Boala „împăduririi” pe hârtie pare a fi fără de leac. Aproape fiecare guvernare se laudă cu zecile și sutele de mii de hectare pe care le vor înnobila cu puieți, ba chiar sunt anunțate planuri mărețe, de două milioane de hectare împădurite, dar realitatea nu seamănă deloc cu prezentările bombastice.
Jurnalistul Alex Nedea de la Recorder.ro a smuls câteva replici monumentale din partea celor prinși cu minciuna împăduririlor fictive. Luate la bani mărunți, personajele devin penibile, ridicole, caraghioase. Vorbesc despre copaci care există… dar nu există!; despre puieți care au fost plantați… dar urmează să fie plantați (nu se știe când)!
De ridicol nu scapă nici diverșii politicieni care au girat mediatic mari campanii de împădurire, dar totul era doar pe hârtie, în știrile TV și în raportările de la Ministerul Mediului.
Acest reportaj-anchetă de 20 de minute nu se poate povesti. Pur și simplu, merită vizionat.
VIDEO: Reportajul Recorder despre împăduririle inexistente
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Într-o postare pe blogul său personal, Adrian Năstase îi acuză pe Mihai Voinea și Cristian Delcea, jurnaliștii de la Recorder.ro care au realizat documentarul „30 de ani de democrație” că n-au dat întregul interviu de o oră în fostul premier se lăuda cu sălile de sport, intrarea în NATO și ridicarea vizelor.
Documentarul „30 de ani de democrație” reprezintă o senzație a internetului în aceste zile. Peste 600.000 de români l-au vizionat pe YouTube până la această oră.
VIDEO. Filmul a fost văzut de peste 600.000 de români în zilele de Crăciun.
Realizatorii acestuia prezintă într-un film de peste 3 ore, ieșirea României din comunism. În documentar apar mai mulți politicieni și jurnaliști care comentează principalele evenimente politice și sociale ale ultimilor 30 de ani printre care și eternul nemulțumit Adrian Năstase.
„Eu le mulțumesc însă realizatorilor acestui documentar pentru că pot decide acum, definitiv, că nu voi mai accepta să înregistrez interviuri, din care să se poată extrage secvențe. La orice vârstă, poti invăta ceva din viață…”, a scris Adrian Năstase pe blogul său.
În textul său prezintă scrisoarea pe care i-a adresat-o Mihai Voinea prin care acesta solicita acordul pentru realizarea interviului.
„Discuția a durat, într-adevăr, peste 60 de minute, atingând toate temele sugerate, din care, în documentar, realizatorii au reținut vreo 10 minute, cu care au ‘plombat’ scenariul. Pentru perioada 2000-2004, din păcate lipsesc, în opinia mea, între altele, referirile (și imaginile) privitoare la intrarea în NATO, finalizarea negocierilor cu UE, eliminarea vizelor, programe guvernamentale – gen Cornul și laptele, ANL, sălile de sport, etc. Era inevitabil poate, ținând seama de numele și de opțiunile celor care au comentat perioadele de referință”, a scris Adrian Năstase pe blogul său.
Documentarul este una dintre cele mai importante realizări în ce privește prezentarea istoriei recente a României, mai mulți comentatori au propus ca acesta să fie introdus în programa școlară.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Andreea Esca avea 17 ani la Revoluția din 1989. Prăbușirea comunismului și moartea dictatorului au prins-o în liceu. Celebra prezentatoare a Știrilor Pro TV mărturisește că nu a uitat niciodată acele clipe.
Într-un scurt clip de promovare a documentarului „30 de ani”, realizat de Recorder, Andreea Esca povestește cum a trăit ziua de 22 decembrie.
„Cred că pentru fiecare dintre noi, moartea lui Ceaușescu era ceva imposibil, incredibil. Nu ne imaginam că vom scăpa vreodată”, a declarat ea în fața camerei de luat vederi.
Andreea Esca descrie perfect senzația apăsătoare din România anului 1989. Oamenii nu-și puteau imagina un protest popular, nu credeau că Nicolae Ceaușescu poate fi dărâmat. Cei mai mulți erau blazați și sperau într-o schimbare abia după moartea dictatorului.
Despre ziua de 22 decembrie, momentul când elicopterul în care se aflau Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu decolează cu greu de pe clădirea Comitetului Central al PCR (CC), astăzi sediul Ministerului de Interne, cunoscuta jurnalistă spune: „A fost un sentiment de eliberare extraordinar de mare. Aveam toți senzația că din acest moment puteam să facem orice, puteam să dărâmăm munții și să schimbăm tot”.
Într-adevăr, acel sentiment din acea zi este foarte greu de descris astăzi astfel încât să cuprinzi întreaga emoție și solidaritate care-i unea pe oameni. Un sentiment care n-a durat mult, dar care i-a marcat pe toți cei care au fost în stradă în acele zile, o emoție care a modelat destinul României.
„Eram precum copiii aceia pe care nu-i lași la nicio petrecere, și la prima la care se duc, se îmbată și o iau razna. Cam așa eram și noi după ce a căzut Ceaușescu”, povestește Andreea Esca.
Clipul de promovare a documentarului realizat de Recorder are peste două minute și a avut un impact mare la public. A înregistrat peste 5.000 de reacții. Documentarul este o prezentare emoționată a ceea ce s-a întâmplat atunci, dar, mai ales, a ceea ce a urmat după 22 decembrie.
VIDEO. Clipul de promovare a documentarului „30 de ani” realizat de Recorder.
În film, pe lângă Andreea Esca, sunt interviuri cu jurnalistul Vlad Petreanu, scriitorul și editorul Gabriel Liiceanu, dar și cu oameni politici ai celor 30 de ani de democrație.
Andreea Esca are din comunism nu numai amintiri întunecate. Acea epocă a reprezentat copilăria și adolescența ei și nu are cum s-o vadă doar în termeni negativi. Iar această imagine e împărtășită de mulți alți români din generația ei.
„Mergeam la toate spectacolele, cântam în corul şcolii, aveam o trupă de dans şi, mai târziu, o trupă de teatru, dar eram deja în liceu”‘, a povestit ea într-o emisiune TV, citată de „Gândul”.
Andreea Esca (prima din stânga), îmbrăcată în uniformă de gimnaziu și cu cravata roșie de pionier prinsă la gât – Foto: Facebook/Andreea Esca, arhiva personală
Andreea Esca a fost comandant de unitate în timpul școlii. Acest lucru însemna că era elevul cel mai bun din școală, iar sistemul comunist îi oferise „oportunitatea” de a-i conduce pe ceilalți elevi. Totul era o punere în scenă propagandistică.
„Am învăţat lucruri pe care nu ştiu cum le mai pot învăţa copiii din ziua de azi. Am învăţat să fiu organizată, să am simţul datoriei şi să duc lucrurile până la capăt. Dacă aveau ceva bun comuniştii, atunci sistemul de selecţie era. Atunci se crea o concurenţă, sistemul te făcea să fii mai bun”, a povestit Andreea Esca, citată de „Gândul”.
Celebra jurnalistă de azi a fost, în perioada comunistă, o elevă bună la învățătură. În urmă cu doi ani, pe pagina sa de Facebook, Andreea Esca a publicat imagini cu ea îmbrăcată în uniformă de gimnaziu din acea perioadă. Imaginile au făcut deliciul presei.
Andreea Esca e mărturia vie a unei generații care a fost prinsă între două lumi, cu bune și cu rele. Care ar fi fost destinul ei dacă nu ar fi existat 22 decembrie? Care ar fi fost destinul nostru?
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Colegii de la Recorder au realizat din nou un film jurnalistic de excepţie, în ziua în care Donald Tusk încânta auditoriul României pro-europene, fie el în sala Ateneului sau în afara ei. Fâşneţe imaginile din interior, dar mult mai savuroase cele din stradă! Pancarte şi oameni vii, dârzenie #Rezist desprinsă din energia penalty-urilor apărate de Duckadam în finala Steaua-Barcelona (Sevilla, 1986), zăpadă, sărbătoare, luptă. Plus costume de gală, manechine politice, purtători-marionetă de carnet de partid şi impostură – la interior. Totul „ambalat” diferit, după cum explică jurnaliştii:
„Recorder face astăzi o excepție și publică un reportaj video exclusiv în limba engleză. Este mesajul oamenilor care au fost aseară în fața Ateneului, pentru a le spune liderilor de la Bruxelles și cetățenilor din UE că România înseamnă mai mult decât politicieni corupți și discursuri anti-europene. Reportajul este în limba engleză pentru a putea fi înțeles și de cei de peste hotare. Feel free to share!”
