Etichetă: probe

  • Jurnalista Emilia Șercan acuză o acțiune de „kompromat” organizată de statul român împotriva sa, după ce a dat în vileag plagiatul premierului Ciucă. Au fost sesizate instituțiile internaționale

    Statul român a organizat o operațiune de “kompromat” împotriva Emiliei Șercan după ce aceasta a scris despre plagiatul premierului Ciucă în lucrarea de doctorat și ulterior a reclamat că a fost amenințată, scrie jurnalista într-un articol publicat luni în PressOne.ro, precum și pe Facebook.

    Jurnalista Emilia Șercan a scris în ultimii ani despre zeci de teze de doctorat plagiate și despre adevărate „fabrici de diplome” construite în academiile SRI și Armatei, unde nenumărați oameni aflați azi în Guvern, instituțiile de forță și administrație și-au luat titluri academice prin impostură și fraudă.

    După ce a scris, acum câteva luni, despre felul în care premierul Nicolae Ciucă și-a plagiat lucrarea de doctorat în 2003, Emilia Șercan a avut de înfruntat un adevărat asalt al sistemului de stat.

    Acum, jurnalista dezvăluie că Poliția Română a livrat către un site, pentru a fi publicată, o probă pe care ea a trimis-o în dosarul amenințărilor primite când a scris despre generalul Ciucă, actualul șef al Guvernului și, din 10 aprilie, următorul președinte al PNL.

    Relatarea Emiliei Șercan pe Facebook

    „Autoritățile statului român au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea pe care, după ce am descoperit-o și reclamat-o, au încercat să o mușamalizeze!

    Am decis să denunț public acțiunile de discreditare și intimidare la care sunt supusă după 18 ianuarie 2022, data la care am dezvăluit că teza premierului României, Nicolae Ciucă, este plagiată.

    Am decis acest lucru pentru că jucătorul-cheie în această operațiune este chiar statul român: o probă pe care am furnizat-o Poliției Române pentru a identifica autorul unei infracțiuni de violare a vieții private a fost scursă din dosar în aceeași zi, iar ulterior a devenit baza unei ample operațiuni de kompromat.

    Am acordat timp organelor de cercetare penală – Parchet și Poliție – să ancheteze scurgerea de informații pe care am reclamat-o la data de 18 februarie 2022.

    Vreme de 45 de zile nu am fost nici măcar audiată în dosarul deschis ca urmare a plângerii prin care am reclamat scurgerea de informații, iar timp de 19 zile Parchetul și Poliția au refuzat să îmi comunice numărul de înregistrare a dosarului penal!

    Am decis să vorbesc public atât despre operațiunea de intimidare a cărei țintă sunt, cât și despre operațiunea paralelă, cea de mușamalizare a scurgerii de informații, derulată cu complicitatea conducătorilor unor instituții ale statului“.

    Captura de ecran cu mesajul de amenințare pe care Emilia Șercan a trimis-o Poliției a ajuns, a doua zi, pe un site din Republica Moldova

    Jurnalista explică, în textul publicat pe PressOne.ro, că s-a trezit cu mai multe amenințări de la persoane necunoscute, inclusiv un mesaj pe Facebook messenger. Până aici, nimic neobișnuit, pentru că mulți ziariști primesc astfel de amenințări inclusiv în privat când scriu despre subiecte care aduc atingere unor grupuri de interese. Însă în acest caz persoana respectivă i-a trimis și mai multe fotografii private, pe care Emilia le făcuse în urmă cu 20 de ani. Jurnalista spune că aceste poze i-au fost furate dintr-un dispozitiv electronic.

    Țintă a operațiunii de intimidare și șantaj, Emilia Șercan a trimis la Poliție o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook messenger, inclusiv pozele personale. După doar o zi, mesajul trimis Poliției pe Whatsapp apărea pe un site din Republica Moldova!

    Jurnalista a cerut o anchetă internă în Poliție, pentru a se descoperi cine a dat probele din dosar către site-ul din Moldova, dar spune că anchetatorii mușamalizează cazul: „Toate aceste fapte, pe care le pot proba, indică o mușamalizare a scurgerii în presă a respectivei capturi de ecran. Dovada care indică fabricarea ulterioară a unei probe cu scopul de a mușamaliza scurgerea respectivei capturi de ecran mi-a fost prezentată de chestorul Benone Matei, șeful Poliției Române. În condițiile în care instituțiile statului român au recurs la un întreg ansamblu de tactici prin care au tergiversat ancheta și au încercat să mă inducă în eroare privind scurgerea de informații, am alertat deja organizațiile media locale și internaționale, oficialitățile europene, precum și ambasadele străine din România privind situația în care mă aflu”.

    Definiția termenului „kompromat” pe Wikipedia

    Kompromat (cuvânt preluat din limba rusă, prescurtare pentru „material compromis”) = informații dăunătoare despre un politician, un om de afaceri sau o altă persoană publică, care pot fi folosite pentru a crea publicitate negativă, precum și pentru șantaja. Mai degrabă influență decât câștig monetar și extorcare.

    Utilizarea pe scară largă a kompromat-ului a fost una dintre trăsăturile caracteristice politicii Rusiei și altor state ex-sovietice.

    Kompromat este o împrumutare a termenului rusesc lansat de KGB în „epoca Stalin”. Se referă la informații disprețuitoare care pot fi colectate, stocate, comercializate sau utilizate strategic în toate domeniile: politic, electoral, juridic, profesional, judiciar, media și afaceri. Originile termenului în rusă datează din jargonul poliției secrete din anii 1930.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Boicotat de liberali, Cîțu și-a dat demisia de la șefia PNL. A rezistat doar 6 luni și 7 zile. El zice că l-a costat „compromisul făcut cu PSD”

    * Gheorghe Flutur – președinte interimar al PNL până la Congres. Partidul nu mai are nici secretar general, Vîlceanu a demisionat odată cu Cîțu. El pleacă și din Guvern

    * Micul turnător Băsescu, hăituit de marele turnător Voiculescu cu abjecta „lege a lui Iohannis”. De Iliescu nu se atinge nimeni

    * Trompetele Rusiei pregătesc circul anti-Zelenski în Parlament. Șoșoacă și Coarnă s-au ploconit la Ambasada Rusiei, AUR dă comunicate ultimative

    * Actor cu o avere impresionantă, Mihai Mălaimare a fost dat în judecată pentru că nu și-a plătit utilitățile. Ce sumă are de achitat fostul deputat

    * „Putin mai are de trăit cel mult un an și jumătate. Fie va avea o moarte violentă (împușcat, otrăvit sau lăsat fără aer în buncăr), fie va fi răpus de cancer”

    * Tot mai mulți militari ruși, inclusiv comandanți, refuză să mai participe la războiul împotriva Ucrainei. Putin recrutează civili din Donbass-ul ocupat și din Crimeea anexată

    * „La Kremlin se formează un pluton de execuție circular, toți cei prezenți își îndreaptă armele unii spre alții. Regimul Putin se clatină pentru prima oară” – analiza profesorului Galeotti, expert în Rusia lui Putin

    * Medic faimos despre Putin: „Trăim lângă un câine turbat. Nu trebuie să-l tachinăm, ci să devenim urgent atât de puternici, încât să nu ne mai fie frică de el”

    * Ucraina îi amenință pe Putin și pe lacheii săi că vor sfârși ca Eichmann (spânzurat) sau ca Bin Laden (împușcat). „Vom veni după voi! Nu vă veți putea ascunde nici în buncărul din Urali!”

    * Cele 8 grupe la Campionatul Mondial de fotbal, Qatar 2022. Derby Germania – Spania încă din start

  • Soțul șefei DIICOT, salvat de CCR. Chiar înaintea ultimului termen, judecătorii au eliminat din dosarul “Carpatica” probele strânse de DNA cu ajutorul SRI. DIICOT tocmai a clasat dosarul “10 august”

    Soțul șefei DIICOT, salvat de CCR. Chiar înaintea ultimului termen, judecătorii au eliminat din dosarul “Carpatica” probele strânse de DNA cu ajutorul SRI. DIICOT tocmai a clasat dosarul “10 august”

    Soțul Giorgianei Hosu, șefa DIICOT, a fost salvat de judecătorii de la Tribunalul București chiar înaintea ultimului termen din procesul dosarului “Carpatica”, scrie G4Media.ro. Din probatoriul DNA au fost eliminate toate probele strânse cu ajutorul SRI în baza mandatului de siguranță națională. Decizia instanței a fost determinată de celebra hotărâre a Curții Constituționale (CCR) care a desființat protocolul DNA-SRI.

    Dan Hosu, fost șef la Serviciul de Combatere a Traficului cu Migranți din Direcția de Combatere a Crimei Organizate a IGPR, a fost trimis în judecată de DNA pe 6 februarie 2017, sub acuzațiile de trafic de influență, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității și dare de mită. În judecată au mai fost trimiși, în acest dosar, Angela Toncescu – fost membru al Consiliului de Administrație al Carpatica Asig Sibiu – polițistul Cătălin Marian Cataramă și Ion-Sorin Tatu, patron de firmă.

    În calitate de șef la Combaterea Crimei Organizate din IGPR, soțul Giorgianei Hosu ar fi luat șpăgi uriașe ca să ajute o societate de asigurări și ca să “mulgă” comisioane din despăgubiri

    Dan Hosu e acuzat de DNA că a ajutat-o pe Angela Toncescu să tragă sforile la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) ca să primească avizul pentru numirea în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carpatica Asig. De asemenea, ar fi ajutat-o pe Toncescu să influențeze ASF pentru a nu sancționa societatea de asigurări.

    Conform DNA, Dan Hosu și alte persoane (între care un fin al Elenei Udrea) ar fi primit între martie 2015 și martie 2016 “foloase necuvenite constând în indemnizații lunare de la Carpatica Asig”, la schimb cu influențarea conducerii ASF. Ca să mascheze șpaga, inculpații au încheiat cu firma de asigurări “contracte păguboase” de până la “480.000 de euro fără TVA”.

    DNA îl mai acuză pe soțul șefei DIICOT că i-a cerut lui Cătălin Marian Cataramă să folosească baza de date de la Evidența Populației pentru a obține datele unor persoane decedate. Fostul șef din IGPR voia să facă înțelegeri cu urmașii celor decedați, să-i ajute să primească despăguburi în baza polițelor de asigurare pe viață, el urmând să își “tragă” comisioane din afacere.

    Sub comanda Giorgianei Hosu, pusă șefă la DIICOT de Iohannis, a fost clasat dosarul violențelor din 10 august și s-a mușamalizat afacerea Black Cube

    Trebuie spus că Giorgiana Hosu, fosta adjunctă a Alinei Bica, numită de Klaus Iohannis șefa DIICOT la propunerea ministrului liberal Cătălin Predoiu în pofida avizului negativ al secției de procurori a CSM, are deja un renume foarte prost.

    În urmă cu câteva zile, DIICOT a dat o rezoluție scandaloasă dosarului “10 august 2018”, pe care l-a clasat fără să facă nici măcar o tentativă de a investiga împrejurările în care jandarmii instigați de liderii PSD au reprimat o manifestație pașnică. Violențele comise de jandarmi și diversiunile organizate în acea zi chiar de către forțele de ordine și de lideri ai PSD au rămas, astfel, nepedepsite.

    Mai mult decât atât, în comunicatul oficial, DIICOT a preluat integral versiunea propagandei PSD, acuzându-i pe protestatarii pașnici că au fost de vină, în timp ce jandarmii “au aplicat mai strict legea”.

    Au fost scăpați astfel de DIICOT șefii de atunci ai Jandarmeriei, dar și Liviu Dragnea și Carmen Dan, cei care au pregătit și coordonat din umbră diversiunile și represiunea.

    În aceeași zi în care punea cruce anchetei despre mârșăviile comise împotriva propriului popor de liderii PSD și ai Jandarmeriei, parchetul antimafia (DIICOT) condus de Giorgiana Hosu a mai mușamalizat un dosar. În ancheta privind angajarea agenției israeliene Black Cube cu scopul de a o hărțui și denigra pe Laura Codruța Kovesi pe când era procuroarea șefă a DNA, DIICOT l-a trimis în judecată doar pe fugarul Daniel Dragomir.

    Fostul ofițer SRI, déjà condamnat pentru corupție, a dispărut din țară. DIICOT l-a trimis în judecată, în dosarul Black Cube, doar pe el, deși se menționează că Dragomir a fost în cârdășie cu afaceriști care i-au furnizat banii pentur a-i angaja pe israelieni.

  • Virușii PSD din CCR dau o nouă lovitură cruntă justiției. Mari corupți, în frunte cu Dragnea, vor scăpa de probe zdrobitoare

    Justiția română a primit o nouă lovitură teribilă din partea Curții Constituționale (CCR): informațiile obținute de investigatori în urma unor interceptări pe siguranță națională nu vor putea fi folosite în anchetă, urmând a fi eliminate și din dosarele aflate pe rol!

    Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că dispozițiile articolului 139, alineatul 3 din Codul de procedură penală sunt constituționale numai „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, a informat CCR printr-un comunicat sec.

    Articolul 139, alineatul 3 din Codul de procedură penală are următorul conţinut:

    „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.

    Pe de altă parte, CCR a declarat constituţional articolul 11, alineatul 1, litera d din Legea SRI (nr. 51/1991):

    „(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate:

    (…) d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni”.

    În al doilea rând, deoarece menţine o obligaţie de informare (a procurorilor de către serviciile de informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni – n.r.), dar creează o interdicţie de a utiliza materialul (ca probă – n.r.), inclusiv în cauze de terorism sau cele care ţin strict de siguranţa naţională.

    Şi nu în ultimul rând, pentru că, fără nicio logică, interzice utilizarea unor informaţii obţinute legal, cu autorizarea judecătorului în timp ce înregistrările unei persoane private se pare că nu ridică probleme.

    Decizia CCR duce la situații aberante, părând a fi fost dictată de marii corupți ai României.

    1. SRI are obligația să informeze procurorii în legătură posibile infracțiuni (corupție, viol etc.) obținute prin interceptări pe mandat de siguranţă națională, dar procurorii nu pot utiliza respectivele înregistrări ca probe în dosar!
    2. Caz concret, în interpretarea G4Media.ro: dacă, în timp ce monitorizează o persoană pentru terorism, SRI află că respectiva persoană sau altele comit (şi) alte infracţiuni – corupţie, evaziune fiscală, viol etc. -, serviciul poate informa Parchetul cu privire la săvârşirea infracţiunii, dar procurorii nu pot folosi înregistrarile SRI ca probă în ancheta penală. Rămâne ca procurorii să ceară judecătorilor mandat judiciar de supraveghere tehnică pentru documentarea şi probarea infracţiunii de care a aflat SRI cu ajutorul mandatului de siguranță națională. Mai mult: pentru a fi valide, probele trebuie realizate de procurori cu Poliţia, nu cu SRI.
    3. Explicația unui expert: „E frustrant! Iei mandat judiciar şi te rogi (ca persoana interceptată) să mai spună o dată. Interceptarea inițială, cea pe mandat de siguranță națională, în care suspectul spune că a mituit politicieni, a făcut evaziune fiscală sau a comis un viol, nu poate fi folosită în noul dosar judiciar”.

    În februarie 2016, Curtea Constituțională a decis că serviciile nu pot ajuta procurorii să facă probe în ancheta penală. Potrivit CCR, probele trebuie făcute de procurori doar cu Poliţia, nu cu SRI. Problema a fost – şi încă este – că Poliţia nu este atât de bine pregătită şi de discretă precum serviciile de informaţii.

    Dragnea, beneficiarul noii decizii

    Eliminarea probelor făcute de SRI pe mandat de siguranță națională l-ar putea ajuta pe Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum.

    Potrivit unor surse judiciare, dosarul Tel Drum abundă de înregistrări făcute de SRI pe mandat de securitate națională, pe securitate economică. Iată, de exemplu, o interceptare făcută pe 15 martie 2017, care se află în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.

    Ion Florian: Alo!
    Neda Florea: Ce faci, Fănică? Pe unde eşti?
    Ion Florian: Aştept să iasă soarele.
    Neda Florea: He, he, eşti în Turnu?
    Ion Florian: Da.
    Neda Florea: Vino, vino un pic până aicea la şefu’.
    Ion Florian: La barieră?
    Neda Florea: Nu, mă… la noi la birou, la şef… la Petre.
    Ion Florian: Păi, nu ştiu unde… da, aici, la Turnu.
    Neda Florea: La birou, mă!
    Neda Florea: Alo!
    Ion Florian: Da, vă aud, da’ nu ştiu unde… La Liţa?
    Neda Florea: Nu, mă, aici, la Alexandria, mă.
    Ion Florian: A, păi sunt la Turnu. Atunci, vin într-o juma’ de oră.
    Neda Florea: Aşa, da, da.
    Ion Florian: Da, da. Bine. Să trăiţi!
    Neda Florea: Bine, bine, bine.

    Potrivit surselor G4Media.ro, „la barieră”, în Turnu, este fosta vilă de protocol a PCR, care a aparţinut companiei Tel Drum și era folosită de fiul lui Liviu Dragnea, Ștefan Valentin Dragnea.

    Pe 9 ianuarie 2018, cu o săptămână înainte ca DNA să pună compania Tel Drum sub acuzare, bunurile firmei să fie puse sub sechestru, iar firma să-şi ceară insolvenţa, Tel Drum a vândut vila şi terenul de 4 hecatare lui Dragnea-junior, potrivit riseproject.ro.

    În dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea este acuzat de abuz în serviciu şi fraudă cu fonduri europene de peste 27 de milioane de euro. Ancheta a început în noiembrie 2017 şi nu este încă finalizată.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!