Duminică, 25 iunie, a fost câștigat cel mai mare premiu din istoria jocului Loto 6/49 în România. Valoarea lui: peste 50 de milioane de lei, adică peste 10,10 milioane de euro!
La tragerea Loto 6/49 de duminică, numerele extrase au fost: 38, 17, 36, 37, 44, 25. Puse în ordine crescătoare din punct de vedere aritmetic, ele arată astfel: 17, 25, 36, 37, 38, 44. Așadar, o serie de trei numere consecutive: 36, 37, 38, situație rar întâlnită la Loto 6/49.
Biletul câștigător a fost jucat la Agenția 76-081 din București, Sectorul 6, și a costat 469,50 de lei.
Loteria Română a precizat: „Biletul a fost completat astfel: în zona A cu schemă redusă cod 50, în zona B s-au jucat 7 numere, iar în zona C, de asemenea, s-a jucat schema redusă cod 50. În total, 67 de variante,prețul biletului fiind de 469,50 de lei”.
Conform Loteriei Române, pe lângă marele premiu de la categoria I (50.096.011 lei), posesorul biletului norocos va mai încasa 9.791 de lei la categoria a III-a, plus alți 720 de lei la categoria a IV-a. În total: 50.106.522 de lei, adică 10.110.070 de euro (la cursul de schimb actual, de 4,9561 lei/euro).
Loteria Română:„Pe lângă premiul de categoria I, pe biletul norocos s-au înregistrat și 23 de câstiguri de categoria a III-a în valoare totală de 9.791,1 de lei și 24 de câștiguri de categoria a IV-a în valoare totală de 720 de lei”.
Loteria Română a precizat că acesta este „cel mai mare premiu din istoria jocului Loto 6/49”.
Este primul câștig de categoria I obținut în acest an la Loto 6/49.
Ultima dată, premiul de categoria I la Loto 6/49 a fost câștigat în 3 noiembrie 2022 și a fost în valoare de 19.198.843,92 lei (aproape 4 milioane de euro).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Turneul de tenis de la Roland Garros (Paris) a adus triumful legendarului Novak Djokovici și cel al tinerei Iga Swiatek. Sârbul a stabilit un record istoric, poloneza s-a înscris pe o traiectorie care, peste un deceniu sau mai mult, o poate transforma într-un „Djokovici feminin”.
Cei doi campioni de la Roland Garros 2023 au încasat, ca premii, câte 2,3 milioane de euro. În întreaga carieră, Novak Djokovici a câștigat echivalentul a 164,5 milioane de dolari, iar Iga Swiatek – 14,7 milioane de dolari, dar poloneza e abia la început de carieră.
De duminică, 11 iunie 2023, tenisul mondial are o nouă bornă majoră: sârbul Novak Djokovici a devenit primul jucător din istorie care a câștigat 23 de titluri în turneele de Grand Slam. Până acum, Djokovici se afla la egalitate cu spaniolul Rafael Nadal.
Rezultatul finalei masculine:
Novak Djokovici (Serbia, 36 de ani, nr. 3 ATP) – Casper Ruud (Norvegia, 24 de ani, nr. 4 ATP) 7-6, 6-3, 7-5.
A fost un meci de calitate foarte ridicată, care a durat 3 ore și 16 minute. Norvegianul Caper Ruud i-a pus probleme mari lui Djokovici, l-a și condus cu 4-1 în primul set, dar sârbul a fost ca o stâncă.
Doar doi jucători, ambii spanioli, ar fi putut să-l învingă pe Djokovici la acest Roland Garros: veteranul Rafael Nadal (37 de ani) și tânărul Carlos Alcaraz (20 de ani). Primul – „regele zgurei” – s-a retras însă înainte de începerea turneului, pentru că nu se refăcuse complet după o accidentare. Alcaraz a fost doborât, în semifinala cu Djokovici, de niște crampe puternice, apărute la scorul de 1-1 la seturi, din cauza cărora n-a mai putut să alerge nici la 70% din capacitate. Scorul semifinalei arată clar că au fost două meciuri diferite într-unul singur: Djokovici – Alcaraz 6-3, 5-7, 6-1, 6-1.
Novak Djokovici
Djokovici – 23, Nadal – 22, Federer – 20
Pentru Novak Djokovici a fost al 3-lea triumf la Roland Garros și al 23-lea titlu în turneele de Grand Slam – record absolut.
De asemenea, Djokovici și-a trecut în cont ambele Grand Slam-uri ale acestui an: Australian Open (6-3, 7-6, 7-6 în finală cu grecul Stefanos Tsitsipas) și Roland Garros. În următoarele trei luni, super-campionul sârb își va putea îmbogăți palmaresul la Wimbledon și la US Open, unde de astă-dată poate participa chiar și nevaccinat anti-Covid (restricțiile de acest gen au fost ridicate și în SUA).
Tot 23 de titluri de Grand Slam are și Serena Williams, la feminin, dar americanca, la 41 de ani, nu mai are șanse să-l obțină pe cel de-al 24-lea, în vreme ce Djokovici e pe val.
Cele 23 de turnee de Grand Slam câștigate de Novak Djokovici:
Australian Open – 10 (2008, 2011, 2012, 2013, 2015, 2016, 2019, 2020, 2021, 2023)
Tenismenii cu cele mai multe titluri de Grand Slam:
23 – Novak Djokovici (Serbia)
22 – Rafael Nadal (Spania)
20 – Roger Federer (Elveția)
15 – Pete Sampras (SUA)
12 – Roy Emerson (Australia)
11 – Björn Borg (Suedia)
11 – Rod Laver (Australia)
10 – Bill Tilden (SUA).
Novak Djokovici – Rafael Nadal – Roger Federer
Antivccinismul i-a răpit două titluri de Grand Slam
Triumful de la Roland Garros 2023 a marcat desprinderea lui Novak Djokovici de marele său rival Rafael Nadal. Spaniolul era marele favorit al turneului parizian, pe care l-a câștigat de 14 ori, dar neparticiparea ibericului i-a deschis calea sârbului spre un nou trofeu. Astfel, în loc să fie 23-22 pentru Nadal, este 23-22 pentru Djokovici, după ce în urmă cu un an spaniolul conducea cu 22-20. Din acel moment, însă, sârbul a câștigat toate cele trei Grand Slam-uri la care a participat (Wimbledon 2022, Australian Open 2023, Roland Garros 2023); la US Open 2022 a fost blocat din cauza refuzului de a se vaccina anti-Covid.
De altfel, Djokovici a ratat și Australian Open 2022 din aceeași atitudine antivaccinistă a sa. Iar la Melbourne – turneul său favorit, unde a triumfat de 10 ori – chiar era mare favorit! În absența sa, a câștigat Nadal.
Așadar, dacă ar fi respectat regula de a se vaccina anti-Covid (așa cum au făcut-o toți tenismenii de top) și nu ar fi urmat sfaturile tatălui său anti-occidental și ultra-conspiraționist, Novak Djokovici ar fi putut avea acum 24 sau chiar 25 de titluri de Grand Slam, iar Nadal doar 21.
A revenit pe locul 1
Prin victoria de la Open-ul francez, Novak Djokovici (născut la 22 mai 1987) a redevenit lider mondial, la 36 de ani. Înainte de Roland Garros, el era pe locul 3, după spaniolul Carlos Alcaraz și rusul Daniil Medvedev.
Acum, cu ajutorul celor 2.000 de puncte obținute la Paris, Djokovici are un avans de 420 de puncte în fața lui Alcaraz și 1.495 peste Medvedev.
Finalistul de la Roland Garros, Casper Ruud, și-a conservat locul 4, repetând performanța de anul trecut, când în ultimul act a fost învins de Nadal.
Amănunt interesant: în Top 10 se află 9 europeni și un singur american.
Top 10 ATP
Iga Swiatek – 4 titluri de Grand Slam la 22 de ani
La feminin, Roland Garros 2023 a fost câștigat de liderul mondial, Iga Swiatek. Finala a fost însă extraordinar de dură. Rezultatul ei:
Iga Swiatek (Polonia, 22 de ani, nr. 1 WTA) – Karolina Muchova (Cehia, 26 de ani, nr. 16 WTA) 6-2, 5-7, 6-4.
La doar 22 de ani, poloneza are deja 3 titluri la Open-ul francez și 4 în total. Prin comparație, Simona Halep a câștigat doar două turnee de acest nivel până la 30 de ani.
Iga Swiatek se poate gândi la doborârea recordurilor din circuitul feminin. În prezent, ea se află la mare distanță de primele clasate la nivel istoric, dar dacă va continua la nivel înalt încă 10-12 ani (cu 1-2 titluri de Grand Slam, în medie, pe an), are toate șansele să ajungă spre 20 de trofee.
Iga Swiatek după triumful la Roland Garros 2023
Tenismenele cu cele mai multe titluri de Grand Slam:
24 – Margaret Smith Court (Australia)
23 – Serena Williams (SUA)
22 – Steffi Graf (Germania)
19 – Helen Wills Moody (SUA)
18 – Chris Evert (SUA)
18 – Martina Navratilova (Cehoslovacia/SUA)
12 – Billie Jean King (SUA).
În urma triumului de la Roland Garros, Iga Swiatek și-a păstrat locul 1 în clasametul WTA. Belarusa Aryna Sabalenka, câștigătoarea de la Australian Open 2023, este însă destul de aproape.
La Open-ul francez, Sabalenka a fost învinsă de Muchova în semifinale, după un adevărat thriller (7-6, 6-7, 7-5).
Top 10 WTA
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Optimile” Ligii Campionilor au oferit marți seară un show total la Manchester: campioana Angliei a învins cu 7-0 echipa de pe locul 4 din Germania, iar norvegianul Haaland a marcat 5 goluri, egalând recordul competiției.
A fost seara în care Erling Braut Haaland (22 de ani) a înscris 5 goluri, chiar dacă a jucat doar 63 de minute. Cele 5 reușite s-au încadrat într-un interval de 36 de minute (22–57); așadar, în medie, un gol la 7 minute.
Doae doi fotbaliști au mai marcat 5 goluri pe meci, în toată istoria Ligii Campionilor, ambii sud-americani: argentinianul Lionel Messi (în meciul Barcelona – Bayer Leverkusen 7-1) și brazilianul Luiz Adriano (în meciul BATE Borisov – Șahtior Donețk 0-7).
Haaland este golgheterul actualei ediții a Ligii Campionilor, cu 10 goluri. El îi devansează pe egipteanul Salah (Liverpool) – 8, francezul Mbappé (PSG) – 7 și brazilianul Vinicius (Real Madrid) – 6.
Înlocuit de Guardiola în minutul 63 cu campionul mondial Julian Alvarez (4 goluri pentru Argentina la CM din Qatar, inclusiv două în semifinala cu Croația), Haaland a declarat după meci: „I-am spus lui Pep că mi-ar fi plăcut să marchez un dublu hat-trick, dar ce pot să fac?”.
Manchester City – RB Leipzig 7-0
1-0: Haaland (22) – din penalty
2-0: Haaland (24)
3-0: Haaland (45+2)
4-0: Gündogan (49)
5-0: Haaland (53)
6-0: Haaland (57)
7-0: De Bruyne (90+2)
A doborât recordul secular al lui Tommy Johnson
Haaland a ajuns la cinci hat-trick-uri în toate competițiile, în acest sezon, pentru Manchester City, cu trei mai multe decât orice alt jucător din primele cinci ligi ale Europei (Anglia, Spania, Germania, Italia, Franța). O performanță similată a mai reușit Harry Kane (Tottenham), în sezonul 2016-2017.
În acest prim sezon al său la Manchester City, Haaland a marcat 39 de goluri în 36 de meciuri oficiale, având o medie de 1,08 goluri/meci. Astfel, el a bătut recordul istoric al „tunarilor” lui Manchester City, deținut de Tommy Johnson de aproape un secol: 38 de goluri în sezonul 1928-1929. Iar sezonul actual este departe de a se fi încheiat pentru City și Haaland.
Echipa lui Pep Guardiola mai are de jucat cel puțin 14 meciuri: 11 în Premier League, cel puțin două în Champions League („dubla” din „sferturi”) și cel puțin unul în Cupa Angliei („sfertul” cu Burnley, echipă de liga a 2-a).
Echipele calificate în „sferturile” Ligii Campionilor
Bayern München: 1-0 (d) și 2-0 (a) cu PSG
AC Milan: 1-0 (a) și 0-0 (d) cu Tottenham
Benfica Lisabona: 2-0 (d) și 5-1 (a) cu Club Brugge
Chelsea Londra: 0-1 (d) și 2-0 (a) cu Borussia Dortmund
Manchester City: 1-1 (d) și 7-0 (a) cu RB Leipzig
Inter Milano: 1-0 (a) și 0-0 (d) cu FC Porto
Napoli – Frankfurt / miercuri, 14 martie (în tur: 2-0)
Real Madrid – Liverpool / miercuri, 14 martie (în tur: 5-2).
S-a născut în Anglia, joacă tot în Anglia
Deși norvegian, Haaland s-a născut în Anglia, la Leeds, pe 21 iulie 2000. Explicația e simplă: tatăl său, Alf-Inge Haaland, și el internaționl norvegian (34 de selecții), a jucat pentru Leeds United în perioada 1997-2000. Acum în vârstă de 50 de ani, Haaland-senior a mai fost legitimat la cluburi din Norvegia (Bryne, Rosseland) și din Anglia (Nottingham Forest, Manchester City).
Și Haaland-junior a debutat tot la Bryne BK, în 2016, la 27 de ani după tatăl său. Pe atunci avea 16 ani. Acum, la 22 de ani și 7 luni, se află la al 5-lea club profesionist din 4 țări (Norvegia, Austria, Germania, Anglia). Așadar: Bryne (2016-2017), Molde (2017-2019), Salzburg (2019-2020), Borussia Dortmund (2020-2022), Manchester City (din 2022).
Erling Braut Haaland are 1,95 metri înălțime și greutatea de 87 de kilograme.
Peste un gol pe meci la cluburile din străinătate
Cu excepția perioadei de la Bryne BK, unde n-a înscris niciun gol în cele 16 meciuri jucate, Haaland a fost un marcator pur-sânge la toate celelalte echipe pentru care a evoluat. Cifrele din campionat:
20 de goluri în 50 de meciuri pentru Molde (Norvegia); medie: 0,40 goluri/meci;
29 de goluri în 27 de meciuri pentru Salzburg (Austria); medie: 1,07 goluri/meci;
86 de goluri în 89 de meciuri pentru Borussia Dortmund (Germania); medie: 0,96 goluri/meci;
28 de goluri în 26 de meciuri pentru Manchester City (Anglia); medie: 1,07 goluri/meci.
TOTAL: 163 de goluri în 208 meciuri, în medie 0,78 goluri/meci.
La cele trei cluburi din străinătate pentru care a jucat, Haaland are o medie de 1,01 goluri/meci (143 de goluri în 142 de meciuri).
A dat 9 goluri într-un meci la Campionatul Mondial U20!
Haaland deține un record uluitor. Pe 30 mai 2019, la 18 ani și 10 luni, el a marcat 9 goluri într-un meci de la Campionatul Mondial sub 20 de ani (Under 20)! S-a întâmplat în partida Norvegia – Honduras 12-0, jucată la Lublin (Polonia).
A fost cea mai mare victorie a Norvegiei U20 și cea mai grea înfrângere a Hondurasului U20.
Meciul de la Lublin a stabilit, de asemenea, un nou record al Cupei Mondiale U20 pentru cele mai multe goluri marcate de un singur jucător într-un meci.
Plus: cele mai multe goluri marcate de orice echipă într-un singur meci din istoria turneului.
Și totuși, norvegienii au fost eliminați în faza grupelor, iar Haaland nu a mai marcat niciun gol în celelalte două meciuri jucate în turneu: 1-3 cu Uruguay, 0-2 cu Noua Zeelandă.
Cu un total de 9 goluri, Haaland a devenit însă golgheterul turneului și a câștigat trofeul Golden Boot. Următorii clasați au avut câte 3 goluri, iar uruguayanul Darwin Nuñez, actualul atacant al lui Liverpool, a înscris de două ori.
Campionatul Mondial U20 din 2019 a fost câștigat de Ucraina, după 3-1 în finala cu Coreea de Sud. În „finala mică”: Ecuador – Italia 1-0.
Cu prima reprezentativă a Norvegiei, Haaland n-a ajuns la Mondiale. Scandinavii au ratat calificarea la CM 2022 (Qatar), ocupând locul 3 în Grupa G preliminară, cu 18 puncte în 10 meciuri, după Olanda (23 p) și Turcia (21 p), dar devansând Muntenegru (12 p), Letonia (9 p) și Gibraltar (0 p).
Haaland după meciul cu Leipzig: „I-am spus lui Pep că mi-ar fi plăcut să marchez un dublu hat-trick, dar ce pot să fac?”
„Este o seară mare. În primul rând, sunt mândru că joc în această competiție, iubesc să fac asta. Cinci goluri! Este incredibil să câștigi cu 7-0.”
„În mintea mea e ceață acum. Îmi amintesc că am șutat, dar nu m-am gândit. Am obosit după ce am sărbătorit toate golurile.”
„Să fiu sincer, nu mă gândeam că voi înscrie atât de multe goluri în seara asta.”
„Superputerea mea e să marchez. Am încercat doar să trimit mingea în poartă. Trebuie să fii ager la minte și să încerci să trimiți mingea acolo unde nu este portarul.”
„Ieri am lucrat la pressing. Mai ales când jucăm acasă, trebuie să alergăm și să facem pressing. Suntem foarte buni la recuperarea mingii. Ar trebui să facem asta mai des.”
„I-am spus lui Pep Guardiola că mi-ar fi plăcut să marchez un dublu hat-trick, dar ce pot să fac?”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ziua de sâmbătă, 11 martie 2023, a fost cea mai sângeroasă de la începutul războiului și până acum: 1.090 de militari ruși au fost uciși, conform Statului Major al Armatei ucrainene. Cifra în sine e de-a dreptul șocantă, în condițiile în care oricum rușii pierd în medie peste 700 de oameni pe zi de săptămâni bune.
Generalul american Mark Hertling, fost comandant al forțelor SUA din Europa (2011-2012) și participant la bătăliile din Irak în perioada 2007-2008 la comanda Diviziei 1 Blindate, spune că pur și simplu este puterea lui de a înțelege cum ofițerii ruși nici măcar nu clipesc în fața asemenea pierderi colosale.
Pe contul său de Twitter, generalul Hertling a comentat, referindu-se la știrea despre bilanțul zilei de sâmbătă: „Cea mai grea zi din viața mea în armată a fost ziua în care am pierdut 6 soldați. Nu pot să înțeleg acest tip de pierderi (1.060 de oameni într-o zi – n. red.) și cum comandanții ruși nici măcar nu clipesc să trimită mai mulți“.
Dimensiunile măcelului sunt ilustrate de jurnalul unui ofițer rus capturat lângă Vuhledar de ucraineni. În paginile caietului este notat că, pe 1 martie, un detașament de 100 de oameni a primit ordin să ia cu asalt orașul. În tranșee au revenit doar 16. Pe 5 martie s-a încercat un nou atac, dar s-au întors doar 3 militari.
Un alt general în retragere, australianul Mick Ryan, comentează ultimele rapoarte și evoluții de pe front, privind pierderile foarte mari suferite de armata lui Putin: „Până în prezent, campania lor pare să aibă o anumită unitate operațională (în est), dar a existat puțină imaginație – sau surpriză – generată de forțele rusești. Acestea aplică forța brută, dar câștigurile au fost marginale și pierderile lor grele (în special pe frontul rusesc din est)“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La aproape 38 de ani, starul portughez Cristiano Ronaldo a semnat un contract fabulos cu clubul saudit Al Nassr: 200 de de milioane de euro pe an, timp de doi ani și jumătate! Ronaldo devine pământeanu cel mai bine plătit u doar din istoria fotbalului, ci a sportului în general. El a fost prezentat deja de saudiții din capitala Riad.
5 februarie 1985: la Spitalul „Dr. Nélio Mendonça” din Funchal (Portugalia) se năștea Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro, cel care peste ani avea să fie cunoscut drept Cristiano Ronaldo – unul dintre cei mai mari jucători dn istoria fotbalului, din galeria Pelé – Maradona – Cruyff – Platini – Messi.
30 decembrie 2022: Cristiano Ronaldo semnează contractul cu clubul Al Nassr din Riad, capitala Arabiei Saudie, devenind cel mai bine plătit sportiv din istorie.
Clubul Al Nassr a emis un comunicat, anunțând oficial transferul lui Cristiano Ronaldo: „E mai multă decât istorie în devenire. Nu doar că acest transfer va inspira clubul nostru la succese mărețe, dar va inspira întregul campionat, țara, viitorul următoarelor generații. Băieți, fete, toți vor dori să devină cea mai bună versiune a lor. Bine ai venit la noua ta casă, Cristiano!”.
Prin intermediul site-ului oficial al clubului saudit, Cristiano Ronaldo a oferit o primă reacție: „Sunt dornic să experimentez o nouă ligă, într-o altă țară. Viziunea celor de la Al-Nassr inspiră. Sunt nerăbdător să mă alături colegilor, iar împreună să obținem noi succese pentru club”.
Potrivit spaniolilor de la Marca, Cristiano Ronaldo va încasa un salariu exorbitant: 200 de milioane de euro anual. Este cel mai valoros contract din istoria sportului, nu doar a fotbalului. Durata înțelegerii este de doi ani și jumătate, adică până în luna mai 2025, când portughezul va avea 40 de ani și 3 luni.
Pe lângă contractul cu Al Nassr, Ronaldo ar parafa și o înțelegere care l-ar lega de Arabia Saudită până în 2030, ca ambasador al Campionatului Mondial pe care saudiții speră să-l găzduiască alături de Grecia și Egipt.
Cristiano Ronaldo era liber de contract după plecarea cu scandal de la Manchester United.
Și la Al Nassr, tot CR7
La recentul turneu final din Qatar, Portugalia a ajuns până în „sferturi”, unde a fost eliminată de Maroc (0-1). Chiar dacă a fost mai mult rezervă, Cristiano Ronaldo a stabilit un nou record, devenind primul fotbalist care marchează la 5 Campionate Mondiale (2006, 2010, 2014, 2018, 2022).
Portugalia și Cristiano Ronaldo la World Cup 2022
Portugalia – Ghana 3-2 / Grupa H (Cristiano Ronaldo a fost titular, a jucat 88 de minute, iar în minutul 65 a marcat golul de 1-0, dintr-un penalty obținut tot de el).
Portugalia – Uruguay 2-0 / Grupa H (Cristiano Ronaldo a fost titular și a jucat 82 de minute).
Portugalia – Coreea de Sud 1-2 / Grupa H (Cristiano Ronaldo a fost titular și a jucat 65 de minute).
Portugalia – Elveția 6-1 / „optimi” (Cristiano Ronaldo a fost rezervă, fiind trimis pe teren în minutul 73).
Portugalia – Maroc 0-1 / „sferturi” (Cristiano Ronaldo a fost rezervă, fiind trimis pe teren în minutul 51).
Va lucra cu Rudi Garcia
Al Nassr joacă pe stadionul „Prințul Faisal bin Fahd” din Riad, care are o capacitate de 28.000 de locuri.
Al Nassr a încheiat campionatul trecut pe locul 3, cu 61 de puncte în 30 de meciuri, fiind devansată de Al Hilal (67 p) și Al Ittihad (65 p).
În prezent, Al Nassr se află pe locul 2, având 23 de puncte după 10 etape, cu două puncte mai puțin decât liderul Al Shabab.
Din iulie 2022, antrenorul lui Al Nassr este francezul Rudi Garcia (58 de ani), care în ultimii 15 ani a pregătit echipe importante din Franța și Italia: Lille (2008-2013), AS Roma (2013-2016), Olympique Marseille (2016-2019) și Olympique Lyon (2019-2021).
Printre jucătorii de la Al Nassr se numără și camerunezul Vincent Aboubakar (30 de ani), care la Mondialul din Qatar a marcat golul prin care naționala africană a învins Brazilia cu 1-0, în ultimul meci din grupă.
Alți jucători străini din lotul actual al lui Al Nassr: portarul Ospina (columbian), fundașii Konan (ivorian) și Alvaro Gonzalez (spaniol), mijlocașii Talisca (brazilian), Luiz Gustavo (brazilian) și Gonzalo Martinez (argentinian), atacantul Masharipov (uzbek).
Echipe club la care a jucat Cristiano Ronaldo
2002-2003: Sporting Lisabona (3 goluri într-un an)
2003-2009: Manchester United (84 de goluri în 6 ani)
2009-2018: Real Madrid (311 goluri în 9 ani)
2018-2021: Juventus Torino (81 de goluri în 3 ani)
2021-2022: Manchester United (19 goluri într-un an și jumătate)
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La 17 ani și 11 luni, David Popovici este marea vedetă a Campionatului European de înot de la Roma. După ce a luat aurul mondial la 100 de metri liber, stabilind și un nou record mondial, românul și-a surclasat rivalii și la 200 de metri liber, devenind al treilea cel mai rapid înotător din istorie la această probă.
Luni seara, David Popovici a condus cursa, la 200 de metri liber, de la un capăt la altul. El a oprit cronometrul la 1:42,97, depășindu-l cu peste două secunde și jumătate pe ocupantul locului 2, elvețianul Antonio Djakovic (1:45,60). Pe locul 3 s-a clasat austriacul Felix Auboeck (1:45,89).
Dublu campion mondial acum două luni, la Budapesta, David Popovici a recidivat acum la Roma, devenind și dublu campion european. Sunt competiții de seniori, iar fabulosul român este încă junior!
Pentru Popovici urmează o zi de pauză, după care va reveni în bazin miercuri, pentru proba de 400 de metri liber.
Clasamentul în finala probei de 200 de metri liber:
1. David Popovici (România) – 1:42,97
2. Antonio Djakovic (Elveția) – 1:45,60
3. Felix Auboeck (Austria) – 1:45,89
4. Marco De Tullio (Italia) – 1:46,37
5. Danas Rapsys (Lituania) – 1:46,48
6. Stefano Di Cola (Italia) – 1:46,74
7. Lukas Maertens (Germania) – 1:46,80
8. Dimitrios Markos (Grecia) – 1:48,05
Recordurile lui David Popovici
Timpul înregistrat de David Popovici reprezintă un nou record al competiției. Precedentul îi aparținea rusului Martin Maliutin (1:44,79), stabilit la Europenele de la Budapesta, în 1999.
În același timp, David Popovici a stabilit și un nou record mondial și european de juniori. Precedentul îi aparținea tot lui (1:43,21), stabilit la Mondialele de la Budapesta, din urmă cu două luni.
De asemenea, Popovici a devenit al treilea cel mai rapid om din istorie în această probă, după germanul Paul Biedermann (1:42,00) și americanul Michael Phelps (1:42,96). Așadar, îi mai lipsește o sutime de secundă pentru a-l egala pe legendarul Phelps, iar de recordmenul Biedermann îl desparte aproape o secundă. Însă românul e abia la început de carieră, încă n-a depășit vârsta junioratului! El va împlini 18 ani peste o lună, pe 15 septembrie.
În istoria probei de 200 de metri liber, doar trei înotători au reușit să coboare sub limita de 1 minut și 43 de secunde: germanul Paul Biedermann (1:42,00), americanul Michael Phelps (1:42,96) și românul David Popovici (1:42,97).
La 100 de metri liber, doar trei înotători au reușit să coboare sub 47 de secunde: românul David Popovici (46,86), brazilianul Cesar Cielo Filho (46,91) și americanul Caeleb Dressel (46,96).
Astfel, David Popovici este singurul om din istorie care a reușit să spargă barierele de 47 de secunde la 100 de metri liber și de 1:43,00 la 200 de metri liber!
Cei mai rapizi 7 oameni din istorie la 100 de metri liber
1. David Popovici (România) – 46,86 (Roma, 2022)
2. Cesar Cielo Filho (Brazilia) – 46,91 (Roma, 2009)
3. Alain Bernard (Franța) – 46,94 (Montpellier, 2009)
6. Ian Thorpe (Australia) – 1:44,06 (Fukuoka, 2001)
7. Tom Dean (Marea Britanie) – 1:44,22 (Tokyo, 2021)
Comparația cu Michael Phelps
Michael Phelps
Americanul Michael Phelps (acum, în vârstă de 37 de ani) este un monument al sportului mondial: 14 medalii de aur obținute la Jocurile Olimpice: 6 la Atena (2004) și 8 la Beijing (2008), la stilurile liber și fluture (individual și în ștafete)! Niciun al sportiv de pe planetă nu a reușit o asemenea performanță.
De asemenea, Michael Phelps are în palmares 18 titluri mondiale, în perioada 2001-2007.
El a bătut și 7 recorduri mondiale.
O comparație între Michael Phelps și David Popovici nu poate fi făcută, deocamdată, la numărul de medalii, românul e abia la începutul carierei.
La timpi, însă, românul stă mai bine la stilul liber. Phelps e încă mai rapid decât Popovici cu o sutime de secundă la 200 metri (1:42,96 față de 1:42,97), dar a fost mult mai slab la 100 de metri (47:51 față de 46:96).
Comparația cu Caeleb Dressel
Caeleb Dressel
Americanul Caeleb Dressel (26 de ani) a câștigat până acum 7 medalii de aur la Jocurile Olimpice: 2 la Rio de Janeiro (2016), 5 la Tokyo (2021), la stilurile liber, fluture și bras.
De asemenea, Caeleb Dressel are în palmares 21 de titluri mondiale, în perioada 2017-2022.
Nici în „duelul” Caeleb Dressel – David Popovici, comparația nu poate fi făcută încă la numărul de medalii. Dar la timpi, la stilul liber, românul l-a depășit deja pe legendarul american.
David Popovici are timpi mai buni decât Dressel atât la 100 de metri liber (46,86 față de 46,96), cât și la 200 de metri liber (1:42,97 față de 1:46,63).
David Popovici zice că are timp să-l depășească pe Michael Phelps și la 200 de metri liber
Într-un interviu pentru „Gazeta Sporturilor”, David Popovici a vorbit despre faptul că s-a apropiat la numai o secundă de cea mai bună performanță a lui Michael Phelps în proba de 200 de metri liber (1:42,97 față de 1:42,96). Românul a spus că nu este dezamăgit, pentru că simte că merge în direcția bună și are tot timpul să-l întreacă pe legendarul înotător american și în această probă, după ce la 100 de metri liber l-a depășit deja cu mai bine de jumătate de secundă (46:96 față de 47:51).
David Popovici:„Sunt foarte satisfăcut. Nu sunt în niciun caz dezamăgit că nu am bătut timpul lui Phelps. Am un sentiment, nu prea știu cum să-l descriu… «Aaaaah, încă o sutime». Ăsta a fost primul gând. Dar nu are nimic. Am tot timpul din lume. Phelps, când a stabilit timpul, a făcut și record mondial. Cu pași mici și ușor, ușor ne îndreptăm în direcția pe care o dorim”.
Presa mondială despre „Racheta Românească”
Noua izbândă a lui David Popovici i-a impresionat pe specialiștii din natație. Jurnaliștii americani de la site-ul de specialitate Swimswam.com l-au numit „Racheta Românească”, în textul dedicat victoriei sale de la 200 metri liber.
„David Popovici din România a fost de neoprit la aceste Campionate Europene. Tânărul în vârstă de 17 ani a stabilit deja un nou record mondial la 100 de metri liber, luând aurul cu un timp istoric: 46,86. Acum, «Racheta Românească» și-a zdrobit cel mai bun timp din carieră la 200 de metri liber, reușind un 1:42,97. Nu doar că a luat aurul european, dar a stabilit și un nou record mondial al juniorilor, care îi aparținea tot lui, după 1:43,21 la Mondialele de la Budapesta.
Popovici intrase deja pe lista celor mai buni oameni la 200 de metri liber prin recordul său anterior, dar acum l-a depășit pe Yannick Agnel pentru a deveni al treilea cel mai rapid om din istorie în această probă. Din punct de vedere al performanțelor, Popovici se află la doar 0,01 față de legenda americană Michael Phelps, iar cursa sa din această seară este a 4-a cea mai rapidă din toate timpurile.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La o zi după titlul mondial câștigat în proba de 200 de metri liber, înotătorul David Popovici s-a calificat și în finala de 100 de metri liber, de asemenea cu cel mai bun timp. Miercuri, fantasticul sportiv va încerca să obțină o nouă medalie, țintind-o pe cea de aur.
David Popovici și-a continuat și marți evoluțiile impresionante la Campionatul Mondial de Natație de la Budapesta, după ce luni obținuse medalia de aur la 200 de metri liber.
Înotătorul român a câștigat ambele curse de marți: în serii a încheiat cursa de 100 de metri liber în 47,60 secunde (cel mai bun timp), iar în semifinale a doborât recordul mondial la juniori, cu 47,13 (de asemenea, cel mai bun timp al acestei faze). Cealaltă semifinală a fost câștigată de francezul Maxime Grousset în 47,54 secunde.
După retragerea americanului Caleb Dressel, au crescut șansele lui David Popovici de a obține un nou titlu suprem, în finala de miercuri.
În trei zile consecutive, David Popovici a doborât trei recorduri mondiale la juniori:
duminică, 19 iunie: 1:44,40 la 200 metri liber, în semifinale
luni, 20 iunie: 1:43,21 la 200 metri liber, în finală
marți, 21 iunie: 47,13 la 100 de metri liber, în semifinale.
David Popovici s-a născut pe 15 septembrie 2004, la București, și este legitimat la Clubul Sportiv Dinamo București.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Nou record de decese provocate de Covid, în ultimele 24 de ore: 591. Vechiul record a fost înregistrat tot într-o zi de marți, în urmă cu două săptămâni: 563 de decese pe 19 octombrie.
Numărul deceselor Covid în 24 de ore se apropie de 600. Marți la prânz, Grupul de Comunicare Strategică a transmis cifre sumbre, cu un nou record negru: 591 de morți pe zi.
Totalul persoanelor decedate a ajuns la 48.664. În ritmul actual, pragul de 50.000 va fi depășit în această săptămână.
Terapia Intensivă continuă să fie ocupată la maximum: 1.876 de pacienți cu Covid-19.
Zilele cu cei mai mulți morți Covid
591 – marți, 2 noiembrie
563 – marți, 19 octombrie
514 – marți, 26 octombrie.
Comunicat – Grupul de Comunicare Strategică
Până astăzi, 2 noiembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.666.097 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (Covid-19), dintre care 8.636 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
1.429.157 de pacienți au fost declarați vindecați.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 11.073 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (Covid-19), dintre care 160 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori
Până astăzi, 48.664 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.
În intervalul 01.11.2021 (ora 10.00) – 02.11.2021 (ora 10.00) au fost raportate de către INSP 591 de decese (279 bărbați și 312 femei), din care 5 anterioare intervalului de referință.
Cele 591 de decese Covid, pe grupe de vârstă
– 10-19 ani: 1
– 20-29 de ani: 1
– 30-39 de ani: 6
– 40-49 de ani: 19
– 50-59 de ani: 60
– 60-69 de ani: 162
– 70-79 de ani: 187
– peste 80 ani: 155.
555 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 14 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 22 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
Un deces înregistrat este al unui pacient infectat în străinătate și raportat de DSP București.
Din totalul de 591 de pacienți decedați, 541 erau nevaccinați (91,5%), iar 50 vaccinați (8,5%).
Cei 50 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 40-49 de ani și peste 80 de ani. Toți pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu Covid-19 este de 19.987. Dintre acestea, 1.876 sunt internate la ATI.
Din totalul pacienților internați, 367 sunt minori, 335 fiind internați în secții și 32 la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.338.957 de teste RT-PCR și 4.514.957 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 22.560 de teste RT-PCR (12.191 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 10.369 la cerere) și 49.671 de teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 152.580 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 19.598 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 58.188 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar 92 în carantină instituționalizată.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Campania de vaccinare a luat viteză. Nu prin acțiuni guvernamentale energice, ci ca urmare a spaimei de moarte care bântuie România în aceste săptămâni crunte, de pandemie devastatoare. La fel de mare e teama că, dacă te îmbolnăvești, nu mai prinzi un loc în spital și poți să mori așteptând în ambulanță ori prin corturi de triaj.
Revirimentul se produce pe fondul înnăspririi restricțiilor pentru persoanele nevaccinate, dar și al ascensiunii furtunoase a valului 4 pandemic. Cu o medie de 16-18.000 de noi infectări și peste 400 de decese zilnic, România este între primele 5 țări din lume la numărul victimelor produse de Covid în acest val pandemic și, în același timp, de departe pe primul loc în lume la numărul de decese raportat la totalul populației.
Conform CNCAV, în ultimele 24 de ore au fost administrate următoarele vaccinuri:
84.838 – Pfizer BioNTech (45.395 cu prima doză, 10.248 cu a doua doză, 29.195 cu a treia doză)
39.795 – Johnson&Johnson
3.396 – Moderna (1.238 cu prima doză, 204 cu a doua doză, 1.954 cu a treia doză)
51 – AstraZeneca (27 cu prima doză, 24 cu a doua doză).
În total, România a ajuns la 6.242.319 persoane vaccinate, dintre care 5.828.457 cu schema completă și 661.239 inclusiv cu a treia doză.
Din 27 decembrie 2020 (startul campaniei de vaccinare), au fost folosite 11.612.914 doze de vaccin:
8.857.091 – Pfizer BioNTech
1.119.103 – Johnson&Johnson
851.664 – AstraZeneca
785.056 – Moderna.
Specialiștii estimează însă că va fi extrem de greu ca România să treacă de 50% din populație vaccinată, deoarece teoriile conspirației, pe fondul unui nivel de educație foarte scăzut, au indus o stare de psihoză generalizată.
Reacții adverse comune și minore
În ultimele 24 de ore au fost 36 de reacţii adverse la vaccinare.
În ceea ce priveşte numărul total de reacţii adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare, începând din 27 decembrie 2020, sunt 17.989 de reacţii comune şi minore.
124 de reacții adverse sunt în curs de investigare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pandemia de Covid-19, devine tot mai ucigătoare în România. În ultimele 24 de ore au fost doborâte toate recordurile relevante:
574 de persoane decedate (vechiul record: 442 – marți, 12 octombrie);
18.863 de cazuri noi de infectare (vechiul record: 16.743 – marți, 12 octombrie);
1.805 pacienți la ATI, în stare gravă (vechiul record: 1.764 – luni, 18 octombrie).
Pentru prima dată au fost înregistrați peste 500 de morți și peste 17.000, ba chiar peste 18.000 de cazuri noi în 24 de ore, respectiv peste 1.800 de pacienți la Terapie Intensivă (ATI).
Nevoia de locuri la Terapie Intensivă e mult mai mare, mulți pacienți nu mai apucă să ajungă la ATI.
Informarea făcută de Grupul de Comunicare Strategică (GCS)
Până astăzi, 19 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.486.264 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 6.103 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
1.261.267 de pacienți au fost declarați vindecați.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 18.863 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (Covid-19), dintre care 273 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori (calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică):
Ilfov – 17,15
București – 16,44
Timiș – 10,37
Prahova – 9,49
Ialomița – 9,13
Cluj – 9,00
Constanța – 8,86
Iași – 8,66
Alba – 8,59
Arad – 8,59
Giurgiu – 8,59
Brașov – 8, 19
Mehedinți – 8,12
Teleorman – 7,82
Argeș – 7,64
Brăila – 7,37
Bihor – 7,35
Dolj – 7,28
Sibiu – 7,16
Olt – 7,04
Sălaj – 6,98
Călărași – 6,82
Vâlcea – 6,56
Dâmbovița – 6,49
Galați – 6,48
Buzău – 6, 39
Hunedoara – 6,34
Tulcea – 5,97
Neamț – 5,93
Vaslui- 5,84
Mureș – 5,52
Bistrița-Năsăud – 5,45
Caraș-Severin – 5,35
Botoșani – 4,69
Maramureș – 4,52
Bacău – 4,50
Vrancea – 4,44
Gorj – 4,37
Suceava – 4,32
Harghita – 4,15
Covasna – 3,77
Satu Mare – 3,27
Până astăzi, 42.616 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.
În intervalul 18.10.2021 (ora 10.00) – 19.10.2021 (ora 10.00) au fost raportate de către INSP 574 de decese (294 de bărbați și 280 de femei), dintre care 13 anterioare intervalului de referință.
Decesele pe categorii de vârstă:
– 30-39 de ani: 5
– 40-49 de ani: 26
– 50-59 de ani: 60
– 60-69 de ani: 141
– 70-79 de ani: 197
– peste 80 de ani: 145.
518 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 46 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 10 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
Din totalul de 574 de pacienți decedați, 528 (92%) erau nevaccinați și 46 (8%) vaccinați.
Cei 46 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între 40 și 80 de ani.
43 dintre cei 46 de pacienți decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu Covid-19 este de 19.730. Dintre acestea, 1.805 sunt internate la ATI.
Din totalul pacienților internați, 486 (2,46%) sunt minori, 450 fiind internați în secții și 36 la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.036.450 de teste RT-PCR și 3.978.693 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 27.819 teste RT-PCR (15.039 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 12.780 la cerere) și 53.235 de teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 137.484 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 18.506 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 56.258 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar 144 în carantină instituționalizată.
23.762 de cetățeni români aflați în alte state au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS-CoV-2, dintre care cei mai mulți în Spania (16.946), Germania (3.124), Italia (2.548), Irlanda (218), Marea Britanie (199), Austria (145), Franța (130), Grecia (95), Elveția (75), Danemarca (49), Ungaria (37), Olanda (28), Cipru (23), Belgia (22) și Republica Moldova (17).
195 de cetățeni români aflați în străinătate au decedat, cei mai mulți în Spania (60), Marea Britanie (43), Italia (37), Franța (19), Germania (14) și Irlanda (5).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
