Iulian Fota, directorul Colegiului Național de Informații și fost consilier prezidențial, a remarcat, într-o postare pe Facebook, ofensiva propagandistică anti-americană dusă de Antena 3, mai ales prin vocea „analistului” Bogdan Chirieac, un fel de „Sputnik valah”.
Mesajul lui Iulian Fota pe Facebook
„Gruparea anti-americană s-a și pus în acțiune. Antena 3 sperie aiurea românii, vorbind de război nuclear!!!! Iranul nici măcar nu are arme nucleare, dar ce contează realitatea pentru «profesioniștii» afiliați CNN?! Iar Bogdan Chirieac trage și el o tuță tare, vorbind de o bombă atomică murdară pe lângă București. Și dacă tot se bat câmpii, intră în discuție și un copil de la ALDE, care ne aduce aminte că România este pe traseul rachetelor iraniene spre SUA. Ai dracului, americanii ăștia, cu Apocalipsa lor! Și încă nu a vorbit madame Grapini!”
„Occidentul se păcălește cu abordarea pacifistă”
Iulian Fota a abordat această temă și într-un interviu acordat publicației online Universul.net. El insistă asupra reacției inadecvate a marilor puteri europene în fața amenințărilor care vinspre autocrațiile din proximitate (Iran Rusia, Turcia).
Iulian Fota
„Nu ar fi prima dată când Occidentul european se păcălește cu această abordare, cu speranța că va fi pace în lume și nu este nevoie de folosirea forței militare. În 1938, britanicii s-au lăsat convinși că poate fi evitată confruntarea militară cu Hitler. Știm ce a urmat. Neputința Occidentului nu este una obiectivă, căci resurse financiare și militare are. E mai degrabă o problemă a liderilor. În Europa de Vest încă există dificultăți în a le explica cetățenilor cât de complicată a devenit lumea. Uitați-vă, de exemplu, în ce stare deplorabilă este armata germană, în condițiile în care Rusia, Turcia, Iran, India investesc tot mai mult în forța militară. Sunt mai multe state care au investit puternic în capabilități militare și de departe țara cea care a investit cel mai mult este Rusia. Din păcate, în Occidentul european – în SUA situația e diferită – sentimentul acesta post-eroic, greșit înțeles ca fiind pro-pacifism, se păstrează. Liderii tot amână momentul în care să spună populației că situația este mult mai complicată din punct de vedere geopolitic.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Televiziunea națională din Irak a făcut publice imaginile atacului în care a pierit generalul iranian Qassem Soleimani, șeful trupelor speciale Quds, aparținând Gărzilor Revoluției din republica islamică.
Imagini filmate de camerele de supraveghere arată cum o rachetă lovește mașina în care se afla generalul iranian. Alături de acesta, a pierit și omul lui de încredere.
Armata americană a lansat atacul când convoiul în care se afla temutul general se îndrepta spre aeroportul internațional din Bagdad. Rachetele americanilor au lovit cu toată forța mașina în care se afla Qasem Soleimani. În atac au mai murit doi general ai Gărzilor Revoluției, plus un colonel și un căpitan.
În altă mașină din convoi a murit comandantul miliției irakiene pro-Iran, Abu Mahdi al-Muhandis.
„Soleimani voia să preia controlul în Irag și să atace SUA”
Generalul iranian Qassem Soleimani, șeful forțelor de elită Quds, ucis într-un raid american la Bagdad, pregătea „o acțiune de anvergură”, amenințând „sute de vieți americane”, a afirmat vineri șeful diplomației americane, Mike Pompeo, conform Agenției France Presse (AFP).
În timp ce Iranul amenință SUA că se va răzbuna, președintele american Donald Trump a spus că generalul iranian trebuia ucis de multă vreme.
Senatorul republican Marco Rubio a apărat vineri decizia președintelui Donald Trump (republican și el) de a-l ucide pe generalul iranian Qassem Soleimani. Rubio a scris pe Twitter că liderul militar iranian încerca să preia controlul asupra Irakului, pentru a-l folosi ca platformă pentru a ataca Statele Unite.
„La indicațiile liderului suprem al Iranului, Soleimani complota o lovitură de stat în Irak”, a comunicat Rubio, fără să citeze surse.
Qassem Soleimani „corupea și amenința politicieni, exploatând resursele Irakului și asigurându-și o mare forță militară loială, într-un efort de a transforma Irakul într-o platformă pentru a ataca Statele Unite și pe aliații noștri”, a adăugat Marco Rubio.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cei doi oficiali uciși de trupele americane, vineri dimineață, pe aeroportul din Bagdad erau oameni-cheie ai regimului fundamentalist de la Teheran. Irakianul Abu Mahdi al-Muhandis era mâna dreaptă a generalului iranian Qassem Soleimani în Irak.
Qassem Soleimani – mai popular decât președintele Iranului
Puternicul general Qassem Soleimani (62 de ani), ucis vineri la Bagdad într-un raid american, era unul dintre cele mai populare personaje în Iran și considerat un adversar redutabil al Statelor Unite și al aliaților săi, transmite Agenția France Presse (AFP), citată de Hotnews.ro.
Comandantul Forțelor Quds ale Gardienilor Revoluției, însărcinat cu operațiunile externe ale Iranului, acest personaj carismatic a exercitat o influență decisivă în negocierile politice demarate în 2018 pentru formarea unui guvern în Irak. În ultimii ani, el devenise un adevărat star in Iran, cu numeroși followers pe contul său de Instagram.
Generalul Qassem Soleimani
Atât pentru partizani, cât și pentru critici, Soleimani – care a jucat un rol important în lupta împotriva forțelor jihadiste – era omul-cheie al influenței iraniene în Orientul Mijlociu. El a întărit ponderea diplomatică a Teheranului, în special în Irak și în Siria, două țări în care SUA sunt angajate militar.
„Pentru șiiții din Orientul Mijlociu, Soleimani era un amestec între James Bond, Erwin Rommel și Lady Gaga”, scria Kenneth Pollack, fost analist CIA, în portretul făcut lui Soleimani pentru revista americană „Time” consacrată celor mai influente personalități din lume în 2017.
„Pentru Occident, Soleimani este responsabil pentru exportarea revoluției islamice în Irak, pentru susținerea teroriștilor în războaiele duse de Iran în străinătate”, a adăugat Pollack.
În Iranul căzut în marasmul economic, unii i-au sugerat lui Soleimani să se lanseze pe scena politică, dar generalul a respins zvonurile care îl dădeau candidat la prezidențialele din 2021.
Generalul și-a exersat capacitățile în special în Irakul vecin. La fiecare dezvoltare politică sau militară din această țară, Soleimani era prezent, pentru a acționa în culise.
Avansul grupării Stat Islamic (SI), referendumul pentru independență din Kurdistan sau formarea unui nou guvern în Irak – de fiecare dată, Soleimani s-a întâlnit cu diferitele tabere irakiene și a definit linia de urmat, afirmă diferite surse care au participat la aceste întâlniri, organizate întotdeauna în cel mai mare secret.
Influența sa era veche, în condițiile în care conducea deja Forțele Quds când Statele Unite au invadat Afganistanul, în 2001.
„Interlocutorii mei iranieni știau foarte clar că, deși informau Ministerul Afacerilor Externe, la final generalul Soleimani era cel care lua deciziile”, spunea în 2013, la BBC, Ryan Crocker, fost ambasador american în Afganistan și în Irak.
După decenii în care a acționat din umbră, Soleimani a început să apară pe prima pagină a ziarelor la izbucnirea conflictului din Siria, în 2011, unde Iranul a oferit un ajutor important regimului lui Bashar al-Assad.
Astfel, a apărut în fotografii pe câmpul de luptă, în documentare și chiar într-un film de animație și un clip muzical.
Acest înalt comandant al Gardienilor Revoluției, arma ideologică a Republicii Islamice Iran, a povestit într-un interviu, difuzat de televiziunea iraniană de stat în octombrie 2018, că a petrecut în Liban – cu Hezbollahul șiit libanez – majoritatea conflictului israeliano-libanez din vara lui 2006.
Un înalt comandant irakian l-a descris ca fiind un bărbat calm și puțin vorbăreț. „Era așezat în celălalt capăt al camerei, singur, foarte calm. Nu vorbea, nu comenta, doar asculta”, a povestit acesta, pentru „New Yorker”.
Potrivit unui studiu publicat în 2018 de IranPoll și de Universitatea din Maryland, 83% dintre iranieni aveau o opinie pozitivă despre Soleimani, situat înaintea președintelui Hassan Rohani și a șefului diplomației, Mohammad Javad Zarif.
În străinătate, unii lideri occidentali îl considerau un personaj central în relațiile Teheranului cu grupări precum Hezbollahul libanez și Hamasul palestinian.
Abu Mahdi al-Muhandis – „Inamicul numărul 1”
Abu Mahdi al-Muhandis, ucis și el în raidul american de vineri, era considerat omul Iranului la Bagdad și inamicul numărul 1 din Irak pentru Statele Unite, de mai multe decenii, scrie France Presse.
Era bun prieten cu generalul Qassem Soleimani, al cărui prim-locotenent pentru Irak a fost de mult timp.
Numele său real era Jamal Jaafar Ibrahimi, numărul 2 în Hashd al-Shaabi, coaliție paramilitară majoritară pro-Iran. Era însă cunoscut ca al-Muhandis – „Inginerul”, în limba arabă.
Ultima oară a fost văzut în public marți, cu trei zile înainte de a fi omorât. Atunci făcea parte dintr-un cortegiu funerar pentru cei 25 de combatanți pro-Iran uciși de aviația americană. Acest cortegiu este cel care a participat la atacarea ambasadei americane.
Abu Mahdi al-Muhandis
Cunoscut pentru pozițiile anti-americane virulente dinainte de ocupația armată care a urmat invaziei Irakului în 2003, Abu Mahdi al-Muhandis „este exemplul perfect al manierei în care Iranul a țesut rețeaua sa de locotenenți în Irak”, a explicat – pentru AFP – Phillip Smyth, specialist în grupările șiite armate.
„El este legat de toate rețelele principale ale Iranului în Irak. Nu are niciun echivalent, este încarnarea perfectă” a acestor legături țesute de-a lungul deceniilor, arată expertul.
Bărbatul cu barbă albă, care apărea în public, pe front sau la conferințe în costum sau în uniformă militară, s-a născut în 1953 la Basra, orașul petrolier din sudul Irakului, la granița cu Iranul.
În anii 1980, Al-Muhandis avea deja dublă cetățenie – irakiană și iraniană -, vorbea curent limba farsi și conducea lupta împotriva dictatorului Saddam Hussein din cealaltă parte a graniței.
Pe atunci, Al-Muhandis era un înalt comandant al brigăzilor Badr, unități ale combatanților irakieni instruite de Iran pentru a lupta în războiul împotriva Irakului (1980-1988). A fost acuzat că a fost implicat în atentatele sângeroase împotriva ambasadelor Franței și Statelor Unite din Kuweit, în 1983.
A fost condamnat la moarte, în contumacie, pentru aceste atentate. Cu toate acestea, în 2005 petrecea o scurtă perioadă în Parlamentul irakian, în cadrul unui nou sistem politic, creat de dușmanul său de moarte – SUA – în Irakul de după Saddam Hussein, unde a revenit fără probleme.
În Irak, a ajutat la formarea brigăzilor Hezbollah, o facțiune pro-Iran integrată în Hashd al-Shaabi și pe care Washingtonul o acuză că s-a aflat în spatele unor recente atacuri cu rachete care au vizat interese americane în Irak.
În 2009, brigăzile Hezbollah și Abu Mahdi al-Muhandis au fost plasați pe lista americană a „teroriștilor”. Statele Unite îl acuzau pe comandantul irakian de controlul unor „rețele de trafic de arme” și de „participarea la atentate împotriva ambasadelor occidentale și tentative de asasinat în regiune”.
Pentru specialistul Michael Knights, Al-Muhandis este „dușmanul inveterat numărul 1 al Statelor Unite”, mai mult chiar decât toate celelalte facțiuni pro-Iran din Irak.
Adevăratul lider operațional al Hashd – chiar dacă oficial era numărul 2 – a lucrat asiduu pentru a face din această organizație una care să nu fie niciodată în totalitate sub controlul premierului sau sub comanda forțelor regulate, arată expertul Michael Knights.
Al-Muhandis și-a atras loialitatea combatanților Hashd, dar și venituri substanțiale. În opinia lui Knights, Abu Mahdi al-Muhandis era „sistemul nervos central” al Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Iranului.
Dar, în ciuda importanței sale, era foarte tăcut. În timpul verii, însă, a ieșit din această tăcere pentru a acuza Statele Unite și Israelul că se află în spatele unor misterioase lovituri aeriene care au vizat mai multe baze ale Hashd.
Este dificil acum de imaginat cine îl va înlocui, deoarece va fi greu de găsit un om cu o atât de mare apropiere ideologică și personală cu Iranul.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
