri seara, această problemă majoră aflată pe masa Guvernului. Ministrul a declarat, la Antena 3, că România se pregătește să găzduiască „zeci de mii” de refugiați din Ucraina: „Există în momentul acesta un stoc destul de important de locuri în care am putea să cazăm mii de posibili refugiați.
Avem și o zonă de rezervă în care am putea să multiplicăm și să aducem până la zeci de mii. Rezerva strategică este gânditî pentru câteva mii de refugiați: hrănire, condiții bune de viață. Putem să aducem lucruri suplimentare, dacă s-ar întâmpla să fie nevoie, că suntem pregătiți. Dacă nu avem o înzestrare, avem un foarte bun management al capacităților noastre al pregătirii defensive pentru conflict“.
Deși nu o spun public, oficialii Guvernului de la București iau în calcul că o mare parte din cei aproape 500.000 de români care locuiesc acum în Ucraina ar putea să caute adăpost în țara noastră, dacă Rusia îi invadează.
Ultima oară când România a găzduit un val uriaș de refugiați a fost în 1940, când tot Rusia (pe atunci sovietică) a invadat și anexat provincia Basarabia. Un număr estimat de 300.000 de moldoveni de peste Prut au fugit în România. După 1944, când Rusia a ocupat toată țara, autoritățile române au făcut mari eforturi pentru a salva cât mai mulți dintre acești oameni pe care rușii îi cereau înapoi, ca fiind „cetățeni sovietici”. Știind că îi așteaptă deportarea în Siberia și, cel mai probabil, moartea, românii le-au confecționat moldovenilor acte false, care să ateste fie că se născuseră pe teritoriul de dincoace de Prut, fie că la momentul anexării Basarabiei, în vara lui 1940, aceștia nu se aflau în Basarabia.
Întreaga operațiune a fost extrem de periculoasă și anevoioasă, deoarece ofițerii NKVD care alcătuiau comisia sovietică de negocierie erau deosebit de violenți, iar ocupanții ruși nu țineau cont nici de legi, nici de acordurile internaționale.
Un rol în întreaga poveste l-au avut și ofițerii de legătură ai aliaților occidentali – britanici și americani -, care încălcând dispozițiile primite de la Londra și Washington s-au implicat în protejarea juriștilor negociatori români, ferindu-i de „accidentele” pregătite de comuniști și de forțele de ocupație rusești.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un avion militar C-17 Globemaster III al US Air Force (forțele aeriene ale SUA) a evacuat duminică seara, din Kabul, un număr-record de 640 de refugiați afgani care fugeau din calea talibanilor, relatează Defenseone.com. Cursa cu destinația Qatar a fost aproape de recordul mondial al numărului de pasageri ridicați în aer de o aeronavă Boeing, mai notează sursa citată.
În orice caz, publicația scrie că, după toate probabilitățile, a fost cel mai mare număr de oameni urcați vreodată într-un singur C-17, care este o aeronavă militară de tip cargo, uriașă, destinată transportului de echipamente, alimente, muniție.
Defenseone.com a identificat uriașa aeronavă în care au fost surprinse imaginile cu sutele de afgani așezați pe podea ca aparținând unității 436, cu baza în Delaware (SUA).
Imaginile în care mii de afgani iau cu asalt, disperați, aeroportul din Kabul, urcându-se cu sutele în aeronavele americanilor, au făcut înconjurul lumii. Propaganda rusă a prelucrat unele dintre filmulețe, făcute seara și în care se vedeau nedeslușit mulțimi de oameni încercând să intre în cala unui avion, și le-a răspândit masiv (inclusiv în România) cu mesajul: „Așa fug americanii din Afganistan”. Numai că oamenii care se cățărau în avioane nu erau americani, ci afgani, și nu era vorba de o fugă a soldaților SUA, ci o operațiune de salvare a unor localnici vizați de răzbunarea talibanilor.
Cursa 871 nu era inițial destinată să ia o asemenea încărcătură, dar afganii panicați s-au cățărat singuri în cală prin rampa pe jumătate deschisă a avionului, a explicat un oficial. Echipajul a renunțat la ideea de a-i da jos pe refugiați din avion, luând decizia de a pleca așa. „Aproximativ 640 de civili afgani au coborât din avion când au ajuns la destinație”, a explicat oficialul militar pentru Defenseone.com.
Vestea despre cursa plecată duminică seara, târziu, din Kabul, s-a răspândit după ce echipajul a transmis un mesaj radio în care anunța că transportă un număr estimat la 800 de pasageri. Oficiali ai armatei americane au venit acum cu precizarea că numărul real a fost de 640 de pasageri.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Decizia Turciei de a deschide frontierele pentru refugiaţii asiatici (majoritatea sirieni) care doresc să plece către Europa creează o nouă situație critică pentru țările vecine, Bulgaria și Turcia, amenințându-le și pe cele din proximitatea acestora (România, Albania și statele ex-iugoslave), dar și pe cele de pe traseul spre Occident (cum ar fi Ungaria).
TRT, televiziunea de stat de la Ankara, a difuzat pe Twitter o hartă a traseului pe care refugiații îl pot urma în drumul lor către Europa. Noua rută ocolește Balcanii de Vest, trece prin Bulgaria și România, continuă cu Ungaria, iar de aici spre Europa Occidentală.
Harta publicată de televiziunea oficială a regimului Erdogan are alăturat un mesaj elocvent: „Drumul către Franța… O hartă ilustrativă a posibilului traseu pe care refugiații din Turcia îl pot urma către Franța și alte țări europene”.
Este un nou șantaj al lui Erdogan la adresa Occidentului, sub pretextul că Turcia nu a fost susținută suficient (finaciar, în primul rând) pentru a ține pe teritoriul ei cele câteva milioane de refugiați.
Bulgaria a consolidat măsurile de protecţie la graniţa turcă, desfăşurând efective ale armatei şi jandarmeriei pentru a opri migranţii care ar putea încerca să treacă frontiera terestră. Gradul de atenţie a crescut şi la frontiera maritimă.
Şi Grecia a luat măsuri la frontierele sale terestre şi maritime. Premierul Kyriakos Mitsotakis a promis că „nicio intrare ilegală nu va fi tolerată”. La punctul de trecere a frontierei Pazarkule, grupuri de migranţi care au încercat să intre în Grecia au fost opriţi de gardurile de sârmă ghimpată şi de grenadele fumigene lansate de poliţiştii greci, relatează Reuters.
Premierul bulgar Boiko Borisov se va întâlni luni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după ce grupuri de migranţi au sosit la frontierele Bulgariei și ale Greciei, în urma deciziei Turciei de a deschide frontierele pentru refugiaţi.
„Suntem îngrijoraţi că grănicerii turci s-au retras de la graniţă”, a declarat premierul Borisov, citat de agenţia BTA, vorbind despre migranţi care se adună în zona oraşului turc Edîrne (fostul Adrianopol), situat în apropierea frontierei Turciei cu Bulgaria şi cu Grecia.
Directorul de comunicare al lui Erdogan, Fahrettin Altun, a declarat agenţiei Anadolu, citată de DPA, că Turcia şi-a relaxat eforturile de stăvilire a valului migrator întrucât nu a primit suficient sprijin internaţional şi, prin urmare, „nu a avut de ales”. Turciei îi mai rămăsese o sigură opţiune, „în contextul în care a fost lăsată singură să găzduiască refugiaţii şi să combată terorismul”, susţine oficialul turc.
„Trebuie să se ştie că refugiaţii sirieni sunt acum o problemă nu doar pentru Turcia, ci pentru lumea întreagă, în special pentru ţările din regiune şi pentru Europa”, a completat Altun.
Aproximativ 3,7 milioane de refugiaţi se află în prezent în Turcia, majoritatea sirieni. Ei sunt acum „bineveniţi să plece către UE”, a declarat un oficial turc care a anunţat decizia deschiderii graniţelor turce pentru migranţii ce doresc să ajungă în Europa.
Uniunea Europeană a reacţionat, cerând Turciei să respecte acordul din anul 2016, prin care Ankara s-a angajat să stăvilească valul migrator, în schimbul unui ajutor financiar din partea blocului comunitar.
Între timp, premierul maghiar Viktor Orban a declarat că Ungaria trebuie să se pregătească pentru noi valuri de migranţi şi pentru „atacuri regulate, masive” asupra gardului de la frontiera din sud, transmite MTI. Orban a afirmat la Radio Kossuth (postul public) că poporul ungar are nevoie de protecţie, iar autorităţile sunt capabile să securizeze frontierele indiferent câţi migranţi le iau cu asalt.
„Nu trebuie să ne temem pentru securitatea Ungariei atât timp cât suntem uniţi, a susţinut Viktor Orban. El a arătat că migraţia de la sud la nord este o „tendinţă istorică”, iar Ungaria este o porţiune importantă din traseu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
