Profesorul Adrian Papahagi și teologul Vasile Bănescu se numără printre cei care au rupt prietenia cu Mihail Neamțu, fosta speranță a politicii de dreapta din România, dezertat cu arme și bagaje, în ultimele zile, în tabăra rusofilă a BOR. Apelul lui Adrian Papahagi și al lui Teodor Baconschi, semnat de alte zeci de intelectuali, ca BOR să ia în calcul posibilitatea ca Paștele să fie serbat din nou de toți creștinii împreună, a fost întâmpinat cu o ironie bizară de fostul lor discipol, Mihail Neamțu. Papahagi și Bănescu au explicat reacția lui Neamțu: a ales tabăra populiștilor filoruși de la AUR.
Petiția inițiată de Adrian Papahagi și Teodor Baconschi a fost semnată de zeci de personalități care sunt bine ancorate în problematica teologică. Ideea este ca, după foarte mult timp, creștinii să se înțeleagă pentru a sărbători din nou împreună Paștele, așa cum a fost multă vreme înainte să se ajungă la o ruptură între ortodocși, catolici și, ulterior, protestanți.
Problema ortodocșilor este că, de 100 de ani, calculează data Paștelui după un calendar greșit (cel iulian). Papahagi și Baconschi n-au propus ca BOR să adopte data la care sărbătoresc catolicii, ci să se găsească o cale de mijloc, de comun acord.
Tabăra filorusă și filetistă (naționalistă) din BOR a reacționat virulent, cu insulte și ură. De partea ÎPS Teodosie, ÎPS Calinic, a preotului-agresor Calistrat ori a călugărului basarabean Baștovoi a apărut, surprinzător, Mihail Neamțu.
Acesta a comentat sarcastic pe contul său de Facebook inițiativa prietenilor săi care l-au ajutat și promovat în carieră, după cum remarca mai târziu profesorul Papahagi.
Mai jos, postarea de marți a lui Mihail Neamțu.
Mihail Neamțu: „Creștinii din primele secole strângeau bani pentru cei nevoiași. Noi strângem semnături, știind că așa, iar nu altfel, se revarsă-n sufletele noastre pacea lui Hristos și râvna sfinților„
„Istoricii vor consemna și posteritatea se va cutremura. În 23 aprilie 2023, pășind pe urmele pe urmele Sfântului Gheorghe în lupta cu balaurul, Ortodoxia românească a biruit. Am învins toate fricile și toate barierele psihologice care ne țineau înapoiați. Am triumfat în lupta cu păcatul. Am înfruntat curajoși fiara.
Statisticile ne spun c-am convins poporul de gravitatea hoției, de înșelarea beției, de minciuna curviei și sminteala avortului. Avem destule cateheze-n bisericile parohiale și am eliminat pornografia din școli.
Nu se mai înjură pe stradă și la televizor, am stopat flagelul divorțurilor, ne ocupăm cu zel filantropic de văduvele însingurate, avem licee creștine de top, suntem campioni la homeschooling și am clădit numeroase gimnazii confesionale.
Facem misiune ortodoxă-n lumea a treia, ne lăudăm cu o viguroasă mișcare pro-vita, am ieșit din iarna demografică și nici criza vocațiilor sacerdotale nu ne atinge. Stăm chiar bine și stăm cu frică-n fața Domnului.
Am restaurat frescele bizantine ale vechilor biserici domnești aflate-n paragină iar învățământul teologic merge strună.
Avem politicieni creștin-democrați care, la București sau Bruxelles, slujesc interesul național.
Sunt o duzină de fundații private care oferă burse elevilor săraci. Producem pentru copiii preșcolari cărți colorate despre eroii credinței și desene animate cu „Sfinții Închisorilor”…
Alergăm serafic pe pajiștile duhovnicești ale Ortodoxiei alpine, urcăm zilnic treptele virtuților predicate de sfântul Ioan Scărarul iar simonia și curvia au dispărut din mediul artistic, politic, intelectual sau bisericesc.
Românii citesc Biblia sub povața luminoasă a cărturarilor evlavioși, bisericile marilor orașe debordează de tineri, viața euharistică a comunităților locale e sănătoasă și chiar înfloritoare.
Și pentru că fondul teologic al problemei s-a rezolvat, ne putem ocupa de formele astronomice. Nu lipsesc experții. Îi găsiți la Digi24 sau prin facțiunile USR. Dacă vom întâmpina dificultăți, BOR poate convoca niște redacții de reviste literare și lotul de olimpici la matematică.
Chestiunea zilei? Eliminarea naționalismului (și a pericolului neo-legionar) prin schimbarea datei pascale! A sosit momentul să arătăm că suntem europeni, nu asiatici (ca Pavel din Tars) sau africani (precum Atanasie al Alexandriei).
Știm acum și metoda de trezire spirituală a românilor: petiția online.
Creștinii din primele secole strângeau bani pentru cei nevoiași. Noi strângem semnături, știind că așa, iar nu altfel, se revarsă-n sufletele noastre pacea lui Hristos și râvna sfinților.
Viața noastră religioasă a căpătat, în sfârșit, un sens istoric vertical, o direcție culturală mântuitoare!
Ostoiți de post și rugăciune, spovediți și împărtășiți duminical, împăcați cu semenii pe care i-am tulburat, vindecați de narcisism și pocăiți de fariseism, lepădați de orice patimă lumească, aflați pe intangibile piscuri ale contemplației isihaste, văzători cu Duhul și hristofori în trup, acum putem da marea bătălie pentru sincronismului neo-lovinescian al Ortodoxiei valahe care trebuia, cumva, cândva, să intre-n rând cu lumea.
E adevărat: am aderat la UE și NATO, însă știam că nu ne-am integrat cu adevărat.
Ce ne lipsea? Paștele sărbătorit după calendarul gregorian. Și cum ne-a venit ideea? Așa cum ne-a spus Caragiale.
„Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-ştiu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! şi după aia din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, fireşte, şi nimica mişcă.“
Așa cum vă spuneam la începutul acestei cronici modeste, Ortodoxia românească a triumfat. Când? În 23 aprilie 2023, de ziua Sfântului Gheorghe. Cu fandacsia pe fandacsie călcând.“
Teologul Bănescu, după afirmațiile lui Neamțu: „Ecce homo! Viitor de AUR țara noastră are!“
Aproape imediat, profesorul Papahagi și teologul Bănescu (acesta din urmă este și purtătorul de cuvânt al Patriarhiei) i-au dat „unfriend“ pe Facebook, nu înainte de a-i lăsa câteva scurte comentarii. Papahagi i-a scris: „M-a întristat postarea ta, nedreaptă și neprietenoasă. Din nefericire, prin aceasta, ai ales să pui capăt prieteniei noastre. De-acum, fiecare pe drumul său. Toate cele bune!“.
La scurt timp, Vasile Bănescu a comentat și el: „Exact același lucru îl am și eu de spus în legătură cu această neagră revelație. Absolut același lucru!“. Apoi, ceva mai jos, probabil aluzie la valul de insulte și de acuzații la adresa lui Papahagi că s-ar fi vândut Vaticanului, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a adăugat: „Ecce homo! Viitor de AUR țara noastră are!“. Decizia lui Papahagi de a rupe legătura cu Mihail Neamțu a fost salutată și de Theodor Paleologu: „Slavă Domnului!“.
Papahagi: „Aș fi curios să aflu ce isterii făceau idolatrii formelor înțepenite când Biserica a trecut de la slavonă la română, de la caracterele chirilice la cele latine sau, în 1924, de la calendarul iulian la cel gregorian. Urlau că piere ortodoxia și devenim catolici?“
A doua zi, Adrian Papahagi a dat pe contul său de Facebook, de data aceasta, o scurtă replică, aluzie atât la reacția lui Mihail Neamțu, cât și a tuturor așa-zișilor credincioși ortodocși care se opun cu înverșunare oricărei schimbări.
Citiți mai jos răspunsul lui Papahagi.
„Dacă vreun istoric ar avea timp și dispoziție să sape în arhive, aș fi curios să aflu ce isterii făceau idolatrii formelor înțepenite când Biserica a trecut de la slavonă la română, de la caracterele chirilice la cele latine sau, în 1924, de la calendarul iulian la cel gregorian. Urlau că piere ortodoxia și devenim catolici și îi spurcau pe cei care înțeleg că dreapta credință nu e prizoniera unor accidente istorice ca alfabetul sau calendarul? Pe lângă stiliști, cu stilistica lor strâmbă, vor fi apărut și erezii sloviste, slavoniste, lingvistice?
Iar cei care au nevoie de minuni ca să creadă în Înviere, și nu primesc decât lumina care vine cu avionul de la Ierusalim, ce făceau înainte de moda căratului luminii cu avionul? Dar ce înseamnă o biată lumânare, indiferent cum se aprinde, față de lumina cea adevărată, care nu se ivește într-un singur loc și într-un singur moment, ci luminează mereu celor care cred, adică Îl cred pe Hristos pe Cuvânt, chiar și (sau mai ales) fără să aibă nevoie de minuni pentru aceasta?“.