Uciderea ursului Arthur, care avea 17 ani și era considerat cel mai mare urs din România și cel mai mare urs brun din Europa, a devenit obiectul unui dosar penal.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc fac cercetări pentru braconaj și uz nelegal de armă.
În paralel se derulează și două anchete administrative. Ministrul Mediului, Barna Tanczos, a declarat miercuri, într-o conferință de presă: „Ceea ce s-a întâmplat în județul Covasna face obiectul unor anchete. S-au demarat două anchete paralele: o anchetă este derulată de Garda Națională de Mediu, a doua anchetă – de Garda Forestieră”.
Ministrul Mediului a precizat și care ar putea fi amenda: „În cazul în care un exemplar de urs este ucis fără respectarea legii, sancțiunea pecuniară este de 30.000 de euro. Se face și o urmărire penală și se cercetează, dacă se întrunesc condițiile de faptă penală”.
Ursul Arthur a fost împușcat în luna martie 2021 de către prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein, într-o pădure din comuna Ojdula (judeţul Covasna), deși nu era un animal-problemă. Exista aprobare doar pentru uciderea unei ursoaice care le făcea pagube agricultorilor din zonă, nicidecum pentru împușcarea lui Arthur, care stătea ascuns în adâncul pădurii.
Șeful Gărzii Naționale de Mediu: „Principala suspiciune e de braconaj”
Șeful Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Berceanu, a declarat miercuri că ancheta declanşată în cazul ursului ucis în judeţul Covasna este în curs de finalizare, iar în acest moment există suspiciuni de braconaj.
„În mod normal, trebuie să ai exemplarul foarte bine identificat, e cel care produce pagube. Fişa de descriere pleacă de la persoana care solicită sprijin, cel care e păgubit, căruia i s-a distrus un bun sau animalele din curte. El se adresează fondului de vânătoare, care face demersuri către APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului – n. red.) şi Ministerul Mediului. De la Ministerul Mediului se constată aceste pagube şi se dă o derogare pentru exemplarul de urs care urmează să fie recoltat. În mod normal, trebuie să vină cei care au fondul de vânătoare. Avem suspiciuni faţă de modul în care a fost evaluat trofeul respectiv, avem suspiciuni că este exemplarul care a creat pagube în localitatea respectivă”, a spus Berceanu, la Digi 24.
Întrebat dacă este luată în discuţie varianta braconajului în cazul uciderii ursului din Covasna, şeful Gărzii Naționale de Mediu a precizat că aceasta „e principala suspiciune”.
Octavian Berceanu: „Am declanşat o anchetă încă din data de 29 aprilie. Ancheta e în curs de finalizare, luăm la verificat hârtiile, locaţia unde a fost recoltat ursul, să vedem dacă exemplarul corespunde cu cel din fişele de descriere. Toate aceste documente le împachetăm în urma anchetei pe care o facem şi mergem către organele de anchetă ale statului, pentru a demara împreună o anchetă mai mare. Avem suspiciuni, pentru că un urs de această mărime, un mascul alfa, un exemplar atât de mare, are un teritoriu destul de bine definit în inima pădurii şi vine mai puţin către zonele locuite. Acolo vin ursoaicele cu pui, urşii mai tineri… Vrem să vedem dacă a fost recoltat acolo unde spun cei care l-au recoltat, dacă e acelaşi urs care a creat pagube. E clar că există şi alţi urşi în zona respectivă care au generat pagube. E foarte greu de crezut că pot exista confuzii între urși, pentru că la locul recoltării erau şi vânători experimentaţi. Avem suspiciuni din acest punct de vedere”.
Berceanu a adăugat că extragerea unui exemplar de urs care produce pagube se face în baza unei derogări, dar nu pentru un trofeu, iar operaţiunea nu se face de către persoane din afara fondului de vânătoare.
„Noi, când plecăm să extragem un exemplar în baza unei derogări, nu mergem pentru un trofeu, ci pentru un exemplar de urs care produce pagube. Or, e puţin probabil ca acest exemplar, care stă în mijlocul pădurii, să producă pagube la distanţă destul de considerabilă în marginea pădurii. În mod normal, nu ai cum să chemi persoane din afară să-ţi facă recoltarea unui urs care produce pagube. Avem suspiciuni faţă de perioada scursă între primele pagube înregistrate şi momentul în care a fost recoltat ursul. Sunt câteva luni de zile…”, a punctat şeful Gărzii Naţionale de Mediu.
Și Gabriel Păun, președintele organizației ecologiste Agent Green, ridică problema braconajului: „Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică faptul că Arthur avea 593 de puncte din 600, care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prințul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci să omoare ursul și să-și ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Avem de-a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit”.
