Etichetă: RAJA

  • RAJA Constanța – Măsuri suplimentare de evitare şi reducere a impactului asupra mediului, pentru investiţiile propuse a fi realizate în judeţul Ialomiţa

    RAJA S.A. Constanța a elaborat, prezentat și depus Planul de măsuri suplimentare de evitare şi reducere a impactului de mediu, formulate în urma evaluării impactului asupra „Obiectivelor Specifice de Conservare”, pentru investiţiile propuse a fi realizate în județul IALOMIȚA. Acestea fac parte din PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN ARIA OPERARE A S.C. RAJA S.A. CONSTANȚA ÎN PERIOADA 2014-2020, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

    Măsurile prezentate mai jos sunt suplimentare celor deja prevăzute în cadrul Acordului de Mediu. Măsurile vin să adreseze impacturi identificate punctual pentru anumiţi parametrii ai „Obiectivelor Specifice de Conservare”.

    Cod măsura

    Măsura

    M1

    Activităţile de construcţie şi operare a SEAU (Stația de Epurare/Evacuare Ape Uzate) Căzăneşti se vor desfăsura exclusiv pe suprafaţa de 0,251 ha din nordul amplasamentului. Restul suprafeţei amplasamentului (1,335 ha) va rămâne nemanajată pentru a putea face pe viitor obiectul unor eventuale activităţi de reconstrucţie ecologică sau de implementare a unor soluţii verzi în concordanţă şi cu măsurile de management adoptate de administratorul sitului Natura 2000.

    M2

    Cu excepţia conductei şi a punctului de deversare al SEAU Căzăneşti în râul Ialomiţa, titularul proiectului nu va executa alte intervenţii temporare sau definitive, atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de operare în zona cuprinsă între amplasamentul SEAU şi râul Ialomiţa. Această zonă cu lăţimea de 30 m conţine caracteristicile necesare pentru continuarea procesului de reinstalare naturalâ a habitatului 92A0.

    M3

    În perioada construcţiei precum şi în primii 3 ani de operare se va implementa un program de control al speciilor invazive, care trebuie să includă activităţi de identificare a prezenţei speciilor vegetale alohtone invazive ce se dezvoltă în imediata apropiere a SEAU Căzăneşti (inclusiv traseul conductelor de alimentare cu apă şi canalizare de pe Calea Bucureşti şi str. Speranţei) şi activităţi de eliminare a acestora prin mijloace ce nu prezintă riscuri de contaminare a apei şi solului sau de afectare a vegetaţiei naturale existente.

    M4

    Realizarea lucrărilor de construcţie a conductei de evacuare şi punctului de evacuare ale SEAU Căzăneşti se vor realiza pe timpul zilei, astfel încât să fie afectată la minim activitatea mamiferelor Lutra lutra şi Castor fiber.

    M5

    Un Plan de Management de Mediu (PMM) va fi elaborat atât pentru perioada lucrărilor de construcţie, cât şi pentru perioada de operare a SEAU Căzăneşti. PMM va detalia toate măsurile necesare pentru evitarea pătrunderii în apele Râului Ialomiţa a oricărui poluant în perioada lucrărilor de construcţie (inclusiv a apelor de şiroire), precum şi pentru asigurarea implementării eficiente a celorlalte măsuri de mediu.

    M6

    În perioada de operare, este necesară monitorizarea temperaturii apei râului Ialomiţa, astfel încât temperatura măsurată în aval de punctul de evacuare al SEAU Căzăneşti (la marginea zonei de amestec) nu trebuie să depășească temperatura apei neafectate (din amonte) cu mai mult de 1,5 °C, în acord cu prevederile Directivei 2006/44/CE

    M7

    Nămolurile de la staţiile de epurare nu se vor aplica pe suprafaţa siturilor Natura 2000. De asemenea nu se vor aplica pe terenurile agricole din afara limitelor siturilor Natura 2000 aflate la o distanţă mai mică de 100 m faţă de râul Ialomiţa şi faţă de orice curs de apă ce are legătură cu Râul Ialomiţa. Pentru utilizarea în agricultură vor fi respectate prevederile Ordinului 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, ale ghidurilor elaborate de ICPA cu privire la îngrăşămintele organice precum şi alte norme tehnice aplicabile.

    M8

    Instalarea în perioada de construcţie a SEAU Căzăneşti a unor garduri cu ochiuri foarte mici, cu înălţimea de minim 60 cm şi îndoite spre experior la partea superioară care să prevină pătrunderea exemplarelor de Bombina bombina în zona de execuţie a lucrărilor.

    M9

    Gardul perimetral al SEAU Căzăneşti va fi dublat la partea inferioară cu un grad de plasă cu ochiuri foarte mici, cu înălţimea de minim 60 cm şi îndoit spre experior, care să prevină pătrunderea indivizilor de Bombina bombina în interiorul staţiei în perioada de operare.

    M10

    În perioda de construcţie este necesară deplasarea cu viteze reduse (<20 km/h) a vehiculelor în zona SEAU Căzăneşti şi în locaţiile de amplasare a conductelor din sudul localităţii Ţăndărei (zonele de învecinare cu păşuni) pentru evitarea coliziunii indivizilor de S. citellus cu traficul auto de şantier.

    M11

    Toate liniile electrice supraterane realizate în cadrul proiectului (dacă va fi cazul) vor fi prevăzute cu dotări pentru evitarea electrocutării păsărilor precum şi cu balizaje vizibile pentru reducerea riscului de coliziune.

    M12

    Chiar dacă SEAU Căzăneşti a fost proiectată astfel încât să asigure un nivel avansat de epurare a apelor uzate, având în vedere contextul spaţial al punctului de evacuare în care efectele descărcării de ape se pot cumula cu cele ale altor presiuni existente şi proiecte propuse, este necesară stabilirea unor limite ale concentraţiilor poluanţilor în efluent cu 10% mai mici decât prevederile NTPA001.

     

    La nivelul companiei românești cu capital integral de stat RAJA S.A. Constanța, cel mai mare operator regional din domeniul apei potabile și apelor uzate din țara noastră (cu activitate în 8 județe, acoperind peste 40.000 kmp), se continuă derularea investițiilor din cadrul Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Aria de Operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

    Acest program  reprezintă o nouă etapă pentru implementarea unor proiecte majore de modernizare și dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată din întrega arie de operare, preocuparea constantă fiind aceea de a asigura apă potabilă de calitate și servicii centralizate de canalizare durabile, fiabile, performante.

    Proiectul  a fost elaborat în scopul conformării la Directivele Europene privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE) și epurarea apelor uzate (91/271/EEC), concomitent cu conformarea utilităților la cerințele europene de mediu și îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

    Prin implementarea acestor investiţii gradul de conformare la prevederile directivelor europene va creşte de la 50,40% la 99,66% pentru sistemul de alimentare cu apă şi de la 64,06% la 87,27% pentru sistemul de apă uzată, totalul populației deservite în aria Proiectului fiind de 643.000 locuitori.

    Acest amplu proiect regional vizează investiții pe raza a 91 de localități din 6 județe (Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița, Brașov), fiind structurat în cadrul a 50 contracte de lucrări și 4 contracte de servicii.

    Dates of the carnival in Basel [2020]

    Pornind de la “Master-Plan”-urile judeţelor, Studiul de Fezabilitate al Proiectului evidenţiază necesitatea şi soluţiile de extindere şi modernizare a infrastructurii reţelelor de apă şi apă uzată, principalii indicatori fiind următorii:

    1. Sistemul de alimentare cu apă:

    – Extindere şi reabilitare reţea de apă: aproximativ 726 km;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de tratare a apei: 48 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de pompare a apei: 46 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare surse de apă: 42 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare rezervoare: 45 de unităţi;

    – Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – apă: 14 locaţii, cu întreg sistemul necesar. 

    2. Sistemul de canalizare:

    – Extindere şi reabilitare reţea de canalizare: aproximativ 578 km;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de pompare apă uzată: 138 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de epurare apă uzată: 6 unităţi;

    – Construcţie instalaţie de valorificare nămol: 1 unitate;

    – Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – canal: 17, cu întreg sistemul necesar.

    Aplicația de finanțare (studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, devizul general, documentațiile tehnice) a fost realizată pe parcursul a 3 ani, sub directa coordonare a diviziei de consultanță JASPERS, activitățile fiind demarate în a doua jumătate a anului 2014.

    În urma procesului de evaluare tehnică, financiară și instituțională, Ministerul Fondurilor Europene a aprobat în integralitatea sa Aplicația de Finanțare, drept pentru care, la data de 31.08.2018, a fost semnat Contractul de Finanțare.

    Proiect de peste 593 milioane euro, din care RAJA contribuie cu 33 milioane

    Proiectul are o valoare totală de 593.152.188 euro.

    Finanțarea proiectului este suportată de către: Comisia Europeană – 440.179.992,19 euro; bugetul de stat – 67.321.645,86 euro; RAJA SA Constanța – 33.054.818 euro; bugetele locale – 10.357.176,29 euro.

    Așadar, contribuția operatorului regional RAJA SA la realizarea acestor investiții este de 33.054.818 euro (138.902.230,70 lei).

    Stadiul implementării celor 54 de contracte se prezintă astfel:

    – 25 de contracte (21 de lucrări şi 4 de servicii), cu o valoare totală de 773.974.374,65 lei, atribuite până la 1 iulie a.c.;

    – 1 contract în valoare de 54.093.400,41 lei s-a semnat la începutul lunii iulie a.c.;

    – 8 documentații de atribuire au fost publicate pe platforma SICAP, având o valoare totală estimată de 492.552.666,76 lei;

    – 20 de documentații de atribuire urmează a fi publicate pe platforma SICAP pȃnă la sfârşitul anului 2020, având o valoare totală estimată de 1.065.612.470,69 lei.

  • Operatorul regional RAJA SA continuă extinderea și modernizarea rețelelor de apă-canal din județul Constanța, prin accesarea unor consistente fonduri europene

    Numai în lunile scurse din acest an, 2020, operatorul regional de apă și canalizare SC RAJA SA Constanța (director general Felix Stroe) a semnat 3 noi importante contracte în cadrul Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020.

    Primul contract semnat în 2020 pe fonduri din POIM a fost cel de REABILITARE ȘI EXTINDERE A SISTEMULUI DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ PE RAZA U.A.T. OVIDIU, CUMPĂNA ȘI AGIGEA, din județul Constanța.

    Pe 12 iunie 2020, la sediul Stației de Pompare și Tratare Palas Constanța, a fost semnat Contractul de Lucrări (CL) 22: “Reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție în localitatea Lazu, reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție și de canalizare, reabilitare stație de pompare apă uzată, stații noi de pompare apă uzată și conducte de refulare aferente, din localitatatea Agigea. Rețele apă Ovidiu, Cumpăna, Poiana. Aducțiuni Ovidiu, Poiana. Rețele de canalizare Ovidiu, Cumpăna, Poiana.​”

    La eveniment au fost prezenți, alături de conducerea societății RAJA S.A., în frunte cu directorul general Felix Stroe: președintele Consiliului Județean Constanța, Marius Horia Țuțuianu, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, primarul orașului Ovidiu, George Scupra, și primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu.

    Contractul are o valoare totală 67.835.525,22 lei și vizează investiții pe raza a 3 UAT din județul Constanța în 5 localități (Ovidiu, Poiana, Agigea, Lazu, Cumpăna), o parte dintre acesteinvestiții aparținând Consiliului Județean Constanța.

    Principalele lucrări în cadrul contractului sunt:

    UAT CUMPĂNA

    Sistemul de alimentare cu apă

    U.M.

    Ind. Fizici

    Valoare lei

    1

    Rețea de distribuție apă potabilă (nouă)

    m

    1.829

    1.108.890,56

    2

    Rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată)

    m

    4.330

    2.555.712,23

    Sistem de canalizare menajeră

    U.M.

    Ind. Fizici

    Valoare lei

    1

    Rețea canalizare (nouă)

    m

    5.969

    5.168.919,12

    2

    Conductă refulare (nouă)

    m

    734

    305.722,21

    3

    Stații pompare ape uzate (noi)

    buc.

    3

    1.314.940,06

    UAT OVIDIU

    Sistemul de alimentare cu apă

    U.M.

    Ind. Fizici

    Valoare lei

    1

    Rețea de distribuție apă potabilă (nouă)

    m

    2.472

    2.286.256,07

    Sistem de canalizare menajeră

    U.M.

    Ind. Fizici

    Valoare lei

    1

    Rețea canalizare (nouă)

    m

    12.672

    7.740.025,84

    2

    Conductă refulare (nouă)

    m

    899

    365.289,28

    3

    Stații pompare ape uzate (noi)

    buc.

    1

    482.956,00

     UAT Agigea

    Sistemul de alimentare cu apă

    U.M.

    Ind. Fizici

    Valoare lei

    1

    Stații pompare apă (noi)

    buc.

    1

    162.402,27

    2

    Rețea de distribuție apă potabilă (nouă)

    m

    8.526

    3.553.146,73

    3

    Rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată)

    m

    9.343

    6.573.790,77

    Sistem de canalizare menajeră

    U.M.

    Ind. Fizici

    Valoare lei

    1

    Rețea canalizare (nouă)

    m

    9.434

    7.406.070,33

    2

    Rețea canalizare (reabilitată)

    m

    911

    791.025,56

    3

    Conductă refulare (nouă)

    m

    882

    497.445,82

    4

    Stații pompare ape uzate (noi)

    buc.

    3

    1.150.959,81

    5

    Stații pompare ape uzate (reabilitate)

    buc.

    1

    293.861,35

  • RAJA Constanța continuă derularea programului de investiții cu cofinanțare europeană prin POIM 2014-2020

    La nivelul companiei românești cu capital integral de stat RAJA S.A. Constanța (director general Felix Stroe), cel mai mare operator regional din domeniul apei potabile și apelor uzate din țara noastră (cu activitate în 8 județe, acoperind peste 40.000 kmp), se continuă derularea investițiilor din cadrul Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Aria de Operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

    Acest program  reprezintă o nouă etapă pentru implementarea unor proiecte majore de modernizare și dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată din întrega arie de operare, preocuparea constantă fiind aceea de a asigura apă potabilă de calitate și servicii centralizate de canalizare durabile, fiabile, performante.

    Proiectul  a fost elaborat în scopul conformării la Directivele Europene privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE) și epurarea apelor uzate (91/271/EEC), concomitent cu conformarea utilităților la cerințele europene de mediu și îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

    Prin implementarea acestor investiţii gradul de conformare la prevederile directivelor europene va creşte de la 50,40% la 99,66% pentru sistemul de alimentare cu apă şi de la 64,06% la 87,27% pentru sistemul de apă uzată, totalul populației deservite în aria Proiectului fiind de 643.000 locuitori.

    Acest amplu proiect regional vizează investiții pe raza a 91 de localități din 6 județe (Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița, Brașov), fiind structurat în cadrul a 50 contracte de lucrări și 4 contracte de servicii.

    Pornind de la “Master-Plan”-urile judeţelor, Studiul de Fezabilitate al Proiectului evidenţiază necesitatea şi soluţiile de extindere şi modernizare a infrastructurii reţelelor de apă şi apă uzată, principalii indicatori fiind următorii:

    1. Sistemul de alimentare cu apă:

    – Extindere şi reabilitare reţea de apă: aproximativ 726 km;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de tratare a apei: 48 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de pompare a apei: 46 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare surse de apă: 42 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare rezervoare: 45 de unităţi;

    – Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – apă: 14 locaţii, cu întreg sistemul necesar. 

    2. Sistemul de canalizare:

    – Extindere şi reabilitare reţea de canalizare: aproximativ 578 km;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de pompare apă uzată: 138 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de epurare apă uzată: 6 unităţi;

    – Construcţie instalaţie de valorificare nămol: 1 unitate;

    – Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – canal: 17, cu întreg sistemul necesar.

    Aplicația de finanțare (studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, devizul general, documentațiile tehnice) a fost realizată pe parcursul a 3 ani, sub directa coordonare a diviziei de consultanță JASPERS, activitățile fiind demarate în a doua jumătate a anului 2014.

    În urma procesului de evaluare tehnică, financiară și instituțională, Ministerul Fondurilor Europene a aprobat în integralitatea sa Aplicația de Finanțare, drept pentru care, la data de 31.08.2018, a fost semnat Contractul de Finanțare.

    Proiect de peste 593 milioane euro, din care RAJA contribuie cu 33 milioane

    Proiectul are o valoare totală de 593.152.188 euro.

    Finanțarea proiectului este suportată de către: Comisia Europeană – 440.179.992,19 euro; bugetul de stat – 67.321.645,86 euro; RAJA SA Constanța – 33.054.818 euro; bugetele locale – 10.357.176,29 euro.

    Așadar, contribuția operatorului regional RAJA SA la realizarea acestor investiții este de 33.054.818 euro (138.902.230,70 lei).

    Stadiul implementării celor 54 de contracte se prezintă astfel:

    – 25 de contracte (21 de lucrări şi 4 de servicii), cu o valoare totală de 773.974.374,65 lei, atribuite până la 1 iulie a.c.;

    – 1 contract în valoare de 54.093.400,41 lei s-a semnat la începutul lunii iulie a.c.;

    – 8 documentații de atribuire au fost publicate pe platforma SICAP, având o valoare totală estimată de 492.552.666,76 lei;

    – 20 de documentații de atribuire urmează a fi publicate pe platforma SICAP pȃnă la sfârşitul anului 2020, având o valoare totală estimată de 1.065.612.470,69 lei.

    Numai în lunile scurse din acest an, 2020, au fost semnate 3 noi importante contracte în cadrul Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020.

  • Istoricul sistemelor de furnizare a apei potabile și de canalizare-evacuare ape reziduale pe teritoriul actualului județ Constanța: RAJA și proiectele care au precedat apariția acestui important operator regional

    Preocupări pentru asigurarea alimentării cu apă în zona aridă a Dobrogei au existat din cele mai vechi timpuri. Un exemplu din antichitate este sistemul de alimentare cu apă a cetăţilor greco-romane Histria, Callatis și Tomis.

    La Tomis, apa potabilă a reprezentat o problemă încă din primele secole de existenţă ale cetății. Însuși poetul exilat Ovidiu aminteşte în scrierile sale: „Nu pot suporta nici clima, nici să mă obişnuiesc cu apa de aici. Nu se găseşte în Tomis apă de băut, decât aceea din lacuri, amestecată cu apă sărată din mare”. Potrivit istoricilor locali, primele încercări de aducţiune a apei au fost realizate în epoca romană.

    În oraşul Constanţa, preocuparea pentru alimentarea cu apă potabilă începe din anul 1880, adică în primii ani de după integrarea în Regatul României a provinciei otomane dintre Dunăre și Marea Neagră. Însă apa potabilă curentă, adică adusă la robinet printr-un sistem de pompare, nu a putut devein o realitate a Constanţei decât în preajma Primului Război Mondial.

    Epoca modernă, de după integrarea Dobrogei în Regatul României

    1880-1903

    S-au făcut studii şi proiecte de aducere a apei potabile în oraş.

    1903

    Proiectul ing. Cucu Starostescu de aducere a apei din zona Lacului Siutghiol, de la punctul numit  „Moara Caragea”, situat la 7 km de oraş, care s‑a făcut parţial prin săparea a 3 puţuri de diametru mare.

    1903

    Proiectul ing. Virgil Ionescu „Alimentarea cu apă a oraşului Constanţa – Proiect pentru distribuţiunea apei”.

    Se canalizează primele străzi în Constanța: Mangaliei, Carol, România, Remus Opreanu şi Bulevardul Elisabeta.

    În scopul de a împiedica risipa de apă, se pune problema folosirii contorilor (încă din acea perioadă existau preocupări pentru economisirea apei).

    1924

    Reluarea proiectului ing. Cucu Starostescu de aducere a apei de la Caragea Dermen, prin executarea a 4 puţuri de diame­tru mare şi a unei conducte de aducţiune Dn 300 mm până la rezervoarele Obor, existente.

    1924

    Finalizarea construcţiei uzinei de la Caragea Dermen şi a constructiei unei a doua conducte de aducţiune, cu diametrul de 300 mm.

    1928

    Punerea în funcţiune a primei conducte de aducţiune Dn 350 mm, din fontă, de la sursa Caragea Dermen – rezervorul Obor.

    1930

    Se realizează captarea de apă din subteran prin puţurile de la Eforie-Nord, cu un debit de 400 m³/zi, care a funcţionat până în anul 1958.

    1938

    S-a realizat a doua conductă de aducţiune cu Dn 450 mm – fontă, de la sursa Caragea Dermen – Constanţa.

    1938

    A luat fiinţă „Întreprinderea comunală Constanţa”

    1948

    Punerea în funcţiune a primului puţ modern echipat, la sursa Ca­ragea Dermen.

    1948

    La sursa Caragea Dermen s‑au executat 27 de foraje de studiu, din care s‑au echipat 10, restul având debite necorespun­zătoare.

    1950-1957

    Se dezvoltă sistemul de alimentare cu apă al litoralului, prin executarea de foraje de mare adâncime la Eforie-Nord, Eforie-Sud şi Techirghiol. Se realizează conducta de aducţiune Dn 400 mm Caragea Der­men – Complex Călăraşi – staţiunile din Sud, în lungime de peste 30 km. De asemenea, se construiesc rezervoarele 2×1.000 m³ şi un castel de apă de 300 m³ la Eforie-Nord şi Eforie-Sud, rezervoarele 2×1.000 m³ de la Techirghiol, precum şi 50 km de reţea de distribuţie.

    1959

    Până in 1959, în oraşul Mangalia alimentarea cu apă s-a făcut din fântâni locale.

    1959-1962

    Se execută primele foraje la sursa Biruinţa şi Mangalia. De ase­menea, se realizează aducţiune Dn

    500 mm Birunţa – Cas­tel Eforie-Sud, iar la Mangalia rezervoarele 2×500 m³, o staţie de pompare, un castel de apă de 100 m³ şi aducţiuni. Captarea de la Mangalia va funcţiona până în 1970, când va fi abandonată din cauza apariţiei în zona captării a ape­lor sulfuroase.

    1964-1972

    Se fac noi foraje la Tatla­geac, Dulceşti – Pecineaga, Cotu Văii, Albești, Vârtop etc.

    1972

    Se fac studii şi cercetări sistematice privind utilizarea surselor de apă, evoluţia acestora, rezervele de apă subterană etc.

    1964-1972

    În perioada 1964–1974, s-au executat şi s-au pus în funcţiune un nu­măr de peste 100 de foraje în zona litoralului. Lucrările au avut ca scop punerea în exploatare a două acvifere cu rezerve apreciabile de apă. Apar noi captări importante de apă subterană şi anume: Cişmea I şi II, Basarabi, Medgidia, Costineşti, Tatlageac, Dulceşti, Neptun etc. Se dezvoltă, totodată şi reţelele de aducţiune și distribuţie, capacităţile de pompare şi înmaga­zinare, cum ar fi cele de la Palas – Constanţa, Costineşti, Tatlageac, şi se extind cele existente, conturându‑se astfel sistemul de alimentare cu apă al litoralului, dezvoltat între localităţile Năvodari şi Mangalia pe o lungime de 70 km.

    1973

    La sfârşitul anului 1973, capacitatea celor 12 surse subterane înşirate de‑a lungul litoralului era de cca 5.500 l/s.

    1975-1980

    Prin creșterea necesarului de apă potabilă care nu mai putea fi asigurat din surse subterane s-a trecut și la utilizarea apelor de suprafață. Astfel, în această perioadă se realizează o stație de pompare a apei din Canalul Poarta Albă – Midia,  la Galeșu, plus o stație de tratare a acestora, la Palas, cu o capacitate de 2.000 l/s.

    1989-1995

    Se execută 2 surse de apă subterană în localitățile Albești și Poiana.

    Capacitatea stației de tratare Palas crește la peste 4000 l/s.

    1998-2001

    Crește capacitatea de înmagazinare a complexului Palas, prin construirea a 2 rezervoare 2×20.000 m³.

    1998-2002

    Se obțin primele credite externe (PHARE si BERD) pentru realizarea investițiilor în sistemele de alimentare cu apă și de canalizare.

    2002-2010

    Se derulează programul ISPA, axat pe reabilitarea sistemului de canalizare.

    2005

    SC RAJA SA Constanța devine membru cu drepturi depline al Asociaţiei Mondiale a Apei.

    2007

    SC RAJA SA obţine statutul de operator regional de talie europeană.

    2008

    Introducerea tehnologiilor de vârf pentru tratarea apei cu ultraviolete.

    2010

    Introducerea sistemului SCADA (monitorizare și control automatizate) pentru 25 de localități de la nivelul județului Constanța.

    2010-2015

    S-a derulat Programul Operațional Sectorial de Mediu ce a cuprins Reabilitarea Staţiei de Epurare ape uzate Eforie Sud, Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în regiunea Constanţa – Ialomiţa, Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată pentru regiunea Constanța – Ilfov,  Canalizare menajeră comuna Valu lui Traian, etapa III, judeţul Constanţa și Executarea branșamentelor de apă și a racordurilor de canalizare în regiunea Constanța – Ialomița.

    2014-2020

    Se derulează Programul Operational Infrastructura Mare (POIM), ce implică investiții de reabilitare și extindere a infrastructurii de apă și apă uzată în 94 de localități de pe raza a 6 județe (Constanța, Ialomița, Călărași, Dâmbovița, Brașov și Bacău).

    Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Aria de Operare a RAJA Constanța, cu finanțare europeană prin POIM 2014-2020

    La nivelul companiei românești cu capital integral de stat RAJA S.A. Constanța (director-general Felix Stroe), cel mai mare operator regional din domeniul apei potabile și apelor uzate din țara noastră (cu activitate în 8 județe, acoperind peste 40.000 kmp), se continuă derularea investițiilor din cadrul Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Aria de Operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

    Acest program  reprezintă o nouă etapă pentru implementarea unor proiecte majore de modernizare și dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată din întrega arie de operare, preocuparea constantă fiind aceea de a asigura apă potabilă de calitate și servicii centralizate de canalizare durabile, fiabile, performante.

    Proiectul  a fost elaborat în scopul conformării la Directivele Europene privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE) și epurarea apelor uzate (91/271/EEC), concomitent cu conformarea utilităților la cerințele europene de mediu și îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

    Prin implementarea acestor investiţii gradul de conformare la prevederile directivelor europene va creşte de la 50,40% la 99,66% pentru sistemul de alimentare cu apă şi de la 64,06% la 87,27% pentru sistemul de apă uzată, totalul populației deservite în aria Proiectului fiind de 643.000 locuitori.

    Acest amplu proiect regional vizează investiții pe raza a 94 de localități din 6 județe (Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița, Brașov), fiind structurat în cadrul a 50 contracte de lucrări și 4 contracte de servicii.

    RAJA Constanta – Stația de epurare Mamaia-Sud

    Pornind de la “Master-Plan”-urile judeţelor, Studiul de Fezabilitate al Proiectului evidenţiază necesitatea şi soluţiile de extindere şi modernizare a infrastructurii reţelelor de apă şi apă uzată, principalii indicatori fiind următorii:

    1. Sistemul de alimentare cu apă:

    – Extindere şi reabilitare reţea de apă: aproximativ 726 km;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de tratare a apei: 48 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de pompare a apei: 46 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare surse de apă: 42 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare rezervoare: 45 de unităţi;

    – Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – apă: 14 locaţii, cu întreg sistemul necesar.

    2. Sistemul de canalizare:

    – Extindere şi reabilitare reţea de canalizare: aproximativ 578 km;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de pompare apă uzată: 138 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de epurare apă uzată: 6 unităţi;

    – Construcţie instalaţie de valorificare nămol: 1 unitate;

    – Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – canal: 17, cu întreg sistemul necesar.

    Aplicația de finanțare (studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, devizul general, documentațiile tehnice) a fost realizată pe parcursul a 3 ani, sub directa coordonare a diviziei de consultanță JASPERS, activitățile fiind demarate în a doua jumătate a anului 2014.

    În urma procesului de evaluare tehnică, financiară și instituțională, Ministerul Fondurilor Europene a aprobat în integralitatea sa Aplicația de Finanțare, drept pentru care, la data de 31.08.2018, a fost semnat Contractul de Finanțare.

    Proiectul are o valoare totală de 593.152.188 euro.

    Finanțarea proiectului este suportată de către:

    • Comisia Europeană – 440.179.992,19 euro;
    • bugetul de stat – 67.321.645,86 euro;
    • RAJA SA Constanța – 33.054.818 euro;
    • bugetele locale – 10.357.176,29 euro.

    Așadar, contribuția operatorului regional RAJA SA la realizarea acestor investiții este de 33.054.818 euro (138.902.230,70 lei).

    Stadiul implementării celor 54 de contracte se prezintă astfel:

    – 25 de contracte (21 de lucrări şi 4 de servicii), cu o valoare totală de 773.974.374,65 lei, atribuite până la 1 iulie a.c.;

    – 1 contract în valoare de 54.093.400,41 lei s-a semnat la începutul lunii iulie a.c.;

    – 8 documentații de atribuire au fost publicate pe platforma SICAP, având o valoare totală estimată de 492.552.666,76 lei;

    – 20 de documentații de atribuire urmează a fi publicate pe platforma SICAP pȃnă la sfârşitul anului 2020, având o valoare totală estimată de 1.065.612.470,69 lei.

    Numai în lunile scurse din acest an, 2020, au fost semnate 3 noi importante contracte în cadrul Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020.

  • Managementul RAJA Constanţa a decis, încă din 2003, implementarea unui sistem de management integrat, în conformitate cu standardele internaționale de referinţă

    În ultimii 50 de ani, datorită globalizării tot mai accentuate a economiei, ponderea şi importanţa standardelor referenţiale cu recunoaştere internaţională a crescut constant.

    Ele asigură un cadru de referinţă, un limbaj comun între furnizori şi consumatori şi chiar dacă rolul lor se manifestă discret, rezultatele sunt extrem de evidente, standardele contribuind esenţial la desfăşurarea normală a activităţii şi vieţii noastre de zi cu zi.

    Standardele internaţionale sunt indispensabile pentru afaceri, clienţi, guverne, comerţ, consumatori, ele aducând beneficii pentru oricine.

    Calitatea produselor şi serviciilor oferite pe piaţă, nivelul lor de siguranţă, fiabilitatea şi intercompatibilitatea, sunt şi rezultate ale procesului de standardizare.

    În acest context, marcat de creşterea importanţei calităţii produselor şi serviciilor, ca factor hotărâtor al competitivităţii companiilor, tot mai multe organizaţii sunt preocupate să utilizeze tehnici şi instrumente care să faciliteze îmbunătăţirea continuă a performanţelor, astfel încât să fie satisfacute integral cerinţele clienţilor în condiţii de profitabilitate.

    O asemenea preocupare şi dorinţa de a demonstra capacitatea societăţii de a se menţine, de a câștiga noi poziţii pe piată şi de a oferi servicii de o calitate superioară, managementul de vârf al S.C. RAJA S.A. Constanţa a decis, încă din anul 2003, implementarea unui sistem de management integrat în conformitate cu standardele de referinţă.

    Certificarea, menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de management integrat a condus la o nouă atitudine şi abordare a proceselor în mod organizat, având la bază efortul de a modifica cultura organizaţiei, ajutându-i pe membrii acesteia să înţeleagă starea de fapt.

    Având în vedere că ciclul de viaţă al unei organizaţii cuprinde o etapă important: cea de maturitate. Iar calitatea unei organizaţii depinde în mare măsură de capacitatea de prelungire a acestei etape. Acest lucru este posibil printr-un management eficient, capabil să menţină organizaţia la cerinţele reale ale pieţei și printr-un control  adecvat al proceselor.

    Succesul unei organizaţii în realizarea obiectivelor propuse este direct proporțional cu modul în care este condusă.

    Astfel, S.C. RAJA. S.A. deţine Licența clasa I pentru serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare şi are implementat şi recertificat un sistem de management integrat.

    Felix Stroe, directorul general al RAJA SA Constanța

    De asemenea, societatea constănțeană deţine  trei laboratoare de încercări apă potabilă şi uzată acreditate RENAR. Asociația de Acreditare din România, având acronimul RENAR, este o organizație neguvernamentală din România, fără scop lucrativ, care este recunoscută oficial ca organism național de acreditare unic. Funcționează în coordonarea și sub supravegherea Ministerului Economiei. A fost constituită pe baza prevederilor Legii 21/1924, personalitatea juridică fiindu-i recunoscută în anul 1990.

    Prin implementarea sistemului integrat de management, s-a obţinut  o mai mare coerenţă în activitate, o optimizare a acţiunilor, o micşorare a suprapunerilor şi disipării responsabilităţii, o eficienţă mărită în condiţiile unor cerinţe comune, o viziune unitară asupra dezvoltării viitoare, inclusiv reducerea cheltuielilor de întreţinere a întregului sistem.

  • (P) RAJA Constanța este în grafic cu derularea amplelor investiții de apă-canal cofinanțate european. Proiecte de 593 de milioane euro, pentru 91 de localități din 6 județe

    La nivelul companiei românești cu capital integral de stat RAJA S.A. Constanța (director-general Felix Stroe), cel mai mare operator regional din domeniul apei potabile și apelor uzate din țara noastră (cu activitate în 8 județe, acoperind peste 40.000 kmp), se continuă derularea investițiilor din cadrul Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Aria de Operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

    Acest program  reprezintă o nouă etapă pentru implementarea unor proiecte majore de modernizare și dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată din întrega arie de operare, preocuparea constantă fiind aceea de a asigura apă potabilă de calitate și servicii centralizate de canalizare durabile, fiabile, performante.

    Proiectul  a fost elaborat în scopul conformării la Directivele Europene privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE) și epurarea apelor uzate (91/271/EEC), concomitent cu conformarea utilităților la cerințele europene de mediu și îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

    Prin implementarea acestor investiţii gradul de conformare la prevederile directivelor europene va creşte de la 50,40% la 99,66% pentru sistemul de alimentare cu apă şi de la 64,06% la 87,27% pentru sistemul de apă uzată, totalul populației deservite în aria Proiectului fiind de 643.000 locuitori.

    Acest amplu proiect regional vizează investiții pe raza a 91 de localități din 6 județe (Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița, Brașov), fiind structurat în cadrul a 50 contracte de lucrări și 4 contracte de servicii.

    Pornind de la “Master-Plan”-urile judeţelor, Studiul de Fezabilitate al Proiectului evidenţiază necesitatea şi soluţiile de extindere şi modernizare a infrastructurii reţelelor de apă şi apă uzată, principalii indicatori fiind următorii:

    1. Sistemul de alimentare cu apă:– Extindere şi reabilitare reţea de apă: aproximativ 726 km;– Construcţie şi reabilitare staţii de tratare a apei: 48 unităţi;– Construcţie şi reabilitare staţii de pompare a apei: 46 unităţi;– Construcţie şi reabilitare surse de apă: 42 unităţi;– Construcţie şi reabilitare rezervoare: 45 unităţi;– Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – apă: 14 locaţii, cu întreg sistemul necesar.2. Sistemul de canalizare:– Extindere şi reabilitare reţea de canalizare: aproximativ 578 km;– Construcţie şi reabilitare staţii de pompare apă uzată: 138 unităţi;– Construcţie şi reabilitare staţii de epurare apă uzată: 6 unităţi;– Construcţie instalaţie de valorificare nămol: 1 unitate;– Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – canal: 17, cu întreg sistemul necesar.

    Aplicația de finanțare (studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, devizul general, documentațiile tehnice) a fost realizată pe parcursul a 3 ani, sub directa coordonare a diviziei de consultanță JASPERS, activitățile fiind demarate în a doua jumătate a anului 2014.

    În urma procesului de evaluare tehnică, financiară și instituțională, Ministerul Fondurilor Europene a aprobat în integralitatea sa Aplicația de Finanțare, drept pentru care, la data de 31.08.2018, a fost semnat Contractul de Finanțare.

    Proiect de peste 593 milioane euro, din care RAJA contribuie cu 33 milioane

    Proiectul are o valoare totală de 593.152.188 euro.

    Finanțarea proiectului este suportată de către: Comisia Europeană – 440.179.992,19 euro; bugetul de stat – 67.321.645,86 euro; RAJA SA Constanța – 33.054.818 Euro; bugetele locale – 10.357.176,29 euro.

    Așadar, contribuția operatorului regional RAJA SA la realizarea acestor investiții este de 33.054.818 euro (138.902.230,70 lei).

    Stadiul implementării celor 54 de contracte se prezintă astfel:– 25 de contracte (21 de lucrări şi 4 de servicii), cu o valoare totală de 773.974.374,65 lei, atribuite până la 1 iulie a.c.;– 1 contract în valoare de 54.093.400,41 lei s-a semnat la începutul lunii iulie a.c.;– 8 documentații de atribuire au fost publicate pe platforma SICAP, având o valoare totală estimată de 492.552.666,76 lei;– 20 de documentații de atribuire urmează a fi publicate pe platforma SICAP pȃnă la sfârşitul anului 2020, având o valoare totală estimată de 1.065.612.470,69 lei.Numai în lunile scurse din acest an, 2020, au fost semnate 3 noi importante contracte în cadrul Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020.

  • RAJA Constanța reabilitează și modernizează stația de epurare ape uzate din Onești, prin cofinanțare europeană

    La nivelul companiei românești cu capital integral de stat RAJA S.A. Constanța (director-general Felix Stroe), cel mai mare operator regional din domeniul apei potabile și apelor uzate din țara noastră (cu activitate în 8 județe, acoperind peste 40.000 kmp), se continuă derularea investițiilor din cadrul Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Aria de Operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

    Acest program  reprezintă o nouă etapă pentru implementarea unor proiecte majore de modernizare și dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată din întrega arie de operare, preocuparea constantă fiind aceea de a asigura apă potabilă de calitate și servicii centralizate de canalizare durabile, fiabile, performante.

    Proiectul  a fost elaborat în scopul conformării la Directivele Europene privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE) și epurarea apelor uzate (91/271/EEC), concomitent cu conformarea utilităților la cerințele europene de mediu și îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

    Prin implementarea acestor investiţii, gradul de conformare la prevederile directivelor europene va creşte de la 50,40% la 99,66% pentru sistemul de alimentare cu apă şi de la 64,06% la 87,27% pentru sistemul de apă uzată, totalul populației deservite în aria Proiectului fiind de 643.000 locuitori.

    Acest amplu proiect regional vizează investiții pe raza a 91 de localități din 6 județe (Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița, Brașov), fiind structurat în cadrul a 50 contracte de lucrări și 4 contracte de servicii.

    Pornind de la “Master-Plan”-urile judeţelor, Studiul de Fezabilitate al Proiectului evidenţiază necesitatea şi soluţiile de extindere şi modernizare a infrastructurii reţelelor de apă şi apă uzată.

    Principalii indicatori sunt:

    1. Sistemul de alimentare cu apă:

    – Extindere şi reabilitare reţea de apă: aproximativ 726 km;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de tratare a apei: 48 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de pompare a apei: 46 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare surse de apă: 42 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare rezervoare: 45 de unităţi;

    – Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – apă: 14 locaţii, cu întreg sistemul necesar.

    2. Sistemul de canalizare:

    – Extindere şi reabilitare reţea de canalizare: aproximativ 578 km;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de pompare apă uzată: 138 de unităţi;

    – Construcţie şi reabilitare staţii de epurare apă uzată: 6 unităţi;

    – Construcţie instalaţie de valorificare nămol: 1 unitate;

    – Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – canal: 17, cu întreg sistemul necesar.

    Aplicația de finanțare (studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, devizul general, documentațiile tehnice) a fost realizată pe parcursul a 3 ani, sub directa coordonare a diviziei de consultanță JASPERS, activitățile fiind demarate în a doua jumătate a anului 2014.

    În urma procesului de evaluare tehnică, financiară și instituțională, Ministerul Fondurilor Europene a aprobat în integralitatea sa Aplicația de Finanțare, drept pentru care, la data de 31.08.2018, a fost semnat Contractul de Finanțare.

    Proiectul are o valoare totală de 593.152.188 de euro.

    Finanțarea proiectului este suportată de către:

    • Comisia Europeană – 440.179.992,19 euro;
    • bugetul de stat – 67.321.645,86 euro;
    • RAJA S.A. Constanța – 33.054.818 euro;
    • bugetele locale – 10.357.176,29 euro.

    Așadar, contribuția operatorului regional RAJA SA la realizarea acestor investiții este de 33.054.818 euro (138.902.230,70 lei).

    Stadiul implementării celor 54 de contracte se prezintă astfel:

    – 25 de contracte (21 de lucrări şi 4 de servicii), cu o valoare totală de 773.974.374,65 lei, atribuite până la 1 iulie a.c.;

    – 1 contract, în valoare de 54.093.400,41 lei, s-a semnat la începutul lunii iulie a.c.;

    – 8 documentații de atribuire au fost publicate pe platforma SICAP, având o valoare totală estimată de 492.552.666,76 lei;

    – 20 de documentații de atribuire urmează a fi publicate pe platforma SICAP pȃnă la sfârşitul anului 2020, având o valoare totală estimată de 1.065.612.470,69 lei.

    Numai în lunile scurse din acest an, 2020, au fost semnate 3 noi importante contracte în cadrul Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020.

    Al treilea contract semnat în 2020 este cel pentru REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA STAȚIEI DE EPURARE DIN ONEȘTI, județul Bacău

    Stația de Epurare Mamaia-Sud a găzduit, în 26 iunie 2020, semnarea unui nou contract de lucrări finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM): “Reabilitarea și modernizarea stației de epurare din municipiul Onești”, componentă a Proiectului Dezvoltarea Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Municipiul Onești în perioada 2014-2020.

    La eveniment au fost prezenți directorul general al RAJA S.A. – Felix Stroe, președintele Consiliului Județean Constanța – Marius Horia Țuțuianu, reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene – Cătălin Bălan, reprezentanții firmei constructoare și primarul municipiului Onești – Nicolae Gnatiuc.

    Actuala Stație de Epurare din municipiul Onești a fost construită în perioada 1948-1953 și modernizată în anul 1976. Aceasta a fost proiectată să trateze și să elimine apa menajeră uzată și apa industrială de pe platforma petrochimică Borzești, fiind o stație cu tehnologie învechită, care necesită ample lucrări de reabilitare și retehnologizare.

    Prin Contractul de lucrări “Reabilitarea și modernizarea stației de epurare din municipiul Onești”, în valoare de 80.128.971 de lei, RAJA S.A. va construi o stație de epurare cu o capacitate de 41.500 de locuitori echivalenți, conform ultimelor tehnologii în materie, beneficiind inclusiv de treaptă de tratare terțiară cu dezinfectare UV a efluentului.

    Obiectivul general al contractului este asigurarea implementării corespunzătoare a Proiectului Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată în Municipiul Onești în perioada 2014-2020, contribuind la îmbunătățirea infrastructurii în sectorul de apă și canalizare din Municipiul Onești, în vederea îndeplinirii obligațiilor de conformitate stabilite prin Tratatul de Aderare și mai ales cu Directiva 91/271/CE, transpusă în legislația națională prin Hotarârea 352/2005, referitoare la tratarea apei uzate urbane.

    Astfel, prin realizarea acestei investiții, se vor respecta toți indicatorii de mediu impuși de legislația europeană și națională, contribuind semnificativ la îmbunătățirea și protecția mediului și a sănătății populației aflate în aria Proiectului.

    „Este primul pas spre normalitate, după 30-40 de ani, în Onești, timp în care, până să vină RAJA la noi, beneficiam de un program de furnizare a apei de numai câte trei ore dimineața și trei ore seara. După trei ani, RAJA a demonstrat că acest serviciu poate fi realizat în Onești în condiții normale, permanent. Mulți oneșteni se pare că au uitat acest aspect, dar noi continuăm să le aducem aminte. Consider că semnarea acestui contract marchează o nouă etapă de ridicare a calității serviciilor către comunitate, premise menite să asigure o dezvoltare durabilă în Onești”, a declarat Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești.

    Directorul general al RAJA S.A., Felix Stroe, a subliniat importanța acestui proiect, care, odată implementat, scutește municipiul Onești de riscul unor amenzi uriașe din partea Uniunii Europene: „Dacă municipiul Onești nu era declarat eligibil într-un asemenea proiect, ar fi plătit pentru neconformare la cerințele Uniunii Europene amenzi în valoare de aproximativ 47 de milioane de euro pe an, până la realizarea conformării”.

    În cadrul contractului vor fi realizate următoarele investiții:  

    – CĂMIN DEVERSOR INTRARE – are rolul limitării unui debit de apă uzată admis în stația de epurare pe timp ploios de 385 l/s. Prin manevrarea corespunzătoare (închidere) a stavilei cu acționare electrică, montate la ieșirea către grătarele rare din noua stație de epurare, va permite intrarea unui debit total de 500 l/s spre bazinul de retenție;

    – BAZIN DE RETENȚIE – amplasat după caminul deversor, are rolul de înmagazinare pe timp de ploaie a amestecului de apă uzată și apă de ploaie, în vederea epurării ulterioare a acesteia;

    – STAȚIE DE PRELUARE VIDANJE – este reprezentată de o cameră de recepție a materiilor vidanjabile, pentru a realiza epurarea reziduurilor provenite din tancuri septice;

    – HALĂ DE PRETRATARE MECANICĂ – include grătare rare, stație de pompare apă uzată, instalație compactă de pretratare și stație automată de prelevare probe;

    – DECANTOARE PRIMARE – cuve din beton armat echipate cu instalații pentru reținerea eficientă a nămolului primar;

    – CAMERĂ DE AMESTEC ȘI DISTRIBUȚIE PENTRU REACTOARELE BIOLOGICE – echipament tehnologic care realizează amestecul omogen între apa uzată epurată mecanic, nămolul de recirculare și reactivul pentru precipitarea chimică a fosforului;

    – REACTOARE BIOLOGICE – instalații folosite pentru defosforizare biologică și denitrificare;

    – STAȚIE DEZINFECTARE CU UV – la finalul procesului mecano-biologic de tratare a apei uzate, aceasta este condusă către stația de dezinfectare cu ultraviolete, care va avea o eficiență 95-99% asupra apei epurate, înainte de evacuarea în emisar;

    – CĂMINE DE MĂSURARE DEBIT – pentru un control exact al cantității apei intrate în stație și tratate, noul obiectiv va fi prevăzut cu mai multe aparate de măsurare debit, în diverse etape ale procesului de epurare;

    – STAȚIE DE POMPARE SPUMĂ ȘI GRĂSIMI – are rolul colectării și pompării către rezervorul de fermentare anaerobă a grăsimilor reținute în separatorul de grăsimi și spumei din decantoarele primare/secundare;

    – STAȚIE DE POMPARE NĂMOL PRIMAR – are rolul de a transporta nămolul primar către bazinul de stocare și omogenizare a acestuia cu nămolul activat în exces;

    – HALĂ DE INGROȘARE ȘI DESHIDRATARE NĂMOL – obiectiv dotat cu instalații de îngroșare și deshidratare a nămolului și de preparare-dozare polielectrolit;

    – REZERVOR DE FERMENTARE ANAEROBĂ A NĂMOLULUI –dimensionat pentru asigurarea condițiilor optime de stabilizare anaerobă a nămolului îngroșat;

    – REZERVOR DE STOCARE BIOGAZ – prevăzut cu gazometru cu dublă membrană pentru înmagazinarea biogazului rezultat din procesul de fermentare anaerobă a nămolului;

    – DEPOZIT DE NĂMOL DESHIDRATAT – platforme de depozitare betonate, pevăzute cu sistem de drenaj și acoperiș ușor, permițând stocarea nămolului deshidratat pentru cel puțin 120 de zile;

    – ÎNCHIDERE DEPOZIT DE NĂMOL – la finalizarea lucrărilor de modernizare a stației se vor lua și măsurile de închidere a depozitului de nămol actual. Lucrările de ecologizare a zonei vor include următoarele: terasamente cuvetă pe suprafața nouă, dig perimetral, strat impermeabil de argilă, drenuri colectoare, strat din geotextile de drenare și protecție, conductă colectoare, strat din pământ vegetal, lucrări de înierbare, canal perimetral, puțuri de monitorizare, și dispunere martori de tasare etc..

    De asemenea, în cadrul noii stații de epurare vor mai fi realizate conducta de descărcare și canalul de evacuare a efluentului, în râul Trotuș.

    Tot pe parte de infrastructură, stația va avea refăcute toate drumurile, aleile, platformele, împrejmuirile și porțile și va fi prevăzută cu sistem SCADA în vederea operării automatizate.