Moartea a secerat fulgerător o familie din Orodel, comuna doljeană care i-a dat fotbalului mare pe Victor Pițurcă și Sorin Cîrțu. La distanță de două zile au murit preotul comunei, Aurel Dolea, și soția sa, lăsând doi copii orfani (de 21, respectiv 7 ani).
De pe patul de spital, preotul le spunea enoriaşilor care sunau pentru a-l încuraja: „Voi pleca! Dacă mă vacci«nam, poate aveam o şansă. Vaccinaţi-vă!”. Și preotul, și preoteasa aveau 46 de ani. Niciunul dintre ei nu era vaccinat.
Preotul Aurel Dolea a fost internat mai întâi la spitalul din Băileşti, dar când starea a început să i se agraveze, a fost transferat la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti.
Preotul Aurel Dolea a murit luni, 18 octombrie, în spitalul bucureștean. Două zile mai târziu s-a stins din viaţă si preoteasa Larisa Claudia Dolea, la spitalul din Caracal. Ambii aveau 46 de ani și erau nevaccinaţi.
Enoriașii din Orodel sunt răvășiți de nenorocirea care s-a abătut asupra comunei lor. „Un adevărat duhovnic. Când cineva avea o problemă, imediat îi sărea în ajutor. Nu ne vine să credem. (…) I-am tot sunat, îi sunam pe rând să vedem cum se simt. Ultimele cuvinte ale preotului au fost că regretă că nu s-a vaccinat. Ştia că va muri. «Voi pleca! Dacă mă vaccinam, poate aveam o şansă. Vaccinaţi-vă!», asta ne spunea. Este groaznic ce s-a întâmplat, groaznic”, au spus cu lacrimi în ochi mai mulţi enoriaşi. Aceștia au umplut curtea bisericii de flori, coroane şi lumânări.
Preotul Aurel Dolea slujea de 15 ani în comuna Orodel, localitate în care, de altfel, a şi crescut. Oamenii nu ştiu ca el să fi avut probleme de sănătate. „Era sănătos. Nu avea nicio boală. Chiar am discutat pe tema asta. Preoteasa, însă, avea un început de diabet. Dar nu era avansat. Nu pot să înţeleg cum i-a răpus virusul ăsta. Erau o familie atât de frumoasă”, a declarat unul dintre vecini.
Soţii Dolea au lăsat în urmă doi băieţi – de 21 de ani, respectiv 7 ani. Fiul cel mare, Marius Dolea, a scris pe pagina sa de Facebook: „Dumnezeu să vă ierte, scumpii mei părinţi dragi şi iubiţi! M-aţi lăsat amândoi şi aţi plecat grăbiţi în grădina Domnulu,i în ceruri. Regrete eterne, aţi lăsat în inima mea şi a fratelui meu un gol nemăsurabil. Nu vă vom uita niciodată şi cu cinste şi slavă vom pomeni numele vostru”.
