În armata rusă nu se fură doar bunurile populației subjugate din Ucraina și componentele scumpe din propriile tancuri, ci și mâncarea militarilor de pe front. Aceștia ajung să mănânce câini și să constate deja cu resemnare că rațiile uscate dispar pe drum, șterpelite pe lanțul logistic de rețelele mafiote care apoi le vând pe piața neagră.
Corupția se dovedește că a pus pe butuci armata rusă în ciuda zecilor de miliarde de euro pompate de Guvernele lui Putin din 2008 încoace. S-au furat nu doar banii de înzestrare a trupelor și de instruire a militarilor, ci și fondurile pentru hrana unităților aflate pe front.
La soldații din linia întâi ajung alimente necomestibile, despre care aceștia spun că „parcă ar fi pentru porci” și „le-am aruncat imediat la gunoi”. Problema este cronică și arhicunoscută, dar în armata lui Putin nimeni nu e interesat să o și rezolve.
Cu doar câteva zile înainte de începerea războiului, un comitet al mamelor de soldați ruși a făcut tărăboi prezentând imagini cu o unitate care dormea de-a valma în încăperea unei gări de provincie. Militarii fuseseră abandonați acolo de comandament și trăiau din mila localnicilor din zona Berdiansk, care-i aprovizionau cu alimente. După ce asociația respectivă a publicat imaginile și a trimis memorii la comandament, soldații au fost luați din gară și duși într-o direcție necunoscută. Apoi a început războiul.
Acum, la aproape 4 luni distanță, convorbiri între combatanți ruși și rudele de acasă arată că situația este exact aceeași. Când au posibilitatea, militarii invadatori fură din magazinele și casele ucrainenilor. Dar când sunt blocați pe front, ajung să omoare câini pe care apoi îi mănâncă, disperați să facă rost de ceva carne.
Convorbirea numărul 1. Soldat rus: „Am mâncat un câine. Carnea e tare”. Mama: „Mi se face rău…”
„(W): Bună ziua, dragul meu. Ce mai faci?
(R): Știi ce am mâncat azi? Nu ai mai mâncat niciodată așa ceva.
(W): Ce?
(R): Un animal.
(W): Un bursuc?
(R): Nu.
(W): Un șoarece?
(R): Nu.
(W): Șobolan?
(R): Un câine.
(W): Oh, Doamne… Nu ești hrănit deloc?
(R): Păi, am vrut niște carne.
(W): Și?
(R): Nimic, cred că a fost în regulă. Deși carnea e tare.
(W): Oh… Mi se face rău…“
Convorbirea numărul 2. Soldat rus: „Au adus niște conserve… Niște salată cu morcov, varză, am aruncat-o la gunoi imediat. E o porcărie totală“. Mama: „Câte rații uscate aveți?”. Soldat: “Niciuna, probabil că au fost furate“
„(R): Cum merge treaba?
(W): E în regulă, bine! (…) Ce ai de mâncare?
(R): Eh… De mâncat… Au adus niște conserve… Niște salată cu morcov, varză, am aruncat-o la gunoi imediat. E o porcărie totală. Parcă ar fi pentru porci.
(W): Da?
(R): O supă ciudată…
(W): Câte rații uscate aveți?
(R): Deocamdată, niciuna. Probabil că au fost furate.
(W): Trebuie să le scoată și să le vândă undeva?
(R): Cu siguranță…“