Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat miercuri o nouă amenințare grotescă la adresa Ucrainei, despre care spune pentru a doua oară în doar câteva zile că Moscova vizează ștergerea ei de pe hartă. Nu mai departe de săptămâna trecută, Medvedev afirma că nu va avea liniște până nu va extermina poporul ucrainean.
În timp ce președintele francez Emmanuel Macron făcea miercuri, la București, o nouă pledoarie pentru a se ajunge la o înțelegere cu Rusia, eventual prin cedarea de teritorii ucrainene, Dmitri Medvedev întreba: “Cine spune că în doi ani Ucraina va mai exista pe hartă?”.
Înaltul demnitar de la Kremlin venea cu acest răspuns la informația că autoritățile ucrainene au cerut SUA să le furnizeze gaze naturale lichefiate cu plata amânată doi ani, în cadrul programului Lend-Lease.
🤡Medvedev: „Who said that in two years Ukraine will exist at all on the world map?”
Thus, he commented on the request of the Ukrainian authorities to the United States for the supply of liquefied natural gas with deferred payment in two years as part of the Lend-Lease program. pic.twitter.com/vJIGOR1WTB
Săptămâna trecută, același Dmitri Medvedev scria pe contul său de Telegram: „Oamenii mă întreabă adesea de ce postările mele pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că îi urăsc (pe ucraineni – n. red.). Sunt niște ticăloși și gunoaie. Ei vor moartea pentru noi, pentru Rusia. Și atâta timp cât sunt în viață, voi face orice pentru a-i face să dispară”.
Comportamentul fostului premier și președinte rus este îngrijorător din mai multe motive. Pe de o parte, este confirmarea la cel mai înalt nivel a planurilor criminale care se clocesc la Moscova. Pe de altă parte, lumea vede șocată că un politician despre care se credea că e mai moderat și era privit chiar ca o alternativă rezonabilă la Putin este de fapt scelerat ca și stăpânul său și că, practic, al Kremlin nu există nicio persoană decentă cu care se poate dialoga.
Mihailo Podoliak, consilier al șefului Biroului președintelui Ucrainei, a răspuns rapid la amenințarea lui Medvedev: „Dacă imperialismul Rusiei ar avea o față, aceasta ar fi Medvedev. Un om mic, cu nesiguranțe uriașe, care împroașcă otravă spre Ucraina sau amenință lumea ca singura modalitate de a se afirma. Ucraina a fost, este și va fi. Întrebarea este unde va fi Dmitri Medvedev peste doi ani“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ucraina a deschis două rute, prin Polonia și România, pentru a exporta cereale și a evita o criză alimentară globală, a anunțat ministrul adjunct de externe de la Kiev, Dmitro Senik, pentru Reuters. Știrea vine să explice, indirect, crizele de isterie ale lui George Simion și ale AUR din ultimele săptămâni, când extremiștii au cerut să „deblocați portul Constanța de navele din Ucraina!“.
Rusia a oprit exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, provocând penurii generalizate și creșterea prețurilor. Lideri ai unor state și experți în securitate au explicat că Putin încearcă să folosească foametea provocată artificial ca pe o armă contra Occidentului. Mecanismul e simplu: Ucraina este al patrulea mare exportator de cereale din lume, dar acum milioane de tone de cereale sunt blocate în depozite și în porturile ucrainene, neputând fi transportate din cauza blocadei navale rusești. În total, până la toamnă ar putea fi vorba de 22 de milioane de tone de grâne ținute astfel în silozuri.
Putin încearcă să înfometeze Africa și Asia pentru a crea un nou val migraționist către Europa
Aceste milioane de tone merg, an de an, prioritar către țări din Africa și Orientul Mijlociu. Se estimează că aceste exporturi hrănesc sute de milioane de oameni. În lipsa lor, acolo se va declanșa foametea, ceea ce – speră rușii – va genera un nou exod de proporții biblice către granițele Europei.
Ucraina discută acum și cu statele baltice pentru a adăuga un al treilea coridor pentru exporturile de alimente, a declarat Senik. „Aceste rute nu sunt perfecte pentru că se creează anumite blocaje, dar facem tot posibilul să dezvoltăm aceste rute„, afirmă ministrul ucrainean.
După blocarea porturilor ucrainene, prețul grâului a explodat, ajungând la cele mai mari tarife din istorie. Tona de cereale a devenit atât de scumpă, încât experții atrag atenția că multe țări sărace pur și simplu nu își mai permit să cumpere.
În acest timp, Rusia a furat din silozurile zonei Herson, teritoriu ucrainean din sud ocupat în martie-aprilie, peste 500.000 de tone de grâne pe care le exportă în țări precum Turcia și Siria. Guvernele din Orientul Mijlociu știu că e vorba de grâne furate, dar continuă să le cumpere de la ruși.
În acest context, pe George Simion l-a apucat brusc grija că ucrainenii au blocat portul Constanța. „Comercianții români nu pot aduce marfă în țară, imbecililor!”, a scris liderul AUR, pe contul său de Facebook, încă de luna trecută.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dictatorul rus Vladimir Putin le-a dat joi o nouă lovitură celor care încă mai cred că se poate negocia cu el, comparându-se cu țarul Petru cel Mare. Într-o răstălmăcire tipică a istoriei, Putin a pretins că el nu face acum, asemenea fostului țar, decât să recupereze teritoriile care le aparțin de drept rușilor. În realitate, războaiele duse în preajma anului 1700 de țarul Petru cel Mare au fost de cotropire: teritoriile baltice capturate de la suedezi nu le aparținuseră niciodată rușilor și erau locuite de alte popoare.
Joi, 9 iunie 2022, când s-au împlinit 350 de ani de la nașterea lui Petru cel Mare, Putin a vizitat o expoziție dedicată țarului, iar la final a făcut o paralelă între acesta și el însuși: „Petru cel Mare a purtat marele război nordic timp de 21 de ani. În timpul războiului cu Suedia, el n-a cucerit nimic, a luat înapoi ceea ce ne aparținea, chiar dacă toată Europa recunoștea ca fiind al suedezilor. Se pare că este rândul nostru acum să ne luăm pământurile înapoi”.
Putin is just obsessed with unlimited territorial gains, “bringing back what’s ours.”
Big greetings to everyone who really thinks Russia will stop after it swallows Ukraine. pic.twitter.com/BCr7yNpxNm
— Illia Ponomarenko 🇺🇦 (@IAPonomarenko) June 9, 2022
O comparație falsă și incompletă: Petru cel Mare a fost un admirator al Occidentului și a încercat să-și modernizeze țara după modelul european. Putin urăște Occidentul și încearcă să-și îndepărteze poporul de acest model
Viziunea este nu doar falsă, ci și incompletă.
Falsă, pentru că Petru cel Mare a anexat în urma acestor războaie teritorii locuite de alte popoare și care nu fuseseră niciodată ale Rusiei – precum țările baltice unde locuiau letonii, estonii și lituanienii. Unele din aceste anexiuni au fost rusificate în timp, altele n-au putut fi rusificate în ciuda tuturor politicilor de teroare și deznaționalizare purtate de imperiul țarist.
Incompletă,pentru că Putin este tipul de dictator complet opus lui Petru cel Mare. Acesta din urmă era un mare admirator al Occidentului și al civilizației europene, pe care a încercat să o impună și în societatea arhaică rusească.
Petru a făcut o lungă călătorie prin Europa, unde a cercetat îndeaproape societatea, economia și cultura. Tot ceea ce a făcut în Rusia a avut ca scop imitarea Europei. A adus oameni de cultură și de știință din Vest, i-a pus pe boieri să-și taie bărbile și i-a silit să renunțe la caftanele lor în favoarea costumelor apusene, iar orașul Sankt Petersburg l-a construit la Marea Baltică, pe teritoriile proaspăt anexate de la suedezi, special pentru a avea deschidere către Europa. Tot în acest scop a mutat capitala imperiului de la Moscova la Sankt Petersburg – să fie mai aproape de Occident.
Prin contrast, Putin urăște Europa și tot ce înseamnă ea. De peste 10 ani a început un război nedeclarat împotriva civilizației europene, finanțând tactici hibride, cu ferme de troli, campanii de dezinformare și manipulare, încercări de a fărâmița unitatea socială a națiunilor și de a influența procesele electorale. În paralel, Putin își izolează poporul de restul lumii, îndoctrinându-l cu propagandă anti-europeană și anti-occidentală, încercând să-l întoarcă în epoca sovietică după care este nostalgic.
Etapele expansiunii rusești în Europa și Asia. Teritoriile ocupate la Marea Baltică de Petru cel Mare nu fuseseră niciodată până atunci ale Rusiei și erau locuite de alte popoare
În timp ce vorbește despre faptul că ucrainenii și rușii sunt același popor, Putin duce un război de purificare etnică și teroare împotriva statului vecin
În acest context, comentariile făcute de Putin când țara sa intra în a 106-a zi a invaziei sale în Ucraina nu reprezintă decât încă o mostră de răstălmăcire a realității. „Se pare că și nouă ne-a revenit sarcina de a returna (ceea ce este al Rusiei – n. red.) și de a întări (țara – n. red.). Și dacă pornim de la faptul că aceste valori fundamentale stau la baza existenței noastre, vom reuși cu siguranță să rezolvăm sarcinile cu care ne confruntăm”, a promis dictatorul în fața unei audiențe formată din tineri.
Un alt paradox este că Putin, în timp ce propovăduiește o viziune conform căreia Ucraina nu există, de fapt, iar ucrainenii sunt ruși care sunt readuși la patria-mamă, duce un război devastator și de purificare etnică împotriva acestora. Armata rusă este acuzată de crime îngrozitoare împotriva umanității, cu masacre împotriva civililor neînarmați și practicarea violului la scară largă, ca armă de război. Peste un milion de ucraineni din teritoriile ocupate în estul și sudul țării vecine au fost deportați în zone îndepărtate din Siberia, cel mai adesea în preajma Cercului Polar, exact așa cum procedau țarii ruși și, apoi, comuniștii în epoca lui Stalin.
Înainte de vizita lui Putin la expoziție, televiziunea de stat a difuzat un documentar care îl lăuda pe Petru cel Mare ca fiind un lider militar dur, care a extins foarte mult teritoriul rusesc în detrimentul Suediei și al Imperiului Otoman, cu ajutorul armatei și al marinei modernizate pe care le-a construit. Paralela cu Putin era evidentă.
„Lui Putin îi plac liderii pe care îi vede ca pe niște manageri duri și puternici. Vrea să fie văzut ca un modernizator în stilul lui Petru cel Mare, chiar dacă va rămâne în istorie ca un conducător crud, mai degrabă ca Ivan cel Groaznic“
În ultimii ani, interesul dictatorului pentru istoria Rusiei a devenit tot mai evident în aparițiile sale publice.
În iulie 2021, Kremlinul a publicat un eseu de aproape 7.000 de cuvinte scris de Putin, intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, în care susținea că Rusia și Ucraina erau o singură națiune divizată în mod artificial. Această teză a pus bazele invadării Ucrainei în februarie.
Lucrurile nu s-au oprit aici. Cu doar 2-3 zile înaintea atacului criminal, Putin l-a acuzat pe Vladimir Lenin, fondatorul Uniunii Sovietice, că a creat Ucraina pe ceea ce Putin a spus că a fost istoric teritoriul rusesc și că a plantat astfel sămânța prăbușirii URSS. Apoi l-a lăudat pe Iosif Stalin pentru crearea „unui stat puternic centralizat și absolut unitar”, chiar dacă a recunoscut represiunea „totalitară” al dictatorului sovietic.
„Lui Putin îi plac liderii pe care îi vede ca pe niște manageri duri și puternici”, a explicat Andrei Kolesnikov, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace. „Vrea să fie văzut ca un modernizator în stilul lui Petru cel Mare, chiar dacă va rămâne în istorie ca un conducător crud, mai degrabă ca Ivan cel Groaznic.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
NATO a comis două erori majore de apreciere în privința Rusiei, erori care au dus în cele din urmă la atacul asupra Ucrainei, a recunoscut marți Anders Fogh Rasmussen, fostul secretar general al organizației, într-un interviu acordat publicației Foreign Policy. Prima eroare a fost supraestimarea forței militare a Rusiei, de unde a rezultat o prudență exagerată față de aceasta. A doua eroare a fost subestimarea brutalității și a ambițiilor care-l macină pe Putin.
Conducător executiv al NATO în perioada 2009-2014, Rasmussen mărturisește că erorile de apreciere expuse mai sus au generat alte decizii greșite. Una dintre acestea a fost comisă la summit-ul NATO de la București, din 2008, când s-a decis ca Ucraina și Georgia să fie primite în organizația nord-atlantică, dar fără să li se dea și un calendar precis de aderare. Putin, spune Rasmussen, a interpretat eronat situația, considerând că NATO nu e foarte decisă și că nu va avea necazuri dacă-și va dezlănțui ambițiile imperialiste. Așa că a atacat mai întâi Georgia, în august 2008, apoi Ucraina, în februarie 2014.
NATO „a făcut două calcule greșite. Primul este acela de a fi supraestimat puterea armatei ruse. În ciuda investițiilor masive în echipamente militare și a redeschiderii vechilor baze sovietice, am văzut (în Ucraina – n. red.) o armată rusă foarte slabă. Cred că masiva corupție poate fi unul dintre motive. Cealaltă greșeală de calcul este că am subestimat brutalitatea și ambițiile lui Vladimir Putin”, a explicat Rasmussen.
El spune că abia acum au ieșit la iveală greșelile rezultate din calculele eronate: „Văzut retrospectiv, am făcut greșeala cu mulți ani în urmă. Prima greșeală a fost în 2008, când am avut un summit la București în care am decis că Ucraina și Georgia vor deveni membre ale NATO. Dar nu ne-am putut pune de acord să le acordăm un așa-numit plan de acțiune privind aderarea (Germania condusă de Angela Merkel s-a opus atunci – n. red.). Și această scindare din cadrul NATO i-a transmis lui Putin un mesaj greșit, care a atacat Georgia câteva luni mai târziu, în august 2008. Am mai făcut o greșeală și în 2014, după anexarea ilegală a Rusiei, a Crimeii, unde am anunțat niște sancțiuni. Dar ele erau foarte ușoare. Și toate astea i-au dat lui Putin impresia că poate, aproape fără niciun cost, să cucerească teritorii cu forța“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski – singurul șef de stat churchillian al acestei generații, după cum îl caracterizează sovietologul și rusologul român Armand Goșu – a surprins din nou pe toată lumea făcând duminică o vizită neanunțată pe front, în două dintre cele mai periclitate zone: Lisiceansk și Soledar.
Prin această acțiune, tânărul șef de stat de la Kiev a dovedit nu doar un foarte mare curaj – era clar că, dacă ar fi știut de vizita sa, rușii ar fi făcut toate eforturile să-l omoare sau să-l captureze –, ci și, din nou, excepționale aptitudini de lider, pe care experții le-au explicat în amănunt.
Zelenski a arătat lumii întregi că între el, poporul și armata ucraineană este o legătură foarte solidă, că are încredere totală în militarii ucraineni și, în același timp, le-a dat acestora un puternic imbold motivațional. Președintele a rămas în Kiev și la începutul războiului, când americanii se oferiseră să-l evacueze atunci când parașutiștii și mercenarii ruși pătrunseseră în capitala Ucrainei. Acum, el merge pe front, chiar în prima linie a celor mai atacate zone, și vorbește cu soldații de rând, explicându-le de ce li se cere să reziste acolo. „Le dă oamenilor un scop. Acesta este cel mai important lucru”, explică generalul australian Mick Ryan.
Președintele Ucrainei mai realizează ceva cu această vizită: creează un antagonism strident cu omologul său rus, Vladimir Putin. Acesta nu doar că n-a venit și nici nu va veni în viitorul apropiat pe front, să-și viziteze trupele „prost hrănite și prost conduse”, dar nu se simte în siguranță nici măcar în propriul palat de la Kremlin, unde își așază vizitatorii la capătul unei mese foarte lungi.
Analiza generalului australian Mick Ryan: ce a transmis Zelenski prin vizita făcută pe front
An important characteristic demonstrated by @ZelenskyyUa is his willingness to take personal risk to visit soldiers in the field, and get his own sense of how military operations are unfolding. 1/7 🧵 #Ukraine#leadershiphttps://t.co/uiWxBcjzKm
„O caracteristică importantă demonstrată de Zelenski este dorința sa de a-și asuma riscuri personale pentru a vizita soldații pe teren și pentru a-și face o idee despre modul în care se desfășoară operațiunile militare.
Aceste vizite servesc mai multor scopuri.
În primul rând, îi permit lui Zelenski să își facă o idee despre moralul și capacitatea militarilor săi pe teren. Poți citi rapoarte toată ziua, dar nu există niciun substitut pentru a merge pe teren alături comandanții din vârful de lance.
Un al doilea scop este că îi permite să pună întrebări. Aceasta este o funcție importantă a unui lider politic național în interacțiunea sa cu comandanții militari. (…) Este un aspect important al unor relații civilo-militare sănătoase.
Un al treilea motiv pentru vizitele pe teren ale lui Zelenski este acela de a interacționa cu cei mai tineri soldați, de a-i inspira și de a le reitera scopul sacrificiilor lor. Scopul este cel mai important lucru pe care îl poate oferi un lider.
Un al patrulea motiv este ca Zelenski să demonstreze că are încredere totală în armata sa. Faptul că el arată că rămâne confortabil în a-și pune viața în mâinile armatei sale este un exercițiu important și strategic de consolidare a încrederii între politicieni și liderii militari.
În al cincilea rând, acesta este un mod important prin care Zelenski se diferențiază de adversarul său. Sunt destul de sigur că Putin nu va accepta invitații de a vizita trupele rusești prost hrănite și conduse – dar bine înarmate – din Ucraina în viitorul apropiat.
În cele din urmă, atrage atenția publicului din afara Ucrainei ca parte a campaniei sale de influență globală. Acest lucru este inteligent. În demonstrarea faptului că nu este un «lider de buncăr», Zelenski ne arată tuturor că este liderul unei națiuni care merită să fie susținută pe termen lung.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Rușii controlează acum 70% din Severodonetsk, din estul Ucrainei, confirmă Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale Lugansk, citat de CNN. Acesta a menționat că „o parte a trupelor ucrainene” s-au „retras acum pe poziții mai avantajoase, pregătite în prealabil”, în timp ce alte trupe continuă „să lupte în interiorul orașului”. Prețul plătit de ruși pentru a ocupa localitatea, după o lună de lupte feroce, excede însă cu mult valoarea strategică a acesteia, explică experții ISW (Institutul pentru Studiul Războiului – o organizație specifică focusată pe securitate națională și probleme militare din SUA).
Evacuarea celor 15.000 de civili rămași în Severodonețk este în continuare suspendată și „nu este posibil să se aducă ajutor umanitar”, a precizat Haidai, din cauza luptelor crâncene. În acest timp, orașul vecin Lisiceansk este „complet sub control ucrainean”, dar toate „așezările libere” din regiunea Lugansk sunt „în mod constant sub foc”, a adăugat oficialul administrației de la Kiev.
Dacă forțele rusești vor prelua controlul asupra Severodonețkului, orașul vecin Lisiceansk va fi singura zonă urbană din Lugansk care va rămâne sub control ucrainean.
În același timp, o amplă analiză publicată de ISW arată că „resursele consumate de Rusia pentru a captura orașul Severodonețk depășesc cu mult valoarea sa militară“ și demonstrează atât implicarea lui Putin în planurile de luptă ale comandamentului armatei, cât și cât de tare s-au restrâns ambițiile Moscovei după înfrângerea suferită la Kiev.
The resources #Russia is expending to capture the town of #Severodonestk far exceed its military value – and demonstrates how far #Putin’s ambitions in #Ukraine have narrowed since losing the battle of #Kyiv
„Luptele acerbe din Severodonețk se dovedesc a fi cea mai mare provocare pentru Ucraina de la bătălia de la Azovstal, din Mariupol. Ucraina ar putea pierde această bătălie, dar pierderile pe care le provoacă Rusiei fac ca forțele rusești să fie epuizate după această luptă. Puțin va revendica toată regiunea Lugansk dacă Severodonețk cade. Dar dacă asta se face cu prețul unei opriri ulterioare a ofensivei, atunci devine o pierdere strategică. Între timp, Ucraina exploatează concentrarea forțelor rusești în Severodonețk pentru a ataca Hersonul ocupat”, mai scriu analiștii de la ISW.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Armata rusă e în pericol să intre în colaps din cauza pierderilor uriașe suferite în primele 3 luni trecute de la invadarea Ucrainei – peste 30.000 de militari, relevă un raport secret al armatei britanice la care au ajuns jurnaliștii de la The Mirror. Documentul este o analiză a evoluției războiului până acum și conține inclusiv informații despre starea de spirit de la Kremlin, unde Putin consideră că aceste pierderi sunt un “preț care trebuie plătit” ca să ocupe măcar estul și sudul Ucrainei.
Raportul a fost scris, spune sursa citată, de un analist de top din Marea Britanie pentru conducerea statului și văzut de cel puțin un înalt oficial din Guvernul de la Londra – cel mai probabil, autorul este un specialist din serviciile de informații. Documentul menționează că responsabili din armata rusă au încercat în van să-l convingă pe Putin că invazia este catastrofală și că imensele pierderi în echipamente și oameni nu sunt justificate de măruntele achiziții teritoriale. Însă dictatorul a fost de neclintit, replicându-le că el încă mai crede într-o „victorie parțială”.
Victoria parțială din zona Donbass ar fi salvatoare pentru Putin, care s-ar menține la putere și ar putea șantaja Kievul
Autorul analizei menționează însă că un eșec în Ucraina nu l-ar putea determina pe Putin să ordone un atac nuclear, așa cum amenință, de săptămâni bune, propagandiștii săi de la televiziunile de stat rusești.
Pentru dictatorul de la Kremlin, această victorie parțială din est este foarte importantă. Succesul în capturarea regiunilor Donețk și Lugansk i-ar oferi o pârghie asupra Kievului, în timp ce o înfrângere ar duce probabil la înlăturarea lui Putin din funcția de președinte.
Analiștii militari descriu bătălia din estul Ucrainei ca făcând parte dintr-o cursă contracronometru pentru Kremlin, care vrea să finalizeze capturarea regiunii industriale Donbass înainte ca mai multe arme occidentale să sosească pentru a consolida apărarea forțelor ucrainene.
„Populația rusă a «cumpărat» până de curând dezinformarea lui Putin“, care a reușit să ascundă eșecurile sau să dea vina pe alți oficiali de la Kremlin
Potrivit The Mirror, raportul confidențial spune: „Încercarea Rusiei de a obține o victorie rapidă și decisivă în Donbas nu a reușit încă. Ei continuă să avanseze, câștigând 1-2 km pe zi. Rușii obțin succesele de acum, în mare parte, prin intermediul unei bătălii de uzură, cu atacuri de infanterie repetate, foarte costisitoare, care amintesc de 1945 și nu de 2022“.
Documentul relevă că, până în prezent, Putin a reușit în mare parte să ascundă publicului rus „eșecurile grosolane“ ale invaziei sau să dea vina pe alți oficiali de la Kremlin: „Populația rusă a «cumpărat» până de curând dezinformarea lui Putin“.
Referitor la acest raport, comentatorul britanic Bruce Jones, specializat în spațiul rusesc, a declarat pentru The Mirror că până la urmă va veni un moment în care armata lui Putin nu va mai putea suporta alte pierderi: „Aceasta ar fi picătura care a umplut paharul, în care unitățile nu vor mai putea funcționa ca forță de luptă pentru că sunt atât de epuizate“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Propaganda rusă a mediatizat intens imagini de la vizita întreprinsă de dictatorul Vladimir Putin într-un spital, pentru a vizita soldați ruși răniți pe front, însă s-a dovedit că, de fapt, era vorba despre o scenetă cu falși combatanți. Cel puțin unul dintre cei doi „răniți” din poză a mai jucat, în trecut, și alte roluri la „băile de mulțime” ale liderului rus – cum ar fi acela de muncitor într-o fabrică.
Astfel de „coincidențe bizare“ sunt la ordinea zilei la acțiunile „cu public” ale lui Putin. De fapt, liderul de la Kremlin pare să se întâlnească, aproape mereu, cu aceiași oameni – probabil de la FSB (fostul KGB) –, puși să joace diverse roluri. O serie de fotografii publicate de Adam Rang pe Twitter relevă asemănarea izbitoare a 4 personaje „rulate” constant în postura de „ruși obișnuiți”.
Într-una din vizite, pe o navă, o femeie și trei bărbați, îmbrăcați în costume portocalii, stau sprijiniți și ascultă cu atenție în timp ce Putin privește în zare.
Un alt cadru este într-o biserică, în care femeia e îmbrăcată cucernic, cu broboadă pe cap, și stă lângă Putin, în timp ce bărbații sunt distribuiți mai în spate, în plan secund.
O altă poză îi arată pe dictator și pe acolitul său, Medvedev, pe baltă, alături de un grup de „pescari”, în jurul unui foc de tabără de care e atârnată o oală cu borș de pește clocotind. Cu toții au în față boluri cu ciorbă. Dintre cei 10 „pescari”, 4 sunt aceleași personaje din fotografiile enumerate mai sus.
În mandatul lui Vladimir Putin, minciuna, manipularea și regizarea tuturor acțiunilor – specifică perioadei sovietice – a fost dusă la perfecțiune.
Generalul american Mark Hartling, fost comandant al forțelor SUA în Europa, a relatat că rușii își regizau până și exercițiile militare, ca să pară că au o armată mai puternică decât în realitate. Americanul, care a asistat la un moment dat la astfel de aplicații, s-a prins repede că de fapt nimic nu era real.
Într-un caz, a relatat generalul, rușii pavaseră în prealabil albia unui râu, pentru ca tancurile lor echipate cu dispozitive de snorkeling să pară că le pot traversa cu succes! Când s-a ajuns la un război real însă, încercările de a traversa un râu în Donbass s-au soldat cu dezastre militare de proporții.
Exact aceleași practici folosite în comunism, inclusiv de dictatorul român Nicolae Ceaușescu: vizite „de lucru” regizate și raportări false
Practica nu le este deloc străină românilor. În perioada comunistă au rămas celebre vizitele lui Ceaușescu în agricultură, unde se lipeau suplimentar știuleți pe tulpina plantelor de porumb, ca să se arate eficiența agriculturii românești. Raportările cu producțiile-record la hectar sunt, de asemenea, de notorietate. Pe lanțul ierarhic, de la șefii de CAP până la minister, fiecare adăuga un pic la cifrele primite de la eșalonul inferior, astfel că în final se ajungea la producții ireale, de 2-3 ori mai mari decât acelea adevărate, care făceau – pe hârtie – ca România să aibă cele mai multe tone la hectar din toată lumea.
Aceeași metodă era folosită în toate domeniile, de la agricultură la învățământ și de la sănătate la industrie.
Și Ceaușescu recurgea la practica folosirii ofițerilor de Securitate pe post de „oameni ai muncii”. În vizitele sale „de lucru” prin piețe și alimentare, angajații reali și clienții erau înlocuiți cu „cadre de nădejde” verificate, deoarece dictatorul – la fel ca și Putin – era terorizat de gândul că ar putea fi victima unei încercări de asasinat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Incompetența, haosul și nepăsarea care domnesc la nivelul comandamentului armatei ruse au dus, între altele, la pierderi uriașe în rândurile parașutiștilor. Socotiți forța de elită a puterii militare rusești, aceștia au fost până acum protagoniștii câtorva dintre cele mai groaznice înfrângeri înregistrate de forța de invazie a lui Putin în Ucraina, menționează Ministerul Apărării din Marea Britanie în buletinul său zilnic despre război.
Parașutiștii sunt cea mai selectă și, totodată, cea mai scumpă forță armată a Rusiei. Instruirea și echiparea lor costă foarte mult, iar membrii acestei forțe de elită au statut de profesioniști, sunt plătiți suplimentar și beneficiază de privilegii.
Aceste unități atât de greu de format au fost irosite prostește de comandanții armatei Rusiei, care fie le-au trimis în operațiuni hazardate, fără susținere și foarte departe de posibilele întăriri, fie le-au pus să execute misiuni total neadecvate, care ar fi trebuit întreprinse de forțe blindate!
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 26 May 2022
— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 26, 2022
Analiza făcută de specialiștii militari britanici asupra modului în care Rusia și-a utilizat parașutiștii în primele 3 luni de război din Ucraina
„Forțele aeropurtate ale Rusiei – VDV – au fost puternic implicate în mai multe eșecuri tactice notabile de la începutul invaziei rusești.
Printre acestea se numără încercarea de avansare spre Kiev prin aerodromul Hostomel în martie, progresul blocat pe axa Izium din aprilie și recentele traversări eșuate și costisitoare ale râului Siverskyi Donets.
Doctrina rusă prevede trimiterea VDV în unele dintre cele mai solicitante operațiuni. VDV, care numără 45.000 de soldați, este alcătuit în mare parte din soldați profesioniști cu contract. Membrii săi se bucură de un statut de elită și au salarii suplimentare. Dar VDV a fost angajat în misiuni mai potrivite pentru infanteria blindată grea și a suferit pierderi masive în timpul campaniei. Performanțele sale mixte reflectă probabil o gestionare strategică greșită a acestei capacități și eșecul Rusiei de a asigura superioritatea aeriană.
Utilizarea greșită a VDV în Ucraina evidențiază modul în care investițiile semnificative ale lui Putin în forțele armate din ultimii 15 ani au dus la o forță generală dezechilibrată. Eșecul de a anticipa rezistența ucraineană și autosuficiența ulterioară a comandanților ruși a dus la pierderi semnificative în multe dintre cele mai multe unități de elită ale Rusiei.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un val uriaș de indignare și de critici dure continuă să stârnească, în întreaga lume, propunerea făcută de Henry Kissinger, fostul secretar de stat american, care a spus marți, la Forumul de la Davos, că Ucraina ar trebui să cedeze Rusiei teritorii pentru a-l îmbuna pe Putin. De la oameni obișnuiți până la analiști politici, jurnaliști, militari de top și oficiali guvernamentali, ideea a fost respinsă cu vehemență. Rusia nu se va opri decât dacă este învinsă, iar crimele comise acum nu trebuie lăsate nepedepsite. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a desființat pe Kissinger, despre care a spus că se crede la Munchen, în 1938, și nu în anul 2022.
Propunerea lui Kissinger (98 de ani), ca Ucraina să cedeze cel puțin Crimeea și zona Donbass ocupată înainte de război, iar statul să joace rolul de tampon între Rusia și Occident, a reamintit izbitor, într-adevăr, de politica sferelor de influențe din Secolele XIX-XX. „Negocierile trebuie să înceapă în următoarele două luni înainte de a produce revolte și tensiuni care nu vor fi depășite cu ușurință. Ideal, linia de demarcație ar trebui să fie o întoarcere la status-quo-ul de dinainte. Războiul dincolo de acel punct nu ar fi despre libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei înseși“, a pretins Kissinger la Davos, unde s-au reunit elitele lumii, sugerând astfel că Putin are dreptate să anexeze Crimeea și Donbass.
Kissinger, care s-a întâlnit până acum de cel puțin 17 ori cu Putin, a avertizat că economia Europei va suferi consecințe dezastruoase dacă nu i se dă satisfacție dictatorului de la Kremlin.
Zelenski: „Indiferent de ceea ce face statul rus, există întotdeauna cineva care spune: «Să luăm în considerare interesele sale»“
Volodimir Zelenski a ripostat miercuri, amintind de atrocitățile Rusiei și de faptul că mereu se găsește cineva care le ignoră și le cere ucrainenilor să se predea: „Indiferent de ceea ce face statul rus, există întotdeauna cineva care spune: «Să luăm în considerare interesele sale». Anul acesta, la Davos, s-a auzit din nou. În ciuda miilor de rachete rusești care lovesc Ucraina. În ciuda zecilor de mii de ucraineni uciși. În ciuda Bucea și a Mariupolului. În ciuda orașelor distruse. Și în ciuda «lagărelor de filtrare» construite de statul rus, în care se ucide, se torturează, se violează și se umilește pe bandă rulantă. Rusia a făcut toate acestea în Europa. Dar tot la Davos, de exemplu, domnul Kissinger iese din trecutul profund și spune că o bucată din Ucraina ar trebui să fie dată Rusiei. Ca să nu existe o înstrăinare a Rusiei de Europa. Calendarul domnului Kissinger se pare că nu e din 2022, ci din 1938, și s-a gândit că se adresează unei audiențe nu din Davos, ci dintr-un München al acelui an. Apropo, în 1938, când familia domnului Kissinger se refugia din Germania nazistă, el avea 15 ani și înțelegea perfect totul. Și nimeni nu l-a auzit spunând că e necesară adaptarea la naziști în loc de fuga din calea lor sau de lupta împotriva lor“.
Zelenski a dat un mesaj foarte dur pentru Kissinger, care a cerut ca Ucraina să facă sacrificii teritoriale pentru a-l satisface pe Putin
Kasparov: „Poziția lui Kissinger nu este doar imorală, ci s-a dovedit a fi greșită de nenumărate ori. Să le cedezi sfere de putere unor mari puteri, așa cum vor Putin și Xi Jinping, nu este sustenabil, deoarece dictatorii au inevitabil nevoie de conflict“
Garry Kasparov, fostul campion mondial la șah și opozant al lui Putin nevoit să plece în exil după ce a îndrăznit să candideze la președinția Rusiei împotriva acestuia, a fost la rându-i foarte dur: „Poziția lui Kissinger nu este doar imorală – dacă vă interesează astfel de lucruri – ci s-a dovedit a fi greșită de nenumărate ori. Să le cedezi sfere de putere unor mari puteri, așa cum vor Putin și Xi Jinping, nu este sustenabil, deoarece dictatorii au inevitabil nevoie de conflict. Acesta nu este Războiul Rece. Dictaturile moderne, precum cea a lui Puțin, nu se mulțumesc cu competiția ca dezvoltare internă. «Sistemul nostru va învinge». Ei știu că sistemul lor nu poate câștiga fără a ataca direct lumea liberă. Lor le pasă doar de puterea personală și de supraviețuire, nu de ideologie. Mitul conform căruia Putin, Xi & alți dictatori pot fi liniștiți prin angajament economic și liniștire politică a fost respins. Nu face decât să tragă lumea liberă în jos, la nivelul lor, și răspândește corupția, oferindu-le în același timp mai multă încredere pentru represiune acasă & a începe aventuri externe. Recomandările lui Kissinger urmăresc îndeaproape obiectivele prietenului său Putin (cel puțin 17 întâlniri) în mod constant, la fel de mult acum ca atunci când se scutura între Putin și Trump. Nu le mai spuneți ucrainenilor să cedeze și la ce anume să renunțe!”.
Kissinger’s position is not merely immoral–if you care about such things–it’s been proved wrong over and over. Conceding to great power spheres like Putin and Xi Jinping want isn’t sustainable because dictators inevitably need conflict. This isn’t the Cold War. https://t.co/hcdS8w8GpX
„În puține războaie, balanța dintre bine și rău a fost atât de dezechilibrată. Ucraina este victima unei agresiuni nejustificate și neprovocate. Rezultatul este cel mai important test cu care s-au confruntat democrațiile occidentale de la München încoace
Într-un editorial publicat în „The Atlantic”, foarte apreciata jurnalistă Anne Applebaum a explicat de ce e falsă teoria că războiul ar putea fi încheiat dacă e sacrificată Ucraina. Ea a pledat pentru sprijinirea țării invadate până când Rusia va fi învinsă, astfel încât să nu mai existe tentația unor noi agresiuni: „Războiul nu se va încheia până când Putin nu va pierde. Oferirea unui compromis care să salveze obrazul președintelui rus nu va face decât să permită viitoare agresiuni“.
Generalul australian Mick Ryan, care publică frecvent pe contul său de Twitter analize ale evoluției ostilităților în Ucraina, i-a răspuns indirect lui Kissinger distribuind mai întâi opinia profesorului Eliot A. Cohen: „În puține războaie, balanța dintre bine și rău a fost atât de dezechilibrată. Ucraina este victima unei agresiuni nejustificate și neprovocate. Rezultatul este cel mai important test cu care s-au confruntat democrațiile occidentale de la München încoace“. Apoi, el a citat din editorialul Annei Appelbaum: „Occidentul nu ar trebui să încerce să-i ofere lui Putin o cale de ieșire; obiectivul nostru, scopul nostru final, ar trebui să fie înfrângerea lui. De fapt, singura soluție care oferă o oarecare speranță de stabilitate pe termen lung în Europa este o înfrângere rapidă (a Rusiei – n. red.)“.
“The West should not aim to offer Putin an off-ramp; our goal, our endgame, should be defeat. In fact, the only solution that offers some hope of long-term stability in Europe is rapid defeat.” A superb essay from @anneapplebaum https://t.co/FADo307oRp
