ziaristii.com

Etichetă: reabilitare

  • Sorin Roșca Stănescu rămâne infractor, cererea de reabilitare i-a fost respinsă. N-a plătit cheltuielile de judecată pentru că „nu-i ajunge pensia”, dar petrece pe iaht, în Mediterana

    Cererea de reabilitate a lui Sorin Roșca Stănescu, fost informator al Securității, director la ziarul Ziua, parlamentar PNL și autor de “tunuri” financiare cu Dinu Patriciu, a fost respinsă de Tribunalul București, semnalează G4Media. Judecătorul care a analizat cererea lui SRS a arătat că acesta n-a achitat nici măcar cheltuielile de judecată la care fusese obligat de instanță (20.000 de lei) în dosarul Rompetrol, unde a fost condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare în 2014. De atunci și până acum, Sorin Roșca Stănescu a plătit doar 650 de lei!

    În urmă cu 7 ani, fostul jurnalist a fost găsit vinovat de instanță pentru constituirea de grup infrațional organizat, unde intrase în cârdășie, între alții, și cu răposatul Dinu Patriciu, ca să țepuiască statul român de uriașa sumă de 58 milioane dolari. Prejudiciul total a fost de 132 de milioane de dolari, pentru că instanța a adăugat și penalități de 74 de milioane de dolari.

    Acum, în fața judecătorului, avocatul lui SRS a pretins că acesta, acum în vârstă de 71 de ani, ar trăi din pensia de 4.812 lei pe lună și n-ar avea posibilitatea să achite cheltuielile de judecată.

    Sorin Roșca Stănescu a ajuns atât de rău, încât pare nevoit să trăiască din pescuit la bordul iahtului de lux cu care se plimbă prin Mediterana

    Situația jurnalistului e grea, a spus apărătorul său. Din pensie, 2.000 delei se duc la pensia alimentară pentru doi copii minori, după divorțul de soție, în 2017. Alți 1.000 de lei sunt diverse rețineri. 281 de lei reprezintă impozitul. Ar rămâne 1.540 de lei din care bietul om abia are cu ce să-și ducă zilele de azi pe mâine.

    În mod bizar, “pastilele” pe care le postează pe contul său de YouTube arată o cu totul altă situație materială a lui Sorin Roșca Stănescu. Acesta filmează fie din interiorul vilei sale somptuoase, fie din diverse locații exotice sau de lux. Spre exemplu, videoclipurile din a doua jumătate a lunii iulie au fost filmate la bordul iahtului. De fiecare dată, peisajele erau altele, semn că, foarte probabil, fostul informator era într-o croazieră în Marea Mediterană. În unele dintre filmări se văd în spatele bietului pensionar Sorin Roșca Stănescu, rumenit de soarele Mediteranei și plesnind de bunăstare, undițe întinse peste bord, semn că fostul cirac al lui Patriciu o duce atât de rău încât trăiește din pescuit la bordul vasului său.

    De acolo, din larg, SRS își lansa atacurile violente asupra justiției, a UE și SUA, promovând teorii conspiraționiste și militând de exemplu pentru revenirea lui Dragnea în fruntea PSD.

    Povestea lui Sorin Roșca Stănescu s-a dovedit necredibilă și pentru judecător. Sentința nu e însă definitivă și poate fi atacată cu recurs.

    SRS a fost condamnat, în octombrie 2014, în „lotul Rompetrol“, după 10 ani în care reușise să tergiverseze procesul, fiind găsit vinovat, alături de alții, pentru manipularea Bursei de capital la listarea Rompetrol. A făcut doar un an de pușcărie, apoi a fost eliberat anticipat, pentru bună purtare.

    Principalul acuzat din dosar, Dinu Patriciu, încetase deja din viață la data pronunțării sentinței, dar în schimb au intrat la închisoare directori ai Rompetrol, fostul director al Direcției Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanțelor și Sorin Roșca Stănescu.

    Din paguba de 132 de milioane de dolari, ANAF a recuperat doar 19 milioane.

    Motivarea instanței: “Achitarea a circa 120 de euro din totalul obligațiilor, privită în context, pune în umbră bunele intenții și atașamentul la valorile perene exprimate personal de persoana condamnată în memoriu“

    „În opinia Tribunalului, argumentele ce preced nu sunt suficiente pentru a-l exonera pe petentul-condamnat de achitarea celor 20.000 de lei, respectiv pentru a soluționa favorabil cererea sa de reabilitare judecătorească.

    Fără a contesta aspectele pecuniare probate, deopotrivă nevoile financiare ale membrilor de familie minori și ale sale personale, Tribunalul subliniază că nu se poate ignora – sub nicio formă – că petentul-condamnat (în vârstă de 71 de ani) este o persoană aflată – desigur – la senectute, dar după mulți ani de muncă.

    Or, achitarea sumei de 20.000 de lei (la cursul actual al Băncii Naționale a României însemnând circa 4.000 de euro) apare ca posibilă – în genere – în cazul oricărui om care a desfășurat activități licite (pe parcursul a zeci de ani) și chiar acceptând că obligațiile sale față de persoane aflate în întreținere le diminuează corespunzător.

    Spre deosebire de cazul unui cetățean oarecare, prezumat cu venituri modeste/medii în timpul vieții active, este de notorietate că petentul-condamnat Roșca-Stănescu Sorin s-a remarcat printr-o activitate (cel puțin) în domeniul mass-media la un nivel deosebit, cu vizibilitate pe măsură. Nu este rezonabil/logic a aprecia că economiile sale/alte bunuri/proprietăți (eventual, și obținute din moșteniri) s-ar limita doar la pensia de circa 1.000 de euro/lună. (…)

    Tribunalul amintește că, în situații în care se clamează imposibilitatea de achitare a cheltuielilor judiciare, petenții-condamnați provin de regulă din pătura socială pauperă și au – de multe ori – un cazier judiciar bogat, cu dese și lungi perioade de încarcerare, iar nu o condiție intelectuală/socială specială.

    Conchizând, Tribunalul nu poate primi ca probată „buna-credință” clamată de persoana interesată, în condițiile în care liberarea sa condiționată a fost dispusă în urmă cu aproximativ 5 ani și 10 luni (o durată permisivă și din punctul de vedere analizat).

    Achitarea a circa 120 de euro din totalul obligațiilor, privită în context, pune în umbră bunele intenții și atașamentul la valorile perene (justiție, familie, societate) exprimate personal de persoana condamnată în memoriu. De notat este și că neachitarea diferenței de bani este tratată de o manieră categorică. (…)“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Baronul Oprișan s-a însurat cu fosta sa secretară, pe care a făcut-o directoare la CJ Vrancea. Familia tradițională PSD-istă: el 56 de ani, ea 37, împreună au trei copii din căsătorii anterioare

    * Agenția SUA pentru Medicamente: „Nu tratați Covid-19 cu ivermectină! Nu sunteți cai! Nu sunteți vaci!”. „Dr. Becali” și „dr. Șoșoacă” spuneau exact pe dos

    * Ceas de 21.000 de dolari la mâna cu care Tudorache-Diamant strânge semnături pentru demiterea lui Clotilde Armand

    * Comisarul-hârciog era și pofticios: ca polițist-șef peste două județe, lua șpagă în bani, mașini, terenuri, vacanțe, ceasuri, lucernă, dar pretindea și relații sexuale cu subalternele

    * Firea va coordona campania PSD pentru demiterea primăriței Clotilde Armand. Antena 3 și România TV vor susține mediatic operațiunea

    * Fugarul Rizea: „Dana Budeanu se mărită cu Andrei Hrebenciuc. Acel inel cu diamante, cu care se laudă acum, e luat din banii furați de familia Hrebenciuc, tată și fiu!”

    * Un mare șef de la McDonald’s Brașov chema fete pentru angajare și le racola să se prostitueze. E însurat și are un copil

    * Adio, Colonele! Te las cu rucsacul tău plin cu pietre, care ți-a încovoiat spinarea. Curea și Andronic să-ți lumineze calea!

    * Salima Mazari, femeia-guvernator, a scăpat din ghearele talibanilor și se află „într-un loc sigur”! Ea a luptat cu arma în mână împotriva jihadiștilor

  • CTP: „Mi se pare absurd ca Florin Cîțu să-și dea demisia. El e reabilitat, Dragnea nu era reabilitat!”

    Publicistul Cristian Tudor Popescu (CTP) e de părere că premierul Florin Cîțu nu trebuie să-și dea demisia după dezvăluirea faptului că în urmă cu 20 de ani a fost închis două zile în SUA și a plătit o amendă de 1.350 de dolari, pentru că fusese prins conducând mașina sub influența alcoolului.

    Într-un editorial de pe Republica.ro, intitulat „Mardeală național liberală”, CTP explică de ce nu se poate face comparație între „cazul Cîțu” și „cazul Dragnea”.

    CTP: „Reabilitarea se produce de drept, în cazul cuiva care a suferit o condamnare cu amendă sau mai puțin de 2 ani închisoare, dacă în termen de 3 ani de la încheierea executării pedepsei nu a săvârșit o altă infracțiune. Liviu Dragnea se afla în 2016 în executarea unei condamnări la 2 ani cu suspendare, pronunțată împotriva lui în aprilie 2016, deci nici vorbă nu putea fi de reabilitare. Pe cale de consecință, nu putea ocupa o funcție în guvern. Florin Cîțu, însă, îndeplinește toate condițiile de reabilitare pentru condamnarea la 2 zile arest și 1.000 $ amendă, nu a comis o altă infracțiune și s-au scurs de atunci 20 de ani”.

    Editorialul lui Cristian Tudor Popescu

    „Ca Florin Cîțu să-și dea demisia din funcția de premier fiindcă a comis o infracțiune în circulație, în SUA, acum 20 de ani, infracțiune pentru care a fost condamnat și a executat pedeapsa, mi se pare absurd. Ar însemna încălcarea unui principiu juridic care vine din dreptul roman: «Non bis in idem» – «Nimeni să nu fie pedepsit de două ori pentru aceeași greșeală». Și a bunului simț: cu privire la a demisiona sau a fi demis, dl Cîțu trebuie să dea socoteală pentru activitatea sa ca premier, eventual pentru fanfaronada triumfalistă și răspunsul stupid superior «Nu știu cât costă o pâine, că nu mănânc pâine», nu pentru nerespectarea regulilor de circulație într-o tinerețe în care era atât de departe de a deține o asemenea funcție. Traian Băsescu, da, s-a urcat la volan sub influența alcoolului în văzul unei țări întregi, fiind președinte în exercițiu al României, și n-a plătit în niciun fel pentru asta.

    Ce ar trebui să facă acum dl Cîțu? Să relanseze «pe piață», în replică la această «torpilare» a sa de către gruparea Orban, faptul că dl Ludovic Orban s-a răsturnat cu mașina în decor, între Iași și Focșani, în ianuarie 2015, conducând cu viteză excesivă, într-o curbă periculoasă? Sau că același Orban a lovit cu mașina, în decembrie 2007, în zona Cotroceni, o minoră de 14 ani?

    Și așa încăierarea din PNL pentru funcția de președinte tinde să depășească daunele provocate partidului de campaniile electorale ale PSD. Până acum, mi-a fost pur și simplu scârbă să comentez această mardeală dezgustătoare, născută din inconștiența setei de putere – n-au decât să se facă albie de porci unii pe alții cât doresc. Problema e însă că liberalii sunt principalul partid la guvernare. Indiferent cine va câștiga și se va tolăni în fotoliul Brătienilor, PNL va pierde, pierde deja. Și cu partidul, guvernul. Și cu guvernul, România.

    P. S.

    Văd că unii dintre cititori consideră cazul Cîțu similar cu cazul Dragnea – șeful PSD nu putea fi premier în 2016, deoarece, potrivit unei legi din 2001, cine a suferit o condamnare penală nu poate fi membru al guvernului – prin urmare Cîțu ar trebui să demisioneze din pricina condamnării din SUA. Nu au dreptate. Iată de ce:

    În legătură cu aplicarea respectivei legi, Curtea Constituțională a făcut, în 20 iunie 2016, precizarea că interdicția încetează în caz de reabilitare a persoanei respective. Reabilitarea se produce de drept, în cazul cuiva care a suferit o condamnare cu amendă sau mai puțin de 2 ani închisoare, dacă în termen de 3 ani de la încheierea executării pedepsei nu a săvârșit o altă infracțiune.

    Liviu Dragnea se afla în 2016 în executarea unei condamnări la 2 ani cu suspendare, pronunțată împotriva lui în aprilie 2016, deci nici vorbă nu putea fi de reabilitare. Pe cale de consecință, nu putea ocupa o funcție în guvern.

    Florin Cîțu, însă, îndeplinește toate condițiile de reabilitare pentru condamnarea la 2 zile arest și 1.000 $ amendă, nu a comis o altă infracțiune și s-au scurs de atunci 20 de ani.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Dosarul din SUA” al lui Florin Cîțu, detonat de un site care militează pentru legalizarea canabisului! Amenințări timp de două zile, înainte de publicarea datelor

    * Adio, Colonele! Te las cu rucsacul tău plin cu pietre, care ți-a încovoiat spinarea. Curea și Andronic să-ți lumineze calea!

    * Robert Turcescu către cei care o susțin pe Clotilde Armand: „Asta e democrație, tembelilor? Hai, acum liber la înjurat, că doar asta știți!”

    * VIDEO. Sfaturile interlope ale lui Mirel Curea (EVZ) pentru eliminarea lui Mălin Bot: „Îl provoci și îl bați de se cacă pe el”. Dan Andronic și Robert Turcescu se hlizesc

    * Presa lui Viktor Orban îl atacă violent pe Ludovic Orban: „Transilvania e bântuită de un zombi al lui Ceauşescu”

    * VIDEO. „Nesimțitul cu BMW” a blocat o parcare din Mamaia Nord. Mașina cu număr obscen a fost ridicată cu platforma

    * Prietenia cu Eros Ramazzotti i-a fost fatală lui Dragoș Săvulescu. Fosta soție a cântărețului italian a făcut gafa decisivă. Și fugarul român a luat o decizie sinucigașă

    * Radu Herjeu a fost recuperat de PSD la Metropola TV. E plătit de clanul Firea-Pandele, ca „invitat permanent”, cu banii cetățenilor din Voluntari

    * VIDEO. Șoșoacă, scelerată: „Dacă îndrăznește cineva să pună mâna pe noi, să ne vaccineze, va muri!”

    * Presa chineză a răspândit minciuni despre Covid citând „declarațiile” unui biolog elvețian care nu există!

  • Reabilitarea unei bijuterii muzicale românești

    În urmă cu câteva luni, pe 1 ianuarie 2020, am primit pe Whatsapp, de la mai mulți prieteni și cunoștințe, un mesaj care se voia amuzant: un videoclip de un minut în care apărea „cel mai iubit fiu al poporului” guițând de zor „discursul de Anul Nou”. Mi–am adus aminte de anii „luminoși” și de cuvântări „optimiste”, dar în realitate cinice și aberante. Acest mesaj m-a lăsat indiferent. Nu m-am amuzat, dar mi-am amintit de alte vremuri…

    Câteva luni mai târziu, pe 1 mai, am primit tot pe Whatsapp, din mai multe surse, un videoclip „înrudit” cu cel despre care scriam mai sus. Apărea steagul României cu stema pusă de comuniști. Apoi, cu fundalul pe care se vedea tribuna oficială de la sărbătorirea zilei de 1 Mai, la București, a „pornit” un cântec: „1 Mai Muncitoresc”. Și acest mesaj se voia comic, un fel de „ia uitați, fraților mai tineri, cum se sărbătorea 1 Mai și cum eram spălați pe creier cu cântece patriotice, aberante! Ce vremuri oribile!”.

    Din nou nu am „gustat”, nu m-am amuzat chiar deloc, dar am avut un moment de nostalgie… În vremuri tare îndepărtate, pe când eram elev la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca, din clasa a VII–a – când, după vioară și pian, am început studiul trombonului -, am fost selecționat în Fanfara Liceului. O realizare remarcabilă în acel context, dat fiind că dintotdeauna  marea majoritate a celor din fanfară erau elevi din clasele X, XI și XII, elevi ecare deja stăpâneau binișor, chiar bine, respectivele instrumente și erau la cel mult un an de admiterea la Conservator.

    Ce interesant, ce onoare era  să facem repetiții cu „ăia mari”, care glumeau mult! Și chiar dacă umorul lor era uneori discutabil, eu și cei câțiva colegi mult mai tineri, mai mici și mai firavi decât ei, ne amuzam „din inerție”.

    Ce interesante erau ultimele repetiții sub conducerea profesorului Paul Stoica (noi îi spuneam „Scoica”), atunci când plecam din școală și defilam pe străzi până la intrarea în Parcul Mare, pe care-l străbăteam în întregimne… La căminele de la Politehnică, studenții apăreau în geam storcând lămâi ca să nu mai putem cânta…. dar rareori reușeau să ne deturneze de la rostul nostru…

    În ziua de 1 Mai trebuia să venim toți pe la 7.30 la Biserica „Sfântul Petru”, de unde urma să începem defilarea. Acolo însă stăteam între 3 și 4 ore spunând bancuri, bând ceai și amuzându-ne din te miri ce… Piesa de rezistență era marșul „Războieni” de Vasile Vulpe…

    Inegalabilul Cyprian Golumbiowski

    Dar să revenim la cântecul mai sus menționat și trimis oarecum în bășcălie prin videoclip. Într-adevăr, textul era tipic muncitoresc, comunist, stahanovist chiar… penibil, ce mai! Dar noi, cei care aveam ceva discernământ muzical și eram corecți, ne dădeam seama că de fapt ascultam sau cântam un cântec foarte frumos!

    Și să nu ne mirăm că respectivul cântec, „1 Mai Muncitoresc” (sau „Cântec de 1 Mai”), era scris – în 1880 – de foarte îndrăgitul, iubitul nostru compozitor Cyprian Golembiowski, devenit Ciprian Porumbescu!

    Așadar, un minunat cântec scris pentru a saluta primăvara, renașterea naturii, un cântec vesel și foarte melodios, a fost confiscat cu samavolnicie de comuniști pentru a servi cauza lor josnică. Firește că inspiratul text, scris chiar de Ciprian Porumbescu, a fost aruncat la gunoi și a apărut peste noapte un text muncitoresc, stahanovist, ultra-penibil (scris de Maria Ranteș).

    VIDEO: Imnul comunist, compus prin batjocorirea melodiei lui Ciprian Porumbescu

    Cei din generația mea, care avem deja părul bine nins, ținem minte acest cântec, dar în mintea majorității, cântecul se asocia cu comunismul, cu „tovarășii”, cu neisprăviții, cu ticăloșii și agramații, toți lichele și jigodii (de unde și video-clipurile ce se doresc „haioase”).

    Tare mă tem că generațiile ce au urmat nu cunosc deloc acest cântec minunat, deoarece părinții nu au dorit să-i expună pe copii gunoaielor comuniste; oare nu au pătimit ei destul? – măcar pe copii să-i cruțe.

    TOTAL GREȘIT!

    Superbul cântec de primăvară al lui Ciprian Porumbescu nu doar că nu a fost nici pe departe comunist, dar nici nu ar fi putut să fie!

    Ciprian Porumbescu a trăit între 1853 și 1883, iar cântecul „Ride iarasi primavara” a fost compus prin 1880.

    Ei bine, comuniștii au confiscat România în 1944-1945, adică la 61-62 de ani de la decesul (prematur, din cauza TBC) îndrăgitului Ciprian Porumbescu și la 64-65 de ani după scrierea acestui superb cântec.

    Sper ca este cât se poate de limpede pentru toți că superbul cântec, în realitate, nu a avut nimic de-a face cu comunismul!

    Ajunși în acest punct, aș dori să fie făcute toate eforturile, de către cei ce dirijează cultura, învățământul, păstrarea arhivelor, dirijori de coruri etc. ca melodia „Râde iarăși primăvara”, de Ciprian Porumbescu, să revină cu entuziasm în programele de învățământ, în arhive, în programe de muzică – mai mult sau mai puțin patriotice! Să revendicăm acest superb cântec! Dacă ticăloșii de comuniști l-au confiscat pentru a servi interesele lor inumane, este de datoria noastră să-i învățăm pe cei mai tineri ce s-a întâmplat în realitate și să-i lăsăm pe ei să decidă (împreună cu noi) dacă este sau nu un cântec superb. Firește că textul trebuie musai schimbat din nou, cu textul original al lui Ciprian Porumbescu sau cu un alt text de bun-simț.

    VIDEO: „Cântec de 1 Mai”, de Ciprian Porumbescu, interpretat la pian de prof. Adrian Bordeianu

    Imnul Albaniei e, de 108 ani, un cântec al lui Ciprian Porumbescu

    Și mai e ceva, să nu ne mai „ardem” o dată, așa cum s-a întâmplat cu mulți ani în urmă.

    În 1912, Albania și-a cucerit independența de Imperiul Otoman și avea nevoie urgentă de un drapel național și de un imn național.

    În acea vreme, în România exista o comunitate albaneză destul de mare, cei mai mulți locuind la București. Steagul a fost ales destul de ușor, problema era găsirea unui imn național.

    Cântecul lui Ciprian Porumbescu, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, compus în 1880 (pentru a marca și onora Unirea din 1859), era foarte popular în comunitatea albaneză. Scriitorul Victor Eftimiu, născut în Albania, a propus acest cântec drept Imn al Albaniei, propunere acceptată cu entuziasm. Și astfel, acest cântec românesc a devenit Imnul National al Albaniei – Hymni i Flamurit.

    Atât de mult și cu atâta sinceritate au iubit albanezii Imnul lor Național, încât din 1912 a rămas neclintit Imnul Albaniei. Nici măcar instaurarea comunismului și ulterior redobândirea libertății, după căderea tiraniei bolșevice, nu au clintit acest superb imn!

    Să–i vezi, frate, pe albanezi în 30 Noiembrie, Ziua lor Națională, cu cât avânt, patriotism și entuziasm cântă „Pe-al nostru steag e scris Unire”! Mai mare dragul.

    VIDEO: Imnul Albaniei – „Pe-al nostru steag e scris Unire”, de Ciprian Porumbescu

    Este adevărat că „odiosul” (N. Ceaușescu) l-a rugat în 1970 pe omologul său albanez, Enver Hodja (Hodxa), să „restituie” acest cântec României, pentru a deveni Imnul Național al țării noastre. Mai mult chiar, în câteva vizite oficiale peste hotare, în 1970, el a cerut la intonarea Imnului Național al României cântecul „Pe–al nostru steag e scris Unire”, cu toate că acesta era Imnul Național al Albaniei, iar două țări nu pot avea același imn! Și totuși, pentru un timp relativ scurt, același compozitor era autorul imnului național în două țări, lucru nemaiauzit.

    Cât despre Enver Hodja, la rugămintea „cizmarului”, i-a  răspuns tăios: „Bă Nae, mai du-te tu fuga-fuga și plimbă ursu’!”.

    Așa că imnul nostru național a devenit „Trei culori”; și tot de Ciprian Porumbescu!

    Comuniștii și-au bătut joc și de români, și de Ciprian Porumbescu

    Majoritatea țărilor au același imn național de peste 150, chiar 175 de ani; inclusiv  splendidul Imn al Uruguayului, Himno Nacional de Uruguay – „Orientales, la Patria o la Tumba”, compus de Ferencz Debaly, devenit Francisco Debali, un ardelean emigrat în Brazilia și apoi în Uruguay. În schimb, România a avut deja 7 imnuri – că așa suntem noi și mai ales conducătorii plaiurilor mioritice: nestatornici, schimbăm imnul național mai des decât ciorapii… Și sunt convins că nu ne vom opri aici.

    VIDEO: Imnul Uruguayului – „Orientales, la Patria o la Tumba”

    Ei bine, „Râde iarăși primăvara” – un cântec atât de melodios, „catchy”, optimist, vesel, exuberant, tonifiant – ar putea deveni la un moment dat imn național.

    Ca o curiozitate, să mai amintesc că și Imnul Național al Israelului, „Hatikva”, este de origine românească, muzica fiind bazată pe superbul cântec popular „Cucuruz cu frunza-n sus”.

    Până una-alta, însă, imn național ori ba, să reabilităm, să reinventăm cât mai repede cântecul „Râde iarăși primăvara”. Să-l fredonăm și pe stradă. Să-l vedem la televizor. Să nu ne fie rușine, în realitate nu a avut și nu are nimic de-a face cu comunismul.

    Permiteți-mi să-mi exprim speranța, chiar convingerea că „Râde iarăși primăvara” – această adevărată bijuterie muzicală românească – va fi reabilitată cât de curând.

    Dacă nu vom face nimic din cele sugerate de mine, înseamnă că practic am pactizat cu ticăloșii de comuniști prin inacțiune. Ei au confiscat minunatul cântec, l-au făcut comunist și unealtă de propagandă comunistă, iar prin aceasta și-au bătut joc nu doar de poporul român, ci și de Ciprian Porumbescu. Oameni buni, nu putem rămâne indiferenți!

    Casa Memorială „Ciprian Porumbescu” din satul Stupca, județul Suceava (sat redenumit cu numele compozitorului)

    Reabilitarea cântecului „Râde iarăși primăvara” nu ar fi doar un enorm câștig pentru cultura românească, dar ar aduce dreptate și regretatului, minunatului Ciprian Porumbescu (care a murit, tragic, înainte de a împlini 30 de ani).

    Sper că „Râde iarăși primăvara” va fi reabilitat într-un viitor cât mai apropiat. Cu siguranță, ar fi reabilitarea unei bijuterii muzicale românești!

    Dr. George V. Freundlich

    Matheson-Timmins, Ontario, Canada

    DE ACELAȘI AUTOR:

    Nota redacției

    George V. Freundlich

    • George Valentin Freundlich este muzician și medic, născut și educat la Cluj-Napoca.
    • A absolvit Liceul de Muzică (pian, vioară, trombon) în 1975 și Universitatea de Medicină și Farmacie (cu nota 10!) în 1982.
    • 1967-1972: membru al Corului de Copii de la Opera Națională Cluj, sub îndrumarea prof. Emil Maxim.
    • De 35 de ani trăiește în Canada, unde a realizat o carieră strălucită. Distins  cu numeroase și foarte prestigioase diplome, premii, medalii și ordine.
    • Director emerit al „Bingham Memorial Hospital” din Timmins, statul Ontario (recent pensionat).
    • 1994-2019: membru al Timmins Symphony Orchestra (la trombon) și al celebrului The Timmins All Star Big Band.
    • Din 1997: membru în Board of Directors „Orchestras Canada”.
    • Cel mai tânăr personaj din dicționarul „Clujeni ai secolului XX”, ediția 2000.
    • Membru fondator și colaborator la publicația „Viața Transilvaniei” (2006).
    • Globe-trotter extrem de activ, a vizitat circa 100 de țări și a lucrat la Cercul Polar de Nord și în Antarctica.
    • Scrie recenzii despre spectacole la Metropolitan Opera – New York.
    • Premiat de Ministerul Afacerilor Externe al României cu „Diploma de Umanitate, Filantropie și Ambasador Cultural” (2012).