Funia se apropie de par inexorabil pentru mafia politico-economică răspunzătoare, în ultimii 30 de ani, pentru corupția și subdezvoltarea României. Într-un interviu acordat Euractiv.com și preluat de G4Media.ro, procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a detaliat demersurile pe care le face pentru a spori eficiența instituției prevăzută să-și înceapă activitatea în noiembrie 2020.
Procuratura europeană va investiga prioritar infracțiunile cu fonduri UE, infracțiunile cu TVA, dar și cele de corupție și de spălarea banilor, a anunțat Kovesi, care acum depune eforturi pentru a obține buget pentru mai mulți procurori.
Din noiembrie, Parchetul European începe să funcționeze. Infracțiunile cu fonduri UE, cu TVA, dar și cele de corupție și spălarea banilor – prioritare
Regimul PSD-ALDE, susținut de mafia politică și economică, a făcut eforturi colosale, în ultimii 6 ani, pentru a o elimina din sistem pe Kovesi.
Afaceriști conectați la serviciile secrete și cu legături în fosta coaliție de guvernământ au plătit agenți care au lucrat în Mossad pentru a obține informații compromițătoare despre procuroare în 2016, când aceasta conducea DNA.
Ulterior, PSD și ALDE au atacat frontal instituția anticorupție, după ce au câștigat alegerile parlamentare din toamna lui 2016. Sub comanda lui Dragnea și cu sprijinul direct al baronilor și al mai multor afaceriști condamnați sau cercetați de DNA pentru diverse infracțiuni economice, legislația anticorupție din România a fost modificată succesiv, pentru ca DNA să rămână în imposibilitatea de a mai derula eficient anchete.
A început numărătoare inversă pentru mafia care a ruinat finanțele României și a furat banii europeni alocați pentru drumuri, spitale, școli și dezvoltare
Într-un final, în vara lui 2018, sub comanda lui Dragnea și Tăriceanu, PSD și ALDE au instrumentat, împreună cu judecătorii Curții Constituționale controlați politic, un simulacru de procedură prin care Kovesi a fost dată afară de la DNA.
În urmă cu o săptămână, însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o sentință în care stabilește că demiterea Codruței Kovesi de la DNA a fost ilegală, iar Curtea Constituțională a României a încălcat drepturile omului.
După ce a fost eliminată din sistemul judiciar românesc, Kovesi și-a depus candidatura la funcția de procuror-șef al Parchetului European, instituție nou-înființată.
PSD și ALDE au făcut eforturi disperate să îi blocheze candidatura, inclusiv inventând niște anchete și punând-o sub acuzare în România, dar și ducând o agresivă campanie la Bruxelles împotriva procuroarei.
Eforturile au fost zadarnice, iar Kovesi a fost numită șefa Parchetului European. Din acest moment, a început numărătoarea inversă pentru mafia politică specializată în devalizarea fondurilor europene și infracțiunile economice de anvergură care au ruinat finanțele României.
Citiți mai jos câteva fragmente din interviul acordat de Kovesi pentru publicația euractiv.com.
Veți vedea, sistemul gândit este unul care să garanteze independența totală a procurorilor. Kovesi se așteaptă să aibă, încă din prima zi de funcționare, 3.000 de dosare de mare corupție pe masă. Apoi, în fiecare an, alte 2.000 se vor adăuga.
Pe lângă acestea, Procuratura Europeană va primi și sesizări de la persoane fizice și companiile private care se vor confrunta cu corupția în țările membre UE.
Laura Codruța Kovesi: „Prioritare vor fi cercetarea infracțiunilor transfrontaliere, în special cele cu fonduri europene, cu TVA și, de asemenea, corupția și spălarea banilor“
„Știu că există așteptări mari. EPPO este o structură foarte complexă, astfel încât obiectivul nostru este să îmbunătățim nivelul de protecție pentru banii europeni și vom face acest lucru prin investigarea infracțiunilor legate de fraudele financiare.
EPPO va fi independent și acest lucru este foarte important, deoarece independența instituției, independența procurorilor este prima premisă pentru a obține rezultate eficiente în combaterea corupției și a altor infracțiuni grave.
Rolul principal al EPPO va fi cercetarea infracțiunilor transfrontaliere, în special infracțiunile cu fonduri europene, infracțiunile cu TVA și, de asemenea, corupția și spălarea banilor, dacă aceste două infracțiuni sunt legate de competența noastră principală.”
Inițial, Comisia Europeană a alocat Parchetului UE 32 de procurori și un sfert!
„Problema principală când vorbim despre buget și resurse este numărul de procurori europeni delegați. Aceștia vor fi procurorii care vor lucra în statele membre și vor investiga în mod eficient cazurile.
În acest moment, sub asumarea inițială a Comisiei Europene, vom avea 32 de procurori și un sfert.
Da, un sfert, nu este o greșeală, am fost și eu surprinsă, pentru că nu am auzit despre un sfert sau jumătate de procuror în viața mea, dar aceasta a fost estimarea. Pe baza statisticilor primite de la statele membre, la începutul EPPO, în primele zile, vom primi aproximativ 3.000 de cazuri.
Este evident că este imposibil să gestionezi acest volum de muncă doar cu 32 de procurori.”
„Vom avea unele state membre, de unde avem deja date, de unde există sute de cazuri în curs de investigare“
„Vom avea unele state membre, de unde avem deja date, de unde există sute de cazuri în curs de investigare. Este foarte dificil să gestionezi sute de cazuri cu unul sau doi procurori.
Desigur, numărul de procurori europeni delegați care vor lucra în statele membre ar trebui să fie hotărât împreună de EPPO și de autoritățile naționale. Dar totul depinde de buget.
Dacă Comisia stabilește numărul și va rămâne doar cu 32 de procurori europeni delegați, ne va fi foarte dificil să începem activitatea și să lucrăm eficient.”
Criza Covid-19 a creat oportunități noi de fraudă și corupție în utilizare fondurilor UE
„EPPO încă nu a început să investigheze cazuri, dar în acest moment, toate fraudele care sunt comise sunt sub jurisdicția noastră.
Acum avem un nou context cu această pandemie COVID-19. Există o mulțime de motive pentru a crede că competența noastră va crește.
Nu știm acum cum va arăta următorul CFM. Vor fi mai multe fonduri? Va exista mai multă flexibilitate pentru a le folosi? Dacă da, anticipez că va fi mai multă muncă pentru EPPO. Este logic.
Avem competență obligatorie, deci trebuie să investigăm toate cazurile care intră în jurisdicția noastră. Acesta este rolul nostru instituțional și nu putem negocia acest lucru.
Pe baza experienței mele anterioare și văzând avertismentele pe care alți profesioniști din întreaga Europă le-au emis în această perioadă, pot spune că, din păcate, mai multe fonduri, mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor UE înseamnă oportunități pentru fraudă și pentru corupție.
În acest context, am citit și un raport Europol, care este foarte interesant. Grupurile criminale organizate sunt deosebit de puternice în anticiparea și exploatarea fiecărei oportunități, la scară industrială.
Trebuie să pregătim un răspuns adecvat și cred că cel mai bun răspuns este EPPO.”
„Este evident că pentru unele state membre unul sau doi procurori nu sunt suficienți pentru a face treabă bună“
„Procurorul șef european ar trebui să decidă numărul procurorilor europeni cu autoritățile naționale. Este foarte dificil să împărțiți 32 de procurori între 22 de state participante. Am început negocierile în ianuarie.
Înainte de această criză, am vizitat 17 state membre și am început discuțiile cu miniștrii justiției, procurorii generali și toți reprezentanții autorităților naționale.
Este evident că pentru unele state membre unul sau doi procurori nu sunt suficienți pentru a face o treabă bună. Problema principală este și modul în care vor lucra acești procurori. Există o presupunere că putem avea procurori cu fracțiune de normă. Pe baza experienței mele, pentru că procurorul să lucreze dimineața pentru EPPO și după-amiază pentru biroul său național, nu este ceea ce trebuie dacă vrem să avem o luptă eficientă împotriva criminalității financiare. În primul rând, se referă la independența procurorilor. Dacă vor fi dublaje, vor exista probleme cu independența lor tot timpul.
A doua problemă este legată de responsabilitate. Dacă un procuror ar avea cazuri europene, dar și naționale, va fi foarte dificil să-l facă responsabil dacă nu ar investiga cazurile la timp.
Acesta este motivul pentru care am insistat foarte mult să am doar procurori cu normă întreagă. Pentru independența, responsabilitatea lor și, mai important, pentru eficiență.“
„Ne așteptăm ca în primele zile să primim în jur de 3.000 de cazuri”
„Pe baza statisticilor primite de la statele membre, a consultărilor pe care le avem și a metodologiei noastre de calculare a numărului de cazuri, ne așteptăm ca în primele zile să primim în jur de 3.000 de cazuri.
Desigur, putem alege să abordăm doar unele dintre ele, dar acestea sunt doar cazurile trimise de statele membre, cele care sunt deja înregistrate.
Dar vom primi și reclamații de la persoane fizice, rapoarte de la alte instituții europene, astfel încât numărul total va depăși, evident, trei mii de cazuri.
În plus, ne așteptăm ca în fiecare an să primim 2.000 de cazuri noi. Deci, trebuie să fim pregătiți să începem viteza maximă din prima zi.
Prioritatea mea de șef al EPPO este să începem corect și să investigăm eficient toate cazurile pe care le vom primi.“
„Procurorii din Bulgaria, Franța și Germania vor cerceta cazurile din România“
„Procurorii europeni delegați vor lucra sub conducerea EPPO, astfel încât vor fi independenți. De asemenea, structura EPPO în sine va fi foarte importantă. Vom avea camera permanentă formată din trei procurori europeni din state membre diferite și vor supraveghea investigațiile în statele membre individuale.
De exemplu, procurorii europeni din Bulgaria, Franța și Germania vor cerceta cazuri din România. Acest lucru va face foarte dificil pentru oricine din țara respectivă să intervină în deciziile sale și numai această cameră permanentă va avea autoritatea de a supraveghea activitatea procurorilor delegați din țara respectivă.“