O poezie scrisă „la cald” după alegerile de duminică, semnată O. Danieluc, a produs o uriașă emoție pe rețelele de socializare. O redăm integral, pentru că prin cele 8 strofe ale ei își strigă disperarea nu doar autorul, ci milioane de români dezamăgiți de indolența, nesimțirea și prostia unor conaționali ai lor, într-un moment-cheie al istoriei națiunii noastre.
—————————————
„Mâine-mi fac valiza, mamă,Poate chiar din astă seară!Și cu pași grăbiți spre vamăVoi pleca, din nou, afară!———Nu cumva să te văd tristă!Singură mi-ai deschis poarta.Să nu verși nici în batistăLacrimi – tu mi-ai decis soarta.———Mâine-mi fac bagajul, tată.Nu te supăra… Te rogNici să nu privești spre poartă!Că eu nu mă mai întorc!———Nu ofta! Ce rost mai are?Tu cu mâna ta ai scris:«Azi, în ziua de votare,Voi distruge orice vis!».———Mâine… Te salut, bunică!Poate vii să vezi cum plec.Dar am prins o mare fricăDe voi toți, și nu-înțeleg.———Te-ai gândit la mine, oare?Știu! Te doare rău piciorulÎnsă nu mai tare doareCând îți expulzezi feciorul?———Mâine plec din sat, mătușă!«Mulțumesc pentru cadou».Să văd cine-ți bate-n ușăCu urări de Anul Nou.———Mi-am făcut deja valiza,Poarta-n larg este deschisă!Voi cu toții ați pus viza,Pe speranța mea, învinsă.”