România nu are nici măcar o singură instituție de învățământ superior în primele 1.000 din lume, conform ultimului clasament global Quacquarelli Symonds. Topul QS World University Ranking – 2023 cuprinde 1400 de universități, iar cele din România sunt atât de slabe, încât nici măcar n-au primit calificativ, fiind trecute “la grămadă” cu multe altele cărora de asemenea nu li s-a mai trecut nota.
Consultând clasarea instituțiilor din învățământ din țara noastră de după 2012, se poate observa cu ușurință că nivelul s-a degradat constant, an de an, și s-a accelerat după 2019. Asta în condițiile în care Klaus Iohannis, președintele statului, a promis atât la alegerile din 2014, cât și la cele din 2019 că se va ocupa prioritar de creșterea calității actului de învățământ. Acest proiect, despre care s-a vorbit încă din 2018-2019, a primit numele „România educată” în 2021, când a fost prezentat cu fast.
Topul mondial Quacquarelli Symonds e dominat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), din SUA – 100 de puncte. Urmează Universitatea Cambridge (Marea Britanie), cu 98,8 puncte, Stanford University (SUA) – 98,5 puncte, University of Oxford (Marea Britanie) – 98,4 puncte și Harvard University (SUA) – 97,6 puncte.
În 10 ani, Universitatea București și Universitatea Babeș-Bolyai au retrogradat 400 de poziții
Au primit coeficienți primele 500 de universități. Această parte a clasamentului e încheiată de Central South University (Changsha Shi, China) și Universitatea „Tor Vergata” (Roma, Italia) – ambele cu coeficient 24,2. Apoi urmează universitățile care n-au scor.
Învățământul din România este, practic, în cădere liberă. Toate universitățile din top sunt în picaj, lucru care s-a accentuat dramatic începând cu 2019.
Universitatea București era în 2012, când au început să-i fie măsurate performanțele în clasamentul QS Top Universities, pe locurile 601-700. În 2017 coborâse sub locul 700, în 2019 ajunsese deja sub locul 800, iar de anul trecut a ajuns în zona locurilor 1001-1200.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj era, în 2012, imediat sub locul 600. În 2014 coborâse sub locul 700, în 2018 ajunsese în intervalul 801-1000, iar în 2022 a mai scăzut o treaptă, la nivelul 1001-1200.
Cea mai mare scădere a înregistrat-o Universitatea de Iași, care s-a „dus în cap” după venirea lui Tudorel Toader ca rector
Aceeași traiectorie o vedem și la Universitatea de Vest din Timișoara. În 2012 era în intervalul 601-700. În 2018 coborâse în zona 801-1000, în 2020 a ajuns la 1001-1200, iar în clasamentul pentru anul școlar 2023 e retrogradată din nou, la intervalul, 1201-1400.
În zona 1201-1400 găsim și Universitatea Politehnică București și Universitatea Politehnică din Iași. Prima era în zona 901-1000 în 2019, iar cea de-a doua a intrat acum în măsurătoare.
Printre cele mai dramatice prăbușiri este cea a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. În 2012, unitatea se clasa în primele locuri ale palierului 601-700 în lume, dar azi este în intervalul 1201-1400! Căderea abruptă a început, după cum lesne se poate observa din graficul de pe topuniversities.com, din 2016, odată cu venirea lui Tudorel Toader (fostul ministru al Justiției în era Dragnea) în postura de rector. În 2018, universitatea a coborât pe locurile 801-1000, în 2020 – pe locurile 1001-1200, iar din 2022 este în ultima parte a clasamentului, intervalul 1201-1400.
Universitățile din Craiova și Oradea se găsesc, efectiv, pe locurile 3 și, respectiv, 2 din coada clasamentului, adică pe pozițiile 1420 și 1421 din totalul de 1422.