„Lucrurile arată bine”, spune Florin Cîțu, întrebat când se va simți în nivelul de trai al românilor creșterea economică. „Suntem foarte aproape de momentul în care toți românii vor simți și beneficiile creșterii economice”, duduie de optimism premierul interimar, în ciuda vremurilor grele prin care trec românii.
Premierul demis Florin Cîțu a fost întrebat sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, ce măsuri ar putea lua Guvernul și dacă se gândește la o creștere a salariilor. Cîțu a răspuns că acesta a fost anul în care „am spus că stabilizăm economia”.
„Deja am început să arătăm din măsurile pe care vrem să le luăm în perioada următoare: salariul minim este de deja o decizie să crească cu 11% pentru anul viitor, am venit cu acele măsuri de amânare a plății facturilor și vom mai avea câteva măsuri prin care să reducem povara asupra cetățenilor. Vom discuta despre salarii, pensii și alocații la construcția bugetului, dar lucrurile arată bine”, a fost răspunsul premierului interimar, citat de Mediafax.
Referindu-se la procentul cu care vor crește pensiile din 1 ianuarie 2022, Cîțu a spus: „Nu s-a stabilit încă procentul, dar eu spun, având în vedere rezultatele economice pe care le avem până acum, că vom discuta și s-ar putea să fie o dinamică diferită de ceea ce am avut până aveam preconizat”.
Câștigarea încrederii investitorilor străini „arată că suntem foarte aproape de momentul în care toți românii vor simți și beneficiile creșterii economice. Această perspectivă mai înseamnă dobânzi mai mici, împrumuturi mai ieftine, înseamnă că agențiile de rating nu se așteaptă la derapaj al inflației în perioada următoare sau la alte probleme sau la alte crize”, a mai spus Cîțu.
Cîţu a continuat în aceeași notă optmistă, afirmând că există „foarte mici şanse” ca ratingul de ţară să fie schimbat din cauza actualei crize politice. „Doar dacă România ar intra pe mâna populiştilor am avea o problemă”, a adăugat el.
„Eu înţeleg îngrijorarea agenţiilor de rating, am discutat despre acest lucru. Foarte mici şanse să vedem un derapaj datorită acestei crize politice, pentru că bugetele sunt făcute, cheltuielile sunt făcute, sunt deja în buget – nu ar exista. Doar un guvern nou şi dacă cumva România ar intra pe mâna populiştilor, a demagogilor, care 30 de ani au promis reforme şi nu au făcut, atunci am avea o problemă, pentru că ar putea să schimbe politicile pe care le-am adoptat. Deci, în acest moment, nu există acest risc”, a declarat Cîţu.
„Această guvernare în jurul Partidului Naţional Liberal a arătat că poate să stabilizeze economia într-o perioadă de criză, să aibă încasări mai bune. Riscul este dacă apare o guvernare populistă, care doar pe baza unor promisiuni va începe să cheltuiască fără să aibă nicio bază”, a accentut premierul interimar.
„Am câștigat încrederea investitorilor străini, al agențiilor de rating. Mesajul pe care-l dau aceste agenții este acela că în România merită să investești, că în România s-au găsit soluțiile pentru a avea o guvernare stabilă”, a afirmat Florin Cîțu, incredibil, într-un momet de profundă instabilitate guvernamentală.
Concluzia este apoteotică: „Eu și echipa mea guvernamentală ne-am făcut treaba bine și am livrat ce am promis românilor. Și continuăm la fel, cu profesionalism și responsabilitate. Eu am intrat în politică pentru români, iar rezultatele se văd”.
VIDEO: Conferința de presă a lui Florin Cîțu
Standard&Poors: Ratingul României rămâne stabil
Agenţia de evaluare financiară Standard&Poors Global Ratings a confirmat vineri ratingul suveran al României la BBB-/A-3 cu perspectivă stabilă, chiar dacă demiterea Guvernului Cîţu a lăsat România fără guvern stabil în mijlocul creşterii infecţiilor cu Covid-19 şi al unei necesare consolidări fiscale, informează un comunicat de presă al S&P.
„În pofida unei incertitudini politice crescute, după recenta cădere a Guvernului, ne aşteptăm ca ancorele politice incluse în recent aprobatul Mecanism de Relansare şi Rezilienţă, precum şi procedura de deficit excesiv în derulare, să impună suficientă disciplină fiscală pentru a depăşi negocierile partizane şi a produce o consolidare bugetară în următorii doi ani”, susţin analiştii de la Standard&Poors.
Agenţia de evaluare îşi menţine punctul de vedere potrivit căruia traiectoria de consolidare a României va asigura că datoria guvernamentală şi cea externă vor rămâne moderate până în 2024. „Ne aşteptăm ca eforturile fiscale ale guvernului să fie facilitate de revenirea economiei în condiţiile în care se pare că activitatea economică rămâne neafectată de perioadele de instabilitate politică”, se arată în comunicatul de la S&P, citat de Agerpres.
Potrivit agenţiei de evaluare, economia României a înregistrat o revenire puternică în 2021, astfel că analiştii de la S&P se aşteaptă în acest an la o creştere a PIB de 7%, urmată de o evoluţie stabilă în 2022-2023, odată cu revenirea consumului privat şi majorarea investiţiilor, în special în zona publică. Acesta din urmă vor fi stimulat de agenda de investiţii a Guvernului, care la rândul său este sprijinită de fondurile UE alocate pentru România.
Cu toate acestea, revenirea economiei se confruntă cu obstacole, având în vedere că cel de-al patrulea val al pandemiei a lovit România foarte puternic, subliniază S&P. „Previziunile noastre economice rămân sensibile faţă de situaţia încă incertă privind pandemia şi noile întârzieri în campania de vaccinare, având în vedere gradul ridicat de ezitare cu privire la vaccin. Gradul slab de absorbţie a fondurilor UE constituie de asemenea un risc”, se arată în comunicatul de la Standard&Poors.
