În plină pandemie de coronavirus, în timp ce întreaga țară era blocată, iar activitățile sportive oprite, primăriile din România au alocat sume fără precedent cluburilor municipale din subordine. Situația nu are o explicație funcțională și frizează inconștiența: cheltuielile grupărilor sportive au fost masiv reduse începând cu luna martie.
În același timp, absolut toată lumea conștientiza că peste bugetul public va veni o mare presiune, iar deficitul este iminent. Ca într-un film cu proști, după ce s-au făcut asemenea cheltuieli nejustificate, aceleași primării au făcut, la începutul lunii iunie, un apel disperat la guvern, pentru a le salva: nu mai au bani să plătească utilitățile publice și salariile.
În plină pandemie, primăriile din România au alocat sume-record în cluburile sportive, deși nu mai existau competiții. Acum, aceleași primării cer ajutor guvernului
Situația e simplă.
În primele 4 luni din 2019, primăria Buzău a contribuit cu 5.216.000 de lei din bugetul total de 5.277.399 lei al Clubului Sportiv Municipal Gloria, din localitate. O sumă mare, vă veți gândi, pentru un oraș precum Buzăul, cu venituri modeste și dependent în mare măsură de subvențiile venite de la guvern.
Și ați vea dreptate să gândiți așa, dar aflați că, în primele 4 luni din 2020, în plină pandemie, primăria a mărit la 7.171.297 de lei contribuția, bugetul total al CSM Gloria Buzău fiind, în ianuarie – aprilie 2020, de 7.516.123 lei.
Așadar, e vorba de un spor de aproape 2.000.000 de lei, 40% mai mult față de anul precedent, care la rândul său fusese unul cu bugetare-record pentru clubul local.
Cheltuielile cu sportul au crescut, față de anul trecut, chiar și cu milioane de lei, în unele cazuri. Excepțiile sunt puține
La Slatina, CSM-ul din localitate a cheltuit, în intervalul ianuarie – aprilie 2020, suma de 4.583.626 de lei, din care doar 203.699 au fost “producție proprie”, iar restul – subvenții bugetare de la autoritățile locale.
Este o creștere masivă față de primele 4 luni ale anului 2019, când s-au cheltuit “doar” 3.657.834 de lei, din care 137.978 venituri proprii, iar restul – subvenții de la buget.
Aceeași situație o regăsim mai peste tot: la CSM Baia Mare, CSM Bacău, CSM București, CSM Focșani, CSM Galați, SCM Râmnicu Vâlcea, CSM Ploiești și chiar CSM Oradea.
Puține sunt cazurile unde autoritățile locale au acționat în conformitate cu realitățile momentului.
Cea mai mare reducere s-a marcat la Timișoara, unde CSSCM-ul din localitate a rămas cu un buget aproape la jumătate, în primele 4 luni din 2020, comparativ cu anul precedent: scăzut de la 10 milioane de lei la numai 5,9 milioane.
La Târgoviște, Clubul Sportiv Municipal a pierdut cam 25% din buget: de la 4,2 milioane în 2019 la 3,1 milioane în 2020.
Și SCM Craiova a înregistrat o foarte ușoară scădere.
CSM Unirea Slobozia a avut aceiași bani anul acesta ca și în 2019.
La Chiajna, primăria a dat 6,8 milioane de lei sportului în ianuarie – aprilie 2020
Situația nu e schimbată în localități care nu au CSM-uri, dar totuși dau sume mari la sport.
Campioană absolută este, ca-n fiecare an, comuna Chiajna, de lângă București. Primarul Mircea Minea a dat anul trecut, către clubul local Concordia, 6,7 milioane de lei în primele 4 luni.
Anul acesta, suma a crescut la 6,8 milioane de lei, prilej pentru președintele Cristi Tănase să iasă la posturile TV și să țină lecții de management: “Un conducător adevărat aduce bani din piatră seacă. Nu e acceptabil să scazi veniturile sportivilor indiferent de criză”.
Echipa de fotbal Concordia primește anual, de la bugetul comunei Chiajna, 8.000.000 de lei. Celelalte secții ale clubului mai primesc, de asemenea, niște bani, astfel că alocația totală din bani publici urcă spre 10 milioane.
Și orașul Botoșani a crescut cheltuielile alocate sportului în pandemia de coronavirus: de la 1,35 milioane lei în 2019 la 2,1 milioane lei în 2020.
Călărașiul a mărit subvenția de la 1,57 milioane la 1,7.
Fenomenul este însă aproape generalizat. Până și o localitate măruntă, oraș doar cu numele, precum Pantelimon, a crescut banii dați Clubului Sportiv Orășenesc de la 750.000 de lei în 2019 la 1.000.000 de lei în 2020.
Și aici sunt unele excepții. Constanța a redus alocațiile pentru sport de la 7,7 milioane de lei în 2019 la 6,3 milioane de lei în 2020. Piteștiul a făcut același lucru – de la 3,6 milioane în 2019 la 2,7 milioane în 2020.
Creșterea bugetului pentru sport n-are nicio acoperire. Cheltuielile s-au redus substanțial începând cu jumătatea lunii martie
Creșterea bugetului trimis la activitățile sportive nu are, pur și simplu, nicio justificare logică.
Începând cu mijlocul lunii martie, toată activitatea sportivă din țară a înghețat. Nu s-au mai desfășurat competiții, antrenamente, activități – absolut nimic.
În consecință, cluburile n-au mai plătit deplasări, cazare, masă, completări sau curățări de echipament, baremuri pentru arbitri etc – tot ceea ce ține de o competiție, în general.
În majoritatea zdrobitoare a cazurilor, grupările sportive au profitat de ocazie să-și trimită sportivii și personalul în șomaj tehnic. Nu s-au mai plătit, așadar, nici salariile întregi.
Cu toate acestea, banii s-au dus undeva.
Și mai interesant este că, în destule situații, aceleași cluburi supraalimentate cu bani de primării au invocat probleme financiare pentru a solicita federațiilor sportive sistarea competițiilor!
Cazul fotbalului este emblematic. Președintele FRF, Răzvan Burleanu, a propus – iar cele mai multe cluburi au acceptat entuziasmate – să fie stopată această ediție în Liga 3 și, parțial, în Liga 2. La această ultimă competiție s-a luat o măsură bizară. “Înghețarea” clasamentului s-a făcut doar de la locul 7 în jos. Primele 6 clasate vor disputa un fel de play-off, fiecare cu fiecare, pornind de la un punctaj înjumătățit față de cât acumulaseră până atunci.
Surse demne de încredere spun că această măsură s-a luat într-o încercare de a ajuta “noul” Rapid 1923, formație fabricată de PSD, să promoveze în Liga 1.
Primăriile fac acum apel disperat la guvern. Fără subvenții de la centru, “se va pune lacătul pe orașe”. Primarii s-ar bucura și la 2-3 milioane de lei
Elocvent pentru gestionarea banilor publici în România este faptul că aceleași autorități locale care au finanțat irațional tot felul de cheltuieli inutile în primele luni ale anului s-au adresat acum guvernului pentru a le salva de la faliment.
În urmă cu câteva zile, Asociația Orașelor din România a făcut un apel disperat către guvern, anunțând că, în lipsa unor noi subvenții, “se va pune lacătul pe orașe”. Asociația își exprimă îngrijorarea pentru situația financiară a administrației publice locale și reclamă că nu există dialog cu Ministerul Finanțelor.
Argumentele invocate în comunicat sunt logice – din cauza pandemiei, au scăzut încasările la nivel local, gradul de colectare a impozitelor și taxelor locale arată “clar o situație disperată pentru administrația locală de la nivelul orașelor mici, care, în curând, nu vor mai dispune de fonduri”.
Printre măsurile urgente reclamate guvernului ar fi alocalrea a unui buget minim de 2.000.000 de lei de comună pe an, 6.000.000 de lei pe oraș și 12.000.000 de lei pentru municipiu. Pe lângă aceasta, se cere repartizarea de sume suplimentare, între 200 și 300 de lei/locuitor/an către localități, finanțarea de la buget a unor cheltuieli etc.
Așadar, situația este disperată și primarii se uită, acum, chiar și la câteva milioane de lei pentru următoarele luni.
În acest context, rămâne întrebarea pe ce s-au dus banii dați la cluburile sportive din subordine în primele 4 luni.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI:
