Astăzi – duminică, 23 aprilie – s-a stins din viață un nume important al literaturii române și al gazetăriei sportive: Radu Cosașu. Etnic evreu, născut la 29 octombrie 1930 la Bacău sub numele Oscar Rohrlich, acesta a publicat zeci de volume, din 1952 până în 2017, și a scris cronică sportivă timp de 54 de ani (1969-2023).
Radu Cosașu a murit în Spitalul Elias din București, la vârsta de 92 de ani, 5 luni și 23 de zile. Era unul dintre cei mai apreciați autori români de nuvele.
Ca reper temporal, s-a născut în același an cu Ion Iliescu, 1930, dar cu 7 luni mai târziu.
Oscar Rohrlich (viitorul Radu Cosașu) a venit pe lume într-o familie din mică burghezie evreiască, fiind fiul uni contabil, Isac Rohrlich, și al Melaniei (născută Wassermann).
Peste ani, în 2010, Radu Cosașu avea să explice opțiunea numelui, într-un interviu acordat lui Ovidiu Ioanițoaia: „Nu mi-a fost și nu-mi e rușine nici cu originea, nici cu numele, doar că Rohrlich era greu de pronunțat. Uneori mi-e dor de el, poate că voi semna un volum cu Rohrlich. Nostalgii de om bătrân și suferind”.
Apartenența la minoritatea evreiască l-a făcut însă să ia contact încă din copilărie cu pericolele unor vremuri dure, marcate de fascizarea Europei și implicit a României. Avea aproape 9 ani când a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial, care avea să aducă tragedia Holocaustului.
A urmat Liceul Evreiesc din București, chiar sub legile rasiale antonesciene (1940-1944) și apoi sub guvernele de tranziție spre comunism (1944-1945) și sub ocupația sovietică (1945-1948). A urmat frecventarea, timp de un an, a Facultății de Litere a Universităţii din Bucureşti (1948-1949), iar ulterior Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu” (1952-1953). Toate acestea, pe vremea atotputernicului dictator sovietic Iosif Vissarionovici Stalin (mort pe 5 martie 1953).
A debutat în presă la 18 ani, a fost interzis la 20, a revenit la 23. La 22 de ani a făcut o reverență regimului stalinist: „Servim Republica Populară Română” (sub pseudonim)
Radu Cosașu a fost atras de scriitură încă din tinerețe. A fost reporter la „Revista elevilor” (1948-1949), unde a şi debutat în 1948, apoi redactor la „Scînteia Tineretului” (1949-1950). A fost exclus din redacție din cauza originii sociale, când dinspre Moscova a venit un curent antisemit (atunci au dispărut din prim-planul politicii personaje precum Ana Pauker și Valter Roman).
Familia Rohrlich a emigrat aproape în totalitate în Israel, stat reînființat în 1948. Radu Cosașu a rămas însă în România, iar în 1953, după moartea lui Stalin, a fost reangajat la „Scînteia Tineretului”, ca reporter special. A debutat cu „Opiniile unui pământean”.
Între timp, chiar sub Stalin, îi apăruse primul volum: „Servim Republica Populară Română” – la Editura Tineretului, în 1952. Volumul era semnat însă cu pseudonimul Radu Costin, pentru că numele Radu Cosașu era încă interzis. A fost un volum de propagandă comunistă, un compromis făcut cu regimul de la care aștepta reabilitarea și îngăduința de a publica din nou.
Între anii 1968-1987, Radu Cosașu a fost redactor la revista „Cinema”.
În perioada 1956-1968 a publicat, printre altele, volumele „Energii”, „Nopțile tovarășilor mei” și romanul „A înțelege sau nu”. I-a apărut și volumul „Maimuțele personale” – „proză pe care o consider adevăratul meu debut literar”.
Volumele ulterioare au confirmat aprecierile criticii privind originalitatea şi pluralitatea scrierilor sale, dintre acestea evidenţiindu-se ciclul autobiografic de nuvele „Supravieţuiri”, „Meseria de nuvelist”, „Ficţionarii”, „Logica”, „Cap limpede”. În unele din scrierile sale a explicat și compromisurile făcute în tinerețe unui regim totalitar, într-un context foarte complicat și finalmente dezamăgitor pentru minoritatea evreiască.
Cronicar sportiv din 1969 până la moarte
Din 1969, Radu Cosașu a scris cronică sportivă sub pseudonimul Belphegor în ziarul „Sportul”. În paralel a ținut și o rubrică permanentă în „România liberă” – „Telecinema” (care avea să dureze 23 de ani).
În anii ’70-’80 a publicat intens volume apreciate pentru calitatea scriiturii.
După căderea regimului comunist, a continuat să scrie cronică sportivă („Fotbal Plus”, „Prosport”, „Gazeta Sporturilor”), iar din 1993 a susținut rubrica „Din vieața unui extremist de centru”, încă de la primul număr al revistei „Dilema”.
La 30 martie 2004, președintele Ion Iliescu i-a conferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer. Trei ani mai târziu a fost distins cu „Premiul național pentru literatură”, acordat de Uniunea Scriitorilor pentru întreaga sa carieră.
Premii primite de Radu Cosașu
- 1971: Premiul Uniunii Scriitorilor din România
- 1973: Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române
- 1981: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (din nou)
- 1999: Premiul „Felix Aderca”
- 2007: Premiul Naţional pentru Literatură al Uniunii Scriitorilor
- 2010: Premiul pentru literatură la Gala Premiilor „Flacăra”
- 2010: Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia, din partea revistei „Observator cultural”.
- 2010: Premiul de excelenţă la Gala Premiilor „Ioan Chirilă” (rezervate gazetarilor sportivi)
- 2022: Premiul pentru întreaga activitate, oferit de Asociația Presei Sportive.
Volume publicate
- 1952: Servim Republica Populară Română – Editura Tineretului (sub pseudonimul Radu Costin)
- 1957: Opiniile unui pământean – Editura Tineretului
- 1959: Lumină – Editura Tineretului
- 1960: Energii – ESPLA
- 1962: Nopțile tovarășilor mei – Editura Tineretului
- 1963: Omul, după 33 de ani, scapă – Editura Tineretului
- 1965: A înțelege sau nu: vieți paralele în toamna lui ’44 – Editura pentru Literatură
- 1968: Maimuțele personale – Editura pentru Literatură
- 1971: Un august pe un bloc de gheață – Editura Eminescu
- 1972: Viața în filmele de cinema – Editura Meridiane
- Seria Supraviețuiri:
- 1973: vol. I – Editura Cartea Românească
- 1977: vol. II – Editura Cartea Românească
- 1980: vol. III – Meseria de nuvelist – Editura Cartea Românească
- 1983: vol. IV – Ficționarii – Editura Cartea Românească
- 1985: vol. V – Logica – Editura Cartea Românească
- 1989: vol. VI – Cap limpede – Editura Cartea Românească
- 1974: Alți doi ani pe un bloc de gheață – Editura Eminescu
- 1974: Ocolul Pămîntului în 100 de știri – Editura Cartea Românească
- 1975: Cinci ani cu Belphegor – Editura Sport-Turism
- 1978: Povești pentru a-mi îmblânzi iubita – Editura Cartea Românească
- 1981: O viețuire cu Stan și Bran – Editura Eminescu
- 1987: Sonatine – Editura Cartea Românească
- 1993: Mătușile din Tel Aviv – Editura IMPEX ’92
- 1997: O supraviețuire cu OSCAR – Editura HASEFER
- 1998: ÎnSISIFicarea la noi pe Boteanu – Editura Fundației Culturale Române
- 2001: Autodenunțuri și precizări – Editura HASEFER
- 2002: Supraviețuirile 1 – Rămășițele mic-burgheze – Editura Fundației Pro
- 2003: Un august pe un bloc de gheață (ediție electronică) – Editura LiterNet
- 2003: Supraviețuirile 2 – Armata mea de cavalerie – Editura Fundației Pro
- 2004: Supraviețuirile 3 – Logica – Editura Fundației Pro
- 2004: As time goes by (ediție electronică) – Editura LiterNet
- 2005: Supraviețuirile 4 – Pe vremea cînd nu mă gîndeam la moarte – Editura Fundației Pro
- 2006: Supraviețuirile 5 – Gărgăunii, Editura Fundației Pro
- 2007: Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață – Editura Polirom
- 2016: Viața ficțiunii după o revoluție – Editura Polirom
- 2017: Fotbal plus ai mei și ai noștri – Editura Polirom.