Etichetă: PNL

  • Augustin Lazăr, fostul procuror general, despre cazul “10 august”: “E clar că marile dosare sunt din nou blocate!”

    Augustin Lazăr, fostul procuror general, despre cazul “10 august”: “E clar că marile dosare sunt din nou blocate!”

    Procuror general al României în cea mai grea perioadă a presiunii exercitate de regimul PSD-Dragnea asupra Justiției, Augustin Lazăr și-a exprimat stupefacția, într-un dialog cu reporterul spotmedia.ro, pentru clasarea dosarului “10 august” de către DIICOT.

    La momentul represiunii sălbatice dezlănțuite de jandarmi, la comanda și cererea lui Liviu Dragnea, împotriva a 120.000 de oameni care manifestau împotriva corupției, Augustin Lazăr era încă în funcție (ulterior, el a fost scos la pensie și înlocuit, în aprilie 2019).

    Augustin Lazăr: “Sesizarea DIICOT a fost o manevră de preluare a competenței și de emitere a unei soluții de clasare vădit nelegale. O manevră tipică și pentru alte dosare, pentru aducerea în zona controlată”

    Acum, fostul procuror general spune că asta s-a și urmărit, prin plasarea dosarului 10 august la DIICOT: mușamalizarea și îngroparea anchetei. El trage un semnal de alarmă și spune că, din nou, actul de justiție este sabotat pe linie politică în România. “Este clar faptul că marile dosare sunt din nou blocate sub controlul celor interesați. Sesizarea DIICOT a fost o manevră de preluare a competenței și de emitere a unei soluții de clasare vădit nelegale. O manevră tipică și pentru alte dosare, pentru aducerea în zona controlată”, a explicat Augustin Lazăr “suveica” prin care cazurile incomode pentru politicieni sunt “albite” într-o instituție controlată de aceștia.

    Noul procuror șef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost numită de președintele Iohannis la propunerea ministrului liberal Predoiu, în pofida avizului negativ primit din partea secției de procurori a CSM.

    Istoria unui dosar: șefii Jandarmeriei au acuzat o lovitură de stat tocmai pentru a muta cazul de la Parchetul Militar la DIICOT, unde se putea mușamaliza tot

    Foarte pe scurt, lucrurile în cazul “10 august” au stat în felul următor:

    – inițial, ancheta a fost în jurisdicția Parchetului Militar, în competența căruia intrau atrocitățile comandate de descreierații care ocupau în 2018 funcțiile de comandă ale Jandarmeriei: colonelul Sebastian Cucoș, colonelul Cătălin Sindile, maiorul Laurențiu Cazan, comisarul-șef de poliție Mihai Dan Chirică, colonelul Cătălin Paraschiv. Toți urmau să răspundă pe linie de justiție militară, cot la cot cu subordonații care se comportaseră ca o bandă mafiotă, atacând, lovind și gazând mii de oameni pașnici, printre care mulți bătrâni, femei, copii.

    – speriați de faptul că vor da socoteală pentru atrocitățile lor, șefii Jandarmeriei au căutat o soluție să scoată dosarul de la procurorii militari și să-l trimită la o instituție controlată politic: DIICOT. Așa s-a ajuns ca Jandarmeria să facă plângere penală pentru tentativă de lovitură de stat. Acuzațiile erau, evident, doar o gogoașă propagandistică a PSD, nu exista nicio susținere pentru așa ceva, iar în Piața Victoriei violenți fuseseră doar instigatorii aduși chiar de PSD și de Jandarmerie, pentru a crea aparența de legalitate a reprimării restului cetățenilor pașnici.

    – noua acuzație, privind lovitura de stat, intra sub incidența DIICOT, așa că dosarul a fost luat de la Parchetul Militar și trimis la DIICOT, unde s-a dorit din prima clipă să ajungă.

    – miercuri, 15 iulie 2020, dosarul a fost clasat și, odată cu aceasta, toți vinovații pentru nenorocirile petrecute pe 10 august 2018 au fost făcuți scăpați. Firele represiunii, care plecau de la Cucoș și Sindile și urcau spre Carmen Dan (ministul de interne de atunci), Viorica Dăncilă (premierul din acel moment) și Liviu Dragnea (stăpânul absolut al României în 2018) au fost tăiate prin această clasare.

    Culmea tupeului: procurorii DIICOT care au “îngropat” dosarul atrocităților comise de jandarmi pe 10 august au invocat, în favoarea represiunii sălbatice, hotărâri CEDO!

    Procurorii antimafia care au clasat cazul au emis un comunicat absolut stupefiant, însușindu-și complet punctul de vedere oficial al PSD și al Jandarmeriei. În text scrie că protestatarii au fost vinovați, iar jandarmii au aplicat legea “mai strict”. Culmea tupeului: sunt invocate hotărâri ale CEDO pentru a justifica barbariile jandarmilor!

    Raportul arată că, timp de doi ani, nu s-a efectuat, de fapt, absolut nicio cercetare de către DIICOT. Nimeni n-a fost curios să reconstituie ziua de 10 august, să vadă dacă explicațiile Jandarmeriei corespund cu realitatea și să adune probele și mărturiile găsite de presă în acest timp despre premeditarea și implicarea conducerii PSD în această reprimare a unor oameni pașnici.

    În raportul de clasare se scrie că “victimele colaterale n-au fost și inocente”

    Mai mult decât atât, sfidând realitatea din teren, procurorii DIICOT au îndrăznit să scrie în raportul de clasare că a existat o complicitate morală a protestatarilor pașnici cu provocatorii, iar victimele colaterale n-au fost și inocente! În realitate, pe 10 august 2018, mulțimea s-a delimitat clar de grupurile de provocatori. Printre cei care creau aparența bătăii cu jandarmii au fost recunoscuți, deopotrivă, jandarmi în civil, bande interlope și membri ai unor galerii de fotbal.
    Deși manifestanții pașnici s-au delimitat explicit de cei violenți și s-au îndepărtat de ei, jandarmii au refuzat să-i extragă din mulțime – lucru contrar procedurilor pe care le aplică de obicei. Mai mult decât atât, riposta jandarmilor a fost provocatoare și ostilă în primul rând la adresa oamenilor pașnici, cei violenți fiind menajați – de ei era nevoie pentru continuarea diversiunii.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Evenimentul zilei”, fake news grosolan cu două victime: Șerban Huidu și Andreea Esca

  • VIDEO. Scandaloasele explicații ale DIICOT la clasarea dosarului “10 august”. De vină au fost protestatarii, jandarmii n-au făcut decât să aplice “mai strict” legea!

    Explicațiile DIICOT, care a clasat dosarul reprimării violente a manifestației anticorupție din 10 august 2018, sunt stupefiante. Comunicatul emis de instituția pe care o conduce o Georgiana Hosu, prietenă de familie cu “fantoma albă” din noaptea barbariei (colonelul Cătălin Paraschiv), este doar un “cârnat” de 16 pagini cu fraze, unele goale, altele de-a dreptul insultătoare pentru zecile de mii de oameni bătuți și gazați degeaba la ordinul lui Dragnea și al lui Carmen Dan.

    În mod absolut scandalos, procurorii care au “cercetat” cazul și au întocmit raportul au asimilat grupurile de provocatori (deopotrivă interlopi și jandarmi în civil) cu manifestații reali.

    Procurorul militar a scris că 1.000 de indivizi au fost violenți atât cu jandarmii, cât și cu manifestanții. DIICOT a înțeles că a fost vorba de 1.000 de manifestanți violenți

    Procesul-verbal întocmit de procurorul militar care a fost la fața locului și s-a sesizat din oficiu, a fost trunchiat, iar din ceea ce a spus acesta s-a “scos” ceea ce “trebuia”: procurorul militar a menționat că a existat un grup de circa 1.000 de provocatori care s-au purtat violent atât cu jandarmii, cât și cu ceilalți manifestanți (cei reali). DIICOT a reținut doar că au fost 1.000 de manifestanți violenți.

    În spatele acestui număr infim de oameni strecurați în mulțime (în Piața Victoriei au fost, pe 10 august, peste 120.000 de protestatari) s-a ascuns justificarea violențelor comise de forțele de ordine împotriva românilor.

    Martor ocular la acele evenimente, reporterul ziaristii.com poate depune mărturie că jandarmii au refuzat sistematic să se atingă de grupurile de agitatori violenți, direcționându-și arsenalul represiv nu către aceștia, ci către mulțimea pașnică.

    Provocatorii au fost izolați de ceilalți manifestanți, dar jandarmii au refuzat să-i extragă din mulțime, încălcându-și propriile proceduri și metode de acțiune

    Pentru cei care nu sunt familiarizați cu tehnicile și procedura de intervenție a forțelor de ordine, acestea se axează primordial pe extragerea elementelor violente din mijlocul mulțimilor. Pe 10 august 2018, deși manifestații pașnici i-au izolat pe provocatori, îndepărtându-se de ei, jandarmii n-au intervenit pentru a-i imobiliza, ci din contră, i-au lăsat să continue violențele.

    De asemenea, folosirea gazelor iritante este ultima pe scara graduală a intervențiilor forțelor de ordine, conform manualului. Lovitura cu bastonul la cap și în organe vitale este strict interzisă.

    Jandarmii au recurs, pe 10 august 2018, din prima clipă și de la foarte mică distanță, la gazele iritante și la lovirea manifestanților în cap cu scuturile și bastoanele. S-a pus astfel în pericol sănătatea și viața a mii de oameni.

    Mulți dintre ei au ajuns în acea seară la spitale, cu răni provocate de cartușele cu gaze iritante și de bastoane, iar și mai mulți cu probleme de respirație. Un număr moarte mare de oameni au avut apoi probleme de sănătate, mai ales pe căile respiratorii, vreme de luni întregi.

    Niciuna dintre aceste fapte nu a fost luată în seamă de procurorii DIICOT.

    Anchetatorii tras concluzia că vinovați au fost manifestanții, iar jandarmii și-au făcut doar datoria aplicând legea “mai strict”.

    Procurorii DIICOT: manifestanții au fost când pașnici, când violenți, iar jandarmii au aplicat legea. Realitatea: violenți au fost doar provocatorii strecurați de Putere printre oameni și jandarmii care au provocat mulțimea

    Într-un alt paragraf, invocând din nou tocmai violențele comise de provocatorii trimiși chiar de PSD și de Jandarmerie printre manifestanți, procurorii aduc în discuție faptul că participanții la miting n-au mai fost protejați de dispozițiile CEDO. Cu alte cuvinte, diversiunile organizate de Puterea din acel moment au justificat intervenția brutală a jandarmilor.

    Cei care au fost în piață pe 10 august știu că forțele de ordine s-au purtat agresiv, provocator, și au folosit gazele lacrimogene din prima clipă, chiar înainte să fi existat vreun motiv, cât de mic, pentru așa ceva.

    Aceiași procurori DIICOT s-au folosit de declarațiile provocatoare ale unor personaje apropiate de PSD, înaintea mitingului, și care au încercat să incite la violență, pentru a justifica acțiunile jandarmilor.

    Construit pe de-a-ntregul în logica vinovăției manifestanților, textul ajunge la exprimări halucinante: jandarmii-agresori au aplicat “mai strict” legea, iar manifestanții-victime și-au meritat soarta: “ Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalența «protestatar pașnic – protestatar violent», respectiv «protestatar violent – protestatar pașnic» s-a succedat cu repeziciune și a cuprins o masă mare de participanți la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii publice și siguranței cetățeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii“.

    Nu există, în mod evident, nicio legătură între textul procurorilor care au scris aceste prostii și realitatea din 10 august. Protestatarii n-au devenit violenți, apoi pașnici, apoi din nou violenți. De la început până la sfârșit, agresive au fost câteva grupuri de provocatori cunoscuți jandarmilor, plantați special acolo pentru a justifica intervenția împotriva restului populației.

    Pe 10 august 2018, în Piața Victoriei s-au bătut „ei cu-ai lor”, jandarmii cu grupurile infiltrate de Putere pentru a provoca violențe. Ambele tabere au avut ca scop spargerea manifestației pașnice anticorupție, decredibilizarea protestului și pretextul ca participanții de bună-credință să fie alungați. PSD aplicase deja o dată rețeta pe 2 februarie 2017Citiți mai jos un raport halucinant, semnat de DIICOT, dar care arată de parcă ar fi fost scris chiar de Liviu Dragnea sau de Carmen Dan.

    Un raport halucinant: cum explică procurorii DIICOT de ce au clasat dosarul 10 august 2018

    „În fapt, procurorii DIICOT – Structura Centrală au reținut următoarele:

    În conformitate cu dispozițiile art.397 alin.2 Cod penal, constituie infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, ce se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi, întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională.

    Analiza normei de incriminare relevă existența următoarelor elemente de conținut:

    1. Acțiunile violente să fie săvârșite de mai multe persoane împreună;
    2. Acțiunile violente să fie îndreptate împotriva persoanelor sau bunurilor;
    3. Acțiunile violente să fie săvârșite în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat;
    4. Acțiunile violente să pună în pericol securitatea națională.

    Raportat la evenimentele din data de 10 august 2018, în cauză s-a constatat că primele două cerințe ale normei de incriminare sunt îndeplinite, pe parcursul desfășurării acțiunii de protest mai mulți protestatari (peste 1000 de persoane, potrivit procesului-verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurorul militar prezent în Piața Victoriei pe parcursul desfășurării adunării publice) au exercitat violențe atât împotriva forțelor de ordine cât și asupra bunurilor proprietate publică sau privată (mijloace de transport și echipament militar, mobilier stradal, etc).

    Analiza ultimelor două cerințe ale normei de incriminare, respectiv ca acțiunile violente să fie săvârșite în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, respectiv ca aceste acțiuni violente să pună în pericol securitatea națională, presupune efectuarea unei analize exhaustive a elementelor de conținut. Circumstanțierea prin scop a elementului material al infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale, reflectă, în planul valorilor sociale ocrotite de lege, caracterul de pericol și nu de rezultat al infracțiunii analizate.

    Cu toate acestea, reglementată ca infracțiune de rezultat circumscrisă cerinței punerii în pericol a securității naționale, între actul planificării/realizării acțiunilor violente și perspectiva atingerii efective a scopului declarat/urmărit trebuie să existe întotdeauna un raport de cauzalitate care să poată fi dedus din circumstanțe faptice obiective asociate actelor ce intră în conținutul elementului material al infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

    Dimensiunea, amploarea, mijloacele utilizate, contextul și natura acțiunilor întreprinse în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat trebuie să fie de natură pe de o parte a proiecta în conștiința oricărui observator independent imaginea posibilității obiective de atingere a unei astfel de finalități, iar pe de altă parte de a realiza, în mod efectiv, punerea în pericol a securității naționale.

    Cu alte cuvinte, nu scopul urmărit sau declarat de autorii acțiunilor violente califică ipso facto faptele săvârșite în prevederile art.397 alin.2 Cod Penal, ci rezultatul acestor acțiuni constând în punerea în pericol a securității naționale.

    Din această perspectivă, acțiunile violente circumscrise evenimentelor publice care au avut loc în data de 10 august 2018 pe parcursul desfășurării autointitulatului ”Miting al Diasporei”, într-un demers de contestare a calităților profesionale/morale ale unor membrii ai executivului și Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunțării acestora la funcțiile publice deținute, nu au avut și nu au putut avea valoarea de afectare a securității naționale circumscrisă unei acțiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituționale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat, așa cum cere textul de lege care reglementează infracțiunea prev.de art.397 alin.2 Cod penal.

    Acțiunile puterii constituante, subsumate conceptului de revendicare pozitivă, prin care se contestă calitățile profesionale și/sau morale ale unor lideri politici în demersul de obținere a înlocuirii acestora din funcțiile publice deținute, prin demisie ori prin mecanisme juridice de drept constituțional, nu vizează și nu produc schimbări la nivelul ordinii constituționale, însă pot constitui sau nu, în funcție de forma concretă de manifestare, încălcări ale ordinii constituționale sancționabile în plan juridic, potrivit dreptului comun.

    Pe de altă parte, orice concesie făcută în aplicarea unei dispoziții legale nu atrage caducitatea normei de reglementare, situație valabilă inclusiv în ceea ce privește dispozițiile Legii nr.60/1991 – privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

     Dreptul la liberă întrunire protejează atât întrunirile private cât şi cele publice, atât cele statice cât şi cele dinamice şi poate fi exercitat atât de către indivizi cât şi de către cei organizaţi într-o adunare.

    Art. 39 din Constituţie, art. 1 şi 2 din Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, cât şi art. 11 CEDO conferă protecţie doar întrunirilor paşnice.

    Atât din abordarea Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi din prevederile naţionale se poate trage concluzia că protecţia art. 11 este depăşită exclusiv în cazul intenţiilor violente dovedite ale participanţilor şi organizatorilor.

    În jurisprudența sa relevantă Curtea a tranșat în favoarea reclamanților situații evidente/flagrante în care disproporția înregistrată între modul de exprimare a dreptului protejat de art.11 din CEDO și cel în care statul a înțeles să asigure echilibrul între obligaţia negativă de abţinere în cazul exercitării libertăţii de întrunire şi obligaţia pozitivă de intervenție pentru asigurarea efectivă a exercitării dreptului şi a ordinii publice a fost în mod evident unul total necorespunzător. Cazurilor tranșate de Curte în favoarea reclamanților le-a lipsit însă, cu desăvârșire, componenta asocierii dreptului protejat oricăror forme de manifestare violentă.

    În legislaţia română, cazurile de intervenţie a forţelor de ordine şi procedura pe care o urmează sunt prevăzute în art. 17-24 din Legea 60/1991.

    Motivele pentru care se interzice o adunare publică în legislatia internă sunt prevazute în art 9 al Legii 60/1991, iar orice motiv invocat în temeiul legii trebuie să fie probat de către autorităţi.

    Urmărirea penală a fost interesată și în a stabili în ce măsură statul, prin instituțiile/autoritățile sale publice implicate în procesul de avizare, organizare, coordonare și asigurare/restabilire a ordinii publice pe parcursul organizării/desfășurării manifestației publice ”Mitingul Diasporei” din data de 10.08.2018, a asigurat/prezervat standardele respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, anterior, pe parcursul și ulterior desfășurării evenimentului declarat.

    Primăria municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10.08.2018 ca pe un eveniment fără organizator.

    Din coroborarea dispozițiilor art.12 alin.1 lit.i) din Legea nr.60/1991 cu cele ale art.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, actele de încălcare a dispozițiilor legale ce reglementează modul de desfășurare a adunărilor publice întrerup cursul evenimentelor până la momentul restabilirii ordinii publice, după care adunarea publică poate continua în limita timpului acordat, dar nu mai târziu de ora 2300. Cu alte cuvinte, între momentul săvârșirii unor astfel de acte și momentul restabilirii ordinii publice, participanții la o adunare publică nu mai beneficiază de protecția conferită de dispozițiile art.11 CEDO, art.39 din Constituție, respectiv art.1 din Legea nr.60/1991, adunarea publică fiind considerată ca întreruptă.

    Datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018, nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului.

    Cu toate acestea, îndemnul pe care exponenți ai unor grupuri de inițiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10.08.2018, a fost acela că, în 10 august, în Piața Victoriei din București, participanții la adunarea publică de protest ”Mitingul Diasporei” vor forța ”în legitimă apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers ”pașnic” căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violență ce vor urma. Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite protestatarilor, în data de 10 august 2018, să ocupe sediul Guvernului va reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violențele ce aveau să urmeze.

    Mesajul ”curtea/clădirea Guvernului este loc public și avem dreptul să fim acolo” este contradictoriu cu regimul juridic aplicabil obiectivului ”Sediul Guvernului României” în conformitate cu dispozițiile HG nr.1486/2005 – privind asigurarea pazei și protecției obiectivelor, bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi – potrivit cărora sediul Guvernului României constituie obiectiv de importanță deosebită pentru activitatea statului a cărui pază și protecție este asigurată cu efective de jandarmi potrivit Planului de Pază aprobat.

    Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalența ”protestatar pașnic – protestatar violent”, respectiv ”protestatar violent – protestatar pașnic” s-a succedat cu repeziciune și a cuprins o masă mare de participanți la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii publice și siguranței cetățeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii. Într-o societate democratică, ocuparea sediilor unor instituții fundamentale ale statului, într-un demers ”revoluționar”, este cel puțin inadecvată dacă ne raportăm la valorile morale pe care de obicei le clamăm, doar atunci când pretențiile exprimate le opunem exclusiv celorlalți și mai puțin propriei persoane.

    Accesarea mecanismelor legale de reglare a exceselor de orice fel este incompatibilă cu astfel de forme de exprimare și este, de altfel, singura modalitate prin care se conferă legitimitate și autoritate unui act de dreptate, nu doar pretins la modul individual sau de grup, ci recunoscut la nivel general.

    Indiferent de valoarea socială prezervată, sintagma ”scopul scuză mijloacele” nu-și găsește locul într-un stat de drept, valorile constituționale consacrând într-o societate democratică nu doar drepturi de revendicat, ci și obligații de respectat.

    În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari, etc.).

    Într-un context în care pierderea caracterului pașnic al adunării publice s-a suprapus peste lăsarea întunericului și sustragerea unei arme de foc și a muniței aferente, imprevizibilitatea consecințelor pe care încercarea de gestionare în continuare a unui astfel de eveniment le-ar fi putut produce, inclusiv în planul răspunderii penale, în cazul în care evenimentele, odată scăpate de sub control, ar fi căpătat valențe tragice, a impus valorizarea corespunzătoare a dispozițiilor art.2 din Legea nr.60/1991 potrivit căruia ”Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat (…) şi nu pot fi continuate după ora 2300, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată”, precum și ale art.19 alin.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, potrivit căruia, ”Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală.”

    Constatările procurorului militar de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti aflat la fața locului surprind în cuprinsul procesului-verbal de sesizare din oficiu faptul că: ”În mijlocul participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi. Situația a degenerat progresiv (…)”.

    Urmărirea penală administrată în cauză a stabilit că, pe parcursul evenimentelor din data de 10.08.2018 au fost extrase din mulțime și sancționate contravențional un număr de 62 de persoane din care 36 au fost conduse la secțiile de poliție. Totodată, pentru un număr de 52 de persoane au fost deschise dosare penale pentru săvârșirea de infracțiuni pe parcursul adunării publice de protest.

    Deosebit de situația acestor persoane, s-au înregistrat și cazuri în care, în urma acțiunilor de izolare și extragere din mulțime a celor care se manifestau violent, aceștia au reclamat producerea de leziuni pentru investigarea cărora s-a procedat la conducerea lor la unități spitalicești, respectivele persoane revenind mai apoi în piață fără ca în cazul lor să se mai fi realizat sancționarea contravențională ori constatat săvârșirea de infracțiuni.

    Pe întreg parcursul executării misiunii de asigurare a ordinii publice a existat o preocupare constantă a forțelor de ordine pentru identificarea, izolarea și extragerea din mulțime a persoanelor violente, acțiuni care au fost însă limitate de cerința asigurării integrității corporale a personalului propriu și a protestatarilor non-violenți în condițiile în care modul de exercitare a violenţelor asupra forţelor de ordine au reflectat o mutaţie în plan acţional, agresiunile manifestându-se de-a lungul întregului dispozitiv, cu mobilitate crescută, atât în zona de contact, cât şi în interiorul masei de participanţi.

    Pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie, privite în ansamblul lor, au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime. Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor care se manifestau în mod paşnic şi civilizat.

    Urmările evenimentelor din data de 10.08.2018 se prezintă în valori procentuale după cum urmează:

    – s-a acordat prim-ajutor medical la 1,4% dintre manifestanți, respectiv 2,8% dintre jandarmi; au fost transportați la spital 0,19% dintre manifestanți și 1,18% dintre jandarmi; au fost internați 0,02% dintre manifestanți, respectiv 0,25% dintre jandarmi; au fost deteriorate un număr de 60 de căști de protecție, 62 de scuturi de protecție, 10 apărători pentru coate și genunchi; au fost sparte parbrizele a 12 mijloace auto și s-au produs alte deteriorări la un număr de 21 de mijloace auto, etc.

    – 700 de persoane au depus sesizări/memorii la parchetele militare (PMTMB și SPM) majoritatea ca urmare a îndemnului public adresat în acest sens de către organele de urmărire penală;

    – Dintre cele 700 de persoane care au depus sesizări/memorii, 13 persoane nu au participat efectiv la protest, urmărind cursul evenimentelor în mass media, iar pentru 2 persoane situația reclamată este neclară, fapt ce nu a putut fi acoperit în cursul urmăririi penale întrucât, deși citate în mod repetat, acestea nu s-au prezentat în vederea audierii și detalierii circumstanțelor reclamate. De asemenea, 1 persoană declară că a participat la protest în data de 10.08.2018 între orele 1210 -1240, interval orar în care nu au existat incidente, despre cursul ulterior al evenimentelor luând cunoștință din mass-media cu ocazia ajungerii la domiciliu;

    – din totalul celor 625 de persoane care au depus sesizări/memorii și au răspuns citației în vederea audierii, un număr de 28 de persoane au precizat că nu se consideră persoane vătămate în cauză și vor să fie audiate doar în calitate de martor cu privire la evenimentele din 10.08.2018;

    – din rândul celor 597 de persoane care au depus sesizare/memorii, au fost audiate în cursul urmăririi penale și au dat declarații în calitate de persoane vătămate, un număr de 10 persoane figurează în categoria celor sancționate contravențional, iar pentru un număr de 16 persoane au fost deschise dosare penale (9 dintre acestea au fost atât sancționate contravențional cât și cercetate în dosare penale). Toate cele 17 persoane au fost sancționate contravențional/penal pentru fapte săvârșite pe parcursul mitingului din 10-11.08.2018;

    – din totalul celor 700 persoane care inițial au depus sesizări/memorii la parchetul militar, un număr de 542 de persoane au reclamat exclusiv faptul că au fost expuse gazelor iritant lacrimogene, 135 persoane au reclamat faptul că pe lângă expunerea la gaze iritant lacrimogene au suferit și vătămări corporale ca urmare a acțiunilor jandarmilor, 3 persoane au reclamat exclusiv vătămări corporale ca urmare a acțiunilor jandarmilor, 17 persoane au reclamat modul de intervenție și de exprimare (injurios) al jandarmilor față de manifestanți, la modul general, 1 persoană a reclamat modul în care au acționat manifestanții împotriva jandarmilor, 1 persoană a reclamat modul defectuos în care a fost organizat protestul, iar 1 persoană a reclamat persoanele care au incitat la depunerea de plângeri penale împotriva jandarmilor;

    – în susținerea afirmațiilor formulate, un număr de 131 persoane au depus certificate medico-legale. Dintre acestea, pentru 32 de persoane nu s-au prescris zile de îngrijiri medicale, fie cu motivația că persoanele expertizate nu au prezentat la momentul examinării leziuni care să necesite zile de îngrijiri medicale, fie leziunile reclamate erau mai vechi și nu aveau legătură de cauzalitate cu evenimentele din data de 10.08.2016, înregistrându-se în același timp și 7 situații în care s-au prescris zile de îngrijiri medicale pentru leziuni a căror legătură de cauzalitate cu evenimentul reclamat (expunerea la substanțe iritant-lacrimogene și/sau lovituri aplicate de jandarmi în data de 10.08.2018) nu s-a putut stabili.

    Au fost înregistrate și situații în care jandarmi, aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu, ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari, fapt pentru care a fost dispusă declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • „Se anunță un eșec răsunător la alegerile locale! Din păcate, nu vom avea candidați comuni PNL-USR-PMP la sectoare, împotriva PSD”

    Frontul comun PNL-USR/PLUS-PMP la nivel de Capitală, pentru alegerile locale, pare să rămână o frumoasă iluzie. S-a rezolvat cu Nicușor Dan la Primăria Capitalei, dar la sectoare nu există niciun progres, iar PNL și USR își anunță candidați proprii, nu comuni.

    Președintele PMP, Eugen Tomac, trage un semnal de alarmă: „Ne vom continua păruiala publică și căutarea vinovatului pentru eșecul răsunător ce deja se anunță!”.

    Într-un mesaj tăios pe pagina sa de Facebook, Tomac spune că, deși mai sunt doar două luni și jumătate până la alegerile locale, nu există negocieri serioase între PNL, USR-PLUS și PMP pentru a prezenta electoratului bucureștean o ofertă puternică și a scoate catastrofele PSD-iste din primării.

    Aceeași lipsă de acțiune se manifestă și în județe. Partidele din frontul anti-PSD au stabilit înțelegeri pentru candidați comuni în puține locuri. Dacă nu se vor mișca rapid, vor oferi PSD-ului o șansă nemeritată de a avea primari cu 35-40%.

    Eugen Tomac spune că a discutat cu premierul Ludovic Orban (liderul PNL), care își dorește liste comune ale Opoziției anti-PSD, dar ideea de unitate este dinamitată de condițiile pe care le pune USR.

    Strigătul disperat al lui Eugen Tomac

    „Adevărul despre alegerile din București”

    „Detest încercarea aproape disperată a unor polticieni noi sau vechi de a deforma realitatea. Este prea multă ipocrizie în jurul alegerilor la primăria București.

    Mai întâi au venit insinuările, apoi acuzațiile, acum suntem în faza căutării unor vinovați pentru eșecul ce se prefigurează. Bucureștenii trebuie să știe însă adevărul.

    Primul aspect. Pe Nicușor Dan nimeni nu-l dorea candidat acum 6 luni. Nici USR, nici PNL.

    Nicușor Dan a fost însă abil și a pregătit terenul din timp în partidul pe care l-a fondat, dar pe care l-a părăsit, pentru că aerul libertății politice care i-a unit a fost schimbat cu altceva. Așa a fost ales candidat al USR București. Abia după ce PNL și-a anunțat public susținerea pentru Nicușor Dan, conducerea USR s-a văzut obligată să-și asume oficial candidatura lui.

    Recunosc că atunci când nici USR, nici PNL nu luau în calcul serios susținerea pentru Nicușor Dan, am avut mai multe întâlniri cu el și am discutat despre nevoia de unitate în București pentru a schimba administrația PSD.

    L-am asigurat de sprijinul PMP; în București suntem un partid de 10%. Însă pentru a nu exista dificultăți în negocierile cu ceilalți actori, am preferat să nu fac publice discuțiile avute.

    Poziția noastră a fost constant argumentată de către Președintele Băsescu, care are și autoritatea de fost Primar General al Capitalei.

    Dacă pentru candidatul comun la Primaria Capitalei calculele politice au făcut ca toți să cedeze și să anunțe susținerea pentru Nicușor Dan, pentru celelalte proiecte comune – primari de sector, Consiliu General și consiliile de sectoare – nu s-a mai întâmplat absolut nimic.

    Ura politică împotriva PSD s-a mutat în curtea celor două partide – USR și PNL. Aici s-a ajuns la o politizare pătimașă care nu mai are nimic în comun cu interesul general al Bucureștiului.

    Dintr-o dată, eliminarea PSD nu mai trebuie privită ca o prioritate, ci ne legăm cu lanțurile de niște linii roșii inventate, valabile doar în București. În țară este permisă orice derogare, dar în capitală negocierile nu-și au rostul, pentru că nu ne permit principiile.

    Las la o parte atacurile la adresa PMP, avem noi păcatele noastre, dar trebuie să înțelegem că politica se face prin compromis și negociere dacă vrem să schimbăm ceva în mod fundamental. Noi suntem dispuși oricând să venim cu soluții politice, nu cu acuzații, chiar dacă avem în PMP câteva voci care pot începe oricând o astfel de campanie. Iar dacă nu am făcut-o până acum este pentru că noi chiar am crezut că există șanse să avem un front comun în București.

    Astăzi, bucureștenii trebuie să știe că, din păcate, nu vom avea candidați comuni la sectoare, nu vor exista liste comune împotriva PSD. Iar asta se întâmplă pentru că în USR unii oameni cu putere de decizie îl urăsc mai mult pe Nicușor Dan decât PSD și nu vor accepta un Consiliu General ales de el alături de care să-și facă campanie.

    Tot ce auziți public sunt pretexte.

    Până la această oră nu a existat niciodată o întâlnire PNL-USR-PMP pentru a desemna candidați și liste comune împotriva PSD.

    În schimb, avem partide care și-au lansat candidații, acuzându-se reciproc.

    Nu pot să nu spun un alt adevăr, acela că premierul Orban mi-a împărtășit propunerea de a avea candidați comuni PNL-USR-PMP la sectoare. Din păcate, este tot mai clar că acest lucru nu se va întâmpla, iar în această situație știm bine ce urmează.

    O campanie sub semnul pandemiei, în care primarii în funcție își vor face propagandă pe bani publici pentru a comunica cât de mult le pasă de sănătatea cetățenilor. Iar noi, ceilalți, ne vom continua păruiala publică și căutarea vinovatului pentru eșecul răsunător ce deja se anunță!

    PMP în aceste condiții va face ce trebuie și vai de soarta celor care ne-au subestimat!

    Vin vremuri foarte interesante, așa că luptăm TOȚI pentru București!”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Destin crunt! Doi frați medici, de 58 și 52 de ani, au fost răpuși de Covid-19 la interval de două săptămâni. Soțiile lor nu i-au condus pe ultimul drum, fiind și ele infectate

  • Descreieratul care a bruiat conferința PNL în Sectorul 6: „Nu știu ce-am avut, parcă diavolul m-a trimis”

    Pensionarul trimis de PSD să bruieze conferința de presă în aer liber organizată duminică de PNL în Sectorul 6 al Capitalei se numește Tudor Bădeanu și este un fost sudor și lăcătuș mecanic. Individul a amenințat-o cu moartea pe Violeta Alexandru (președintele PNL București), l-a înjurat pe Ciprian Ciucu (candidatul PNL la Primăria Sectorului 6) și i s-a adresat obscen unei doamne din echipa liberală.

    Tudor Bădeanu a vorbit duminică seara la Antena 3, ca nouă vedetă a mârlăniei anti-PNL și anti-USR.

    „Stau chiar în zonă și am aflat că e conferință și m-am dus acolo și normal că m-am răzbunat. Să mărească pensiile cu 40% și să mărească și alocațiile copiilor. Am pensie 1.100 de lei. Am fost lăcătuș și sudor electric. La grupa a II-a. Și eu am rămas uimit… ce-am avut eu de-am spus cuvinte urâte. Nu știu, parcă diavolul m-a trimis. Aveți cuvântul meu că eu sunt un om foarte calm, foarte liniștit, dar nu știu ce-am avut”, a declarat Bădeanu la Antena 3.

    Pensionarul descreierat a fost identificat și amendat duminică de Poliția Capitalei.

    „Astăzi, în jurul orei 12.00, prin apel 112 a fost sesizat faptul că un bărbat recalcitrant tulbură ordinea şi liniştea publică pe o stradă din Sectorul 6, unde se desfăşoară o conferinţă de presă. La faţa locului au ajuns poliţişti ai Secţiei 25 , însă la momentul sosirii nu a fost identificată  nicio persoană recalcitrantă în respectiva locaţie”, a anunțat Poliţia Capitalei.

    Ulterior, individul a fost identificat şi sancţionat contravenţional conform prevederilor Legii nr. 61 din 1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

    „Eu te omor cu mâna mea! Vreau să intru în pușcărie!”

    Duminică dimineața, Violeta Alexandru, care este și ministrul Muncii și protecției Sociale, n-a apucat să spună câteva fraze, că a și început bruiajul. Un pensionar cu evidente probleme psihice a început să urle ca apucatul: „Mărește-mi pensia! Mărește-mi pensiaaaaa! Mărește-mi pensiaaaaaaaaaaa!”.

    „PSD se folosește de necazurile oamenilor…”, a constatat Violeta Alexandru. Individul a continuat să țipe: „Nu-i adevărat! Minciuni!”.

    Apoi a trecut la amenințări cu moartea. Poziționându-se la cel mult doi metri în fața ministrului, pensionarul agresiv a răcnit: „Eu te omor cu mâna mea! Vreau să intru în pușcărie! Criminalilor!”.

    Violeta Alexandru a rămas calmă, pe poziție, la fel și Ciprian Ciucu. Ministrul făcea eforturi, totuși, să se ferească de saliva pe care o proiecta în direcția ei de țicnitul urlător.

    Cuvinte spurcate, de psihopat

    O altă secvență a fost cea în care bătrânelul isteric a luat-o în colimator pe una dintre doamnele din echipa PNL. Dialogul este suficient pentru a-l trimite pe individ într-un salon de psihiatrie.

    Pensionarul isteric: În țara asta, nouă ne trebuie un om cu mână de fier! Vlad Țepeș ne trebuie nouă! Sau Ceaușescu, domne! Râzi ca o proastă, jigodie! Curvo! Nu te-ai săturat de p…le?

    Femeia: Ăsta merge la spitalul de nebuni.

    Pensionarul isteric: Tâmpito! Râzi de viața mea, fu…-ți gura mă-tii?! Eu n-am ce mânca ca tine!

    Femeia: Păi, dacă n-ai învățat carte…

    Pensionarul isteric: Păi, da, tu ai învățat p…le… să bagi p…le-n…

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Achiziție de marcă pentru PNL: celebrul fost polițist antimafia Traian Berbeceanu s-a înscris în partid. Berbeceanu e șeful de cabinet al lui Marcel Vela, ministrul de Interne

    Traian Bebeceanu, polițistul devenit celebru pentru activitatea sa ca șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) din Alba Iulia, s-a înscris în PNL. Berbeceanu, acum comisar-șef ieșit din activitate, este șeful de cabine al lui Marcel Vela, ministrul de Interne din cabinetul Ludovic Orban.

    Cazul Berbeceanu este unul care a făcut vâlvă în țară și în străinătate. Polițistul antimafia a fost desemnat “Polițistul anului” în 2007 și 2013, la categoria “Combaterea Criminalității Organizate”. Activitatea sa a stârnit resentimente majore și interlopii au pus la cale o înscenare cu sprijinul unor procurori și polițiști chiar din interiorul sistemului judiciar. A fost arestat sub acuzația că a sprijinit o grupare infracțională care se ocupa de evaziunea fiscală cu produse petroliere.

    Radiografia unei mârșăvii judiciare: eroul antimafia trimis după gratii de mafioții din sistem. Momentul arestării sale, sărbătorit de toți interlopii din România

    În momentul arestării sale preventive, între interlopii din România a fost o explozie de bucurie manifestată explicit, chiar pe rețelele de socializare.

    Numai că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în 2016, că faptele nu existaseră, iar dosarul fusese fabricat. Cei care i-au întocmit dosarul pentru a-l compromite – Ioan Mureșan, fost procuror șef al DIICOT Alba, Nicolaie Ioan Cean, fost procuror DICOT Alba)  – au fost condamnați la 7 și, respectiv, 2 ani de închisoare cu executare.
    Recursul se judecă de atunci și încă nu e aproape de finalizare.
    În acest interval, Berbeceanu s-a pensionat, a scris și o carte cu cazul său: “Radiografia unei mârșăvii judiciare”. În toamna lui 2019 a acceptat să devină șeful de cabinet al ministrului liberal Marcel Vela la Interne.

    Acum, președintele PNL Deva, Florin Oancea, a anunțat că fostul erou antimafia a devenit membru al partidului liberal.

    Comunicatul emis de PNL Deva

     „Am avut deosebita plăcere și onoare să primesc astăzi în echipa PNL Deva doi oameni deosebiți, doi prieteni: Traian Berbeceanu și Marius Blendea.

    Sunt convins că cei mai mulți dintre dumneavoastră îi cunoașteți deja, așa încât prezentarea va fi scurtă.

    Comisarul-șef în rezervă Traian Berbeceanu are 52 de ani. El ocupă în prezent funcția de Șef de Cabinet al Ministrului de Interne, Marcel Vela. Este un om în slujba legii, iar numele lui este legat de acțiuni spectaculoase de combatere a criminalității organizate. În 2007 și 2013 a fost desemnat ,,Polițistul anului” la categoria Combaterea Criminalității Organizate.

    Doctorul Marius Vasile Blendea, în vârstă de 52 de ani, este medic chirurg la Spitalul Județean de Urgență Deva, șeful secției de Chirurgie Generală. A absolvit Facultatea de Medicină din Timișoara și este unul dintre cei mai iubiți și apreciați medici din județul nostru. Profesează la Deva din anul 2000 și prin mâinile lui iscusite au trecut în această perioadă mii de pacienți pe care i-a vindecat și pentru care a avut întotdeauna un cuvânt de încurajare.

    Experiența profesională și calitatea umană a celor doi noi colegi este foarte valoroasă pentru comunitatea noastră!

    Mă bucur că Traian și Marius au ales să facă acest pas și vină alături de noi, în cea mai performantă echipă!

    Le spun BUN VENIT! în numele meu și al colegilor noștri din PNL și aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru binele Devei și al României!

    Nicolae-Florin OANCEA
    Președinte PNL Deva“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Lovitură pentru Firea: Pro România va lansa propriul candidat la Primăria Capitalei. Cresc șansele lui Nicușor Dan. Calculele lui Ponta: de ce o vrea pe Firea trasă pe linie moartă

    Deja favorit la alegerile pentru Primăria Bucureștiului, Nicușor Dan, candidatul Opoziției, își fortifică șansele de a o învinge pe Gabriela Firea după ce Pro România, partidul lui Victor Ponta, a decis să-și lanseze propriul om în cursa electorală.

    Toate semnele sunt că, în toamnă, măcar la nivelul Primăriei Generale, Bucureștiul va reuși să scape de PSD. Ultimul sondaj de opinie îl creditează pe Nicușor Dan cu 54,6% din intențiile de vot, iar pe Gabriela Firea – cu doar 45,4%. Dacă socotim și că, anul trecut, la alegerile europarlamentare, USR a obținut în București 39,89% din voturi, PNL – 15,48%, iar PSD – doar 16,38%, devine destul de clară situația. Vedem că, față de anul trecut, intenția de vot a bucureștenilor nu s-a modificat aproape deloc. În mai 2019, USR + PNL = 55,37%, în iunie 2020, Nicușor Dan = 54,6%.

    PSD își împarte electoratul cu Pro România și nu are de unde “recruta” alți votanți

    Calculul este foarte simplu: actualul primar, Gabriela Firea, este susținut de PSD, în timp ce principalul contracandidat, Nicușor Dan, are în spate USR, PLUS, PNL și PMP.

    Bazinul electoral al social-democraților este comun cu cel al partidului lui Victor Ponta. Cum Pro România a luat decizia să-și lanseze propriul candidat, voturile pe care le va primi acesta vor fi “rupte” din procentele Gabrielei Firea.

    Profilul electoratului PSD – partid care este în scădere – are un avantaj, dar și un dezavantaj. Pe de o parte, votanții PSD sunt captivi – publicul Antenei 3, România TV, bugetarii “de partid” (cei angajați de Firea pe criterii clientelare în administrația publică), dependenții de ajutoare etc. Acești votanți au calitatea că sunt disciplinați, ies la vot când li se cere. Așa s-au câștigat alegerile din 2016 în Capitală. Votanții PSD au mers la vot într-o proporție mai mare decât restul populației, Firea obținând victoria cu un numări infim de voturi, dar pe fondul absenteismului masiv al celorlalți.

    În același timp, PSD nu are capacitatea să acceseze alte categorii ale populației. Apariția unui alt candidat (Pro România) în acest bazin electoral captiv va fi imposibil de compensat de către Gabriela Firea prin convingerea altor oameni să o voteze (de exemplu, votanții altor partide sau nehotărâții).

    Victor Ponta anunță că Pro România face public numele propriului candidat pe 25 iulie

    Victor Ponta a declarat pentru publicația buletin.de că numele candidatului susținut de Pro România la Primăria Bucureștiului va fi anunțat pe 25 iulie. Declarația vine în completarea celei făcute de un alt fost PSD-ist de frunte, senatorul Adrian Țuțuianu, baron de Dâmbovița, acum mâna dreaptă a lui Ponta în Pro România.

    Țuțuianu a afirmat, la Digi24, că partidul unde activează acum va numi un candidat propriu la Primăria Bucureștiului după ce negocierile cu PSD au eșuat. „Cred că vom avea o soluție foarte bună, discutăm cu personalități importante. Ultima variantă e Victor Ponta, candidatura sa la Primăria București va crea un avantaj extraordinar partidului. Majoritatea din partid credem că intrarea lui Ponta va fi benefică pentru partid, dacă nu găsim o personalitate foarte cunoscută care să aducă un scor cu două cifre. Ținta la locale în București e de 15%. Victor Ponta a spus că, dacă va fi nevoie și nu găsim o soluție, își va asuma o candidatură”, a explicat Țuțuianu.

    De ce nu vrea Ponta ca Firea să câștige al doilea mandat de primar la București

    Calculul lui Victor Ponta este, de asemenea, extrem de simplu și previzibil. Funcția de primar al Bucureștiului este extrem de importantă în administrația din România – cea mai relevantă pentru o persoană aleasă, după cea de președinte al țării, pentru că implică numărul cel mai mare de votanți.

    Cine câștigă alegerile pentru București devine automat relevant în politica românească, semnalul dat restului țării fiind foarte puternic.

    Gabriela Firea are deja foarte multă putere în PSD, mai ales că e susținută de rețeaua de interese construită și reprezentată de Florentin Pandele, soțul său și primarul orașului Voluntari, dar și de mogulul criptocomunist Dan Voiculescu, părintele său politic.
    Un al doilea mandat de primar pentru Firea înseamnă că aceasta va deveni cea mai relevantă persoană din PSD. Băcăuanca ajunsă la București ca prezentatoare de știri la trustul lui Voiculescu are o mare sete de putere și niciun scrupul. Recentele acțiuni, în care și-a trimis hăndrălăii să facă scandal la conferințele de presă ale lui Nicușor Dan, reconfirmă faptul că Firea e capabilă de absolut orice ca să păstreze puterea și controlul asupra bugetului de peste un miliard de euro al Capitalei.

    Victor Ponta, care urmărește să câștige alegerile prezidențiale din 2024, știe foarte clar că, dacă Gabriela Firea rămâne primar al Bucureștiului, va folosi această pârghie pentru a se lansa și ea către funcția supremă în stat. Fostul premier n-are nevoie de o asemenea concurență, iar lansarea unui candidat al Pro România la alegerile pentru București în 2020 ar însemna, de facto, înfrângerea adversarei sale.

    Punctul de răscruce în cariera politică a Gabrielei Firea: victoria o va propulsa spre șefia PSD și candidatura la prezidențiale, înfrângerea o trimite după Viorica Dăncilă

    Firea este deja, conform sondajelor, cu aproape 10 procente în urma lui Nicușor Dan în intențiile de vot (45,6% Firea, 54,6% Dan). Dacă cele 45,6% se vor “rupe” fie și numai 5% (ca să nu mai vorbim de 15%, cât spune Țuțuianu că este ținta Pro România), va deveni imposibil pentru Firea să mai recupereze decalajul față de Nicușor Dan în cele nici 3 luni rămase până la scrutin.

    Înfrângerea Gabrielei Firea la alegerile din septembrie 2020 va însemna, cel mai probabil, prăbușirea în irelevanță a fostei angajate a lui Voiculescu, exact cum s-a întâmplat cu fostul premier Viorica Dăncilă.

    Puterea actualului primar al Bucureștiului nu stă în competența și calitățile sale, ci în vârful pixului cu care împarte, generoasă, resursele orașului către cine trebuie.

    Un eșec la Primărie ar face-o pe Firea să piardă și influența din partid, eliminând un adversar guraliv și periculos pentru Ponta în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Ciucu îl pune la locul lui pe impostorul ajuns primar PSD la Sectorul 6: “Eu am condus experți, nu mafii. Când băteam țara în proiecte de educație, Mutu era bișnițar și învârtea valută”

    Ciprian Ciucu, candidatul PNL la primăria Sectorului 6 din București, a publicat pe contul său de Facebook o replică prin care îl pune la punct pe Gabriel Mutu, după ce primarul PSD-ist al respectivului sector l-a porcăit la Realitatea Plus.

    Specialistul în “comerț” instruit la academia SRI, acum cocoțat în fruntea Sectorului 6, i-a evaluat miercuri seara pe contracandidații săi de la PNL și USR, conform filosofiei PSD: dacă nu “pui mâna”, dacă vrei altceva în viață decât să parvii cu orice preț și cât mai repede, înseamnă că ești prost.

    Mutu, traseist plimbat prin mai multe partide, a spus despre Ciprian Ciucu (PNL) și Alexandru Gădiuță (USR), care și-au anunțat candidatura la Primăria Sectorului 6, că “n-au realizat nimic pentru familiile lor”.

    Ciprian Ciucu a răspuns pe contul său de Facebook, joi dimineață.

     

    Atacul devastator al lui Ciprian Ciucu

    “În timp ce eu predam la Universitate, Mutu, membru PSD, apropiat de Bittner și de oamenii lui Năstase, punea la cale afaceri imobiliare cu firme-fantomă”

    „Mie îmi place omul om și porcul porc. Dar la o asemenea porcărie chiar mă așteptam. Mă aștept și la altele. Gabriel Mutu a lansat miercuri, la Realitatea Plus, o serie de atacuri de-a dreptul mizerabile la adresa contracandidaților săi de la PNL și USR, spunând că cei doi «n-au realizat nimic nici măcar pentru familiile lor».

    Când afli despre o asemenea porcărie, îți dai seama de ce Sectorul 6 arată ca o mocirlă, ca acesta din poză, după gustul și caracterul lui Gabriel Mutu.

    Nu ca să mă justific în fața acestui individ dubios, ajuns din nefericire primar, ci ca să preîntâmpin astfel de atacuri murdare, vin, totuși, cu câteva precizări. Familia mea e bine-mersi, iar ceea ce ofer eu familiei mele, Mutu nu mai poate oferi de mult familiei sale.

    Când eu muncesc cinstit, băteam țara în lung și lat, angrenat în proiecte de educație, la începutul carierei mele, Mutu era un bișnițar și învârtea valută.

    În timp ce eu căpătăm expertiză în organizații respectabile și predam la Universitatea din București, Mutu, membru PSD, apropiat de Bittner și de oamenii lui Năstase, punea la cale afaceri imobiliare cu firme-fantomă.”

    “Noi investim agoniseala în educația copilului nostru, nu în lux, iahturi, Monaco și stațiuni de lux. Dar suntem fericiți așa”

    „În timp ce eu puneam pe picioare unul dintre cele mai respectabile think-tank-uri din România și lucram în proiecte internaționale din regiune, angajat de organizații internaționale prestigioase, Mutu trecea de la PSD la PDL și se agăța de fusta Elenei Udrea, înconjurat de interese imobiliare oculte. Mutu a fost membru PSD, PDL, PNL și iar PSD.

    Tot ce am făcut eu… am făcut prin munca mea. Eu nu m-am însurat cu rețele pregătite de către alții. Am condus echipe de experți, nu mafii. Nivelul profesional la care am ajuns eu îi va fi întotdeauna inaccesibil unui produs al profitorilor tranziției. Acum conduc o instituție serioasă, nu o parazitez.

    Eu înțeleg aroganța omului foarte bogat. Are de mii de ori averea mea. Și ne judecă pe toți după câți bani are el. Eu nu am acei bani, dar familiei mele nu i-a lipsit niciodată nimic. Da, noi stăm la bloc, nu la vilă în Herăstrău. Da, noi investim agoniseala în educația copilului nostru, nu în lux, iahturi, Monaco și stațiuni de lux. Dar suntem fericiți așa cum suntem pentru că cinstea și onoare nu este la îndemâna oricui.”

    Mutu, incoerent: “Să vină cu nume care, într-adevăr, când te uiți în CV-urile respectivă, să mă facă să zic «Da, domn’e!»“

    Miercuri seara, la Realitatea Plus, Gabriel Mutu, primarul PSD al Sectorului 6, spusese că PNL și USR au propus oameni care nu se compară cu el.

    “Să vină cu nume care, într-adevăr, când te uiți în CV-urile respective, să mă facă să zic «Da, domn’e! Într-adevăr, am un contracandidat cu care pot dezbate lucruri concrete pentru electorat!». Când discuți cu oameni care n-au lucrat niciodată, n-au realizat nimic în viață pentru ei înșiși, nici măcar pentru familiile lor n-au făcut nimic, atunci nu poți avea pretenția că poți face ceva. Ca să fii bun manager trebuie să fi ocupat cel puțin pentru o săptămână, o lună, un an funcția de manager undeva. Dacă vii pur și simplu să spui că ești bun manager, dar fără să fi dovedit vreodată că chiar ești bun manager, este foarte discutabil”.

    “Managerul” Mutu: master la SNSPA după licență la “privat”, cursuri la Academia SRI, cu abilități în “dezvoltare imobiliară” și “comerț”

    Gabriel Mutu

    Ca orice PSD-ist care se respectă, și Gabriel Mutu și-a descoperit setea de învățătură târziu și a urmat calea studiilor particulare și a celor la instituții apropiate de “epoleți”.

    Ceea ce Ciucu definește sec “bișniță”, în CV-ul lui Mutu e împachetat foarte frumos drept activitate în “sectorul privat”, unde a făcut “consultanță și management” în “dezvoltare imobiliară, comerț, publicitate și media”.

    S-a înscris la 32 de ani la Facultatea de Drept a Universității Româno-Americane (particulară), pe care a absolvit-o la 36 de ani.

    La 38 de ani a intrat la SNSPA (fosta Academie „Ștefan Gheorghiu”, unde se “șlefuiau” cadrele Partidului Comunist), unde spune că, la 40 de ani, și-a luat un master în politici europene, integrare europeană, relații internaționale.

    Apoi, firesc, nu putea urma decât Colegiul Național de Informații (al SRI), unde a făcut cursuri de siguranță și securitate națională.

    Cu SNSPA și Academia SRI în spate, Mutu era numai bun de propulsat, deja, în administrația publică. În 2008 a fost consilier local la Sectoul 6, apoi a ajuns chiar senator PSD, timp de două mandate (2008-2016). Din 2016 este primar al Sectorului 6.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * A murit criminalul în serie care i-a dat foc fetei de 17 ani! S-a spânzurat cu tricoul în pușcărie, a decedat la spital

  • În 6 luni, PSD a încasat mai mulți bani de la stat decât PNL, USR și PMP la un loc. Fake news de 12 milioane de euro!

    PSD, partid care a distrus România din 1990 până în prezent sub siglele sale sinistre – FSN, FDSN, PDSR, PSD -, continuă să jefuiască bugetul de stat cu sume considerabile de bani. Banii alocați prin lege pentru funcționarea partidului sunt cheltuiți dubios, atrăgând dosare penale (cazul fostului trezorier Mircea Drăghici, unul dintre „locotenenții” lui Dragnea) sau scandaluri pe bani între liderii succesivi ai partidului (cazul consultanților Vioricăi Dăncilă, ale căror contracte enorme refuză să le achite Ciolacu).

    Partidul condus interimar de neacreditatul Marcel Ciolacu (a absolvit o facultate particulară în anii ’90, fără ca instituția să fie acreditată în acel moment) a încasat, pe vreme de pandemie, în primele 6 luni din acest an, aproximativ 12 milioane de euro! Este, probabil, o răsplată pentru toată catastrofa produsă în ultimii 30 de ani: mineriade, masacrarea justiței, falimente dirijate, închiderea a milioane de locuri de muncă, depopularea României, îndatorarea țării, atribuirea de contracte cu dedicație baronilor locali, lipsa investițiilor în infrastructura spitalicească, în drumuri și căi ferate etc.

    În loc să folosească acești bani în scopuri utile, că tot se dau mari patrioți, cei din PSD au preferat să încalce rând pe rând legile instituite chiar de ei și de guvernanții actuali în privința combaterii virusului SARS-CoV-2. Practic, prin declarațiile lor, inclusiv ale președintelui interimar Ciolacu, au zădărnicit eforturile autorităților în lupta cu parșivul virus.

    Au primit cadoul de 12 milioane de euro de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), dar ei, în loc să folosească banii pentru întărirea democrației în propriul partid și pentru a ajuta la efortul național de trecere prin pandemie, i-au folosit ca să-și saboteze propriul popor, cel care-i finanțează!

    PSD a încasat ca subvenție, din bugetul public, mai mulți bani decât cele trei partide din frontul anti-PSD luate la un loc: PNL, USR și PMP! Concret: PSD = 12 milioane de euro; PNL Z + USR + PMP = 9,3 milioane de euro.

    Dacă adăugăm la uriașa sumă primită de PSD de la Autoritatea Electorală Permanentă în primele 6 luni din 2020 și banii alocați celor două partide-satelit (Pro România și ALDE), ajungem la un total de 14,5 milioane de euro.

    Subvenție de la bugetul de stat primită în primele 6 luni din 2020 de partidele care au distrus România în epoca pușcăriașului Liviu Dragnea

    PSD-ul neacreditatului Marcel Ciolacu

    Ianuarie: 7.104.247 lei (1,5 milioane de euro)

    Februarie: 7.104.247 lei (1,5 milioane de euro)

    Martie: 7.104.247 lei (1,5 milioane de euro)

    Aprilie: 11.915.745 lei (2,5 milioane de euro)

    Mai: 11.915.745 lei (2,5 milioane de euro)

    Iunie: 11.915.745 lei (2,5 milioane de euro)

    TOTAL: 12 milioane de euro.

    Pro România plagiatorului Victor Ponta

    Ianuarie: 658.019 lei (140.000 de euro)

    Februarie: 658.019 lei (140.000 de euro)

    Martie: 658.019 lei (140.000 de euro)

    Aprilie: 1.103.677 lei (230.000 de euro)

    Mai: 1.103.677 lei (230.000 de euro)

    Iunie: 1.103.677 lei (230.000 de euro)

    TOTAL: peste 1,1 milioane de euro.

    ALDE, epava condusă de penalul Călin Popescu Tăriceanu

    Ianuarie: 861.873 lei (180.000 de euro)

    Februarie: 861.873 lei (180.000 de euro)

    Martie: 861.873 lei (180.000 de euro)

    Aprilie: 1.445.594 lei (300.000 de euro)

    Mai: 1.445.594 lei (300.000 de euro)

    Iunie: 1.445.594 lei (300.000 de euro)

    TOTAL: peste 1,4 milioane de euro.

    Total PSD + Pro România + ALDE: peste 14,5 milioane de euro!

    Subvenția de la bugetul de stat primită de PNL, USR, PMP

    PNL-ul lui Ludovic Orban, aflat la guvernare

    Ianuarie: 3.943.235 lei (830.000 de euro)

    Februarie: 3.943.235 lei (830.000 de euro)

    Martie: 3.943.235 lei (830.000 de euro)

    Aprilie: 6.613.873 lei (1,4 milioane de euro)

    Mai: 6.613.873 lei (1,4 milioane de euro)

    Iunie: 6.613.873 lei (1,4 milioane de euro)

    TOTAL: 6,7 milioane de euro.

    USR-ul lui Dan Barna

    Ianuarie: 1.052.831 lei (220.000 de euro)

    Februarie: 1.052.831 lei (220.000 de euro)

    Martie: 1.052.831 lei (220.000 de euro)

    Aprilie: 1.765.884 lei (370.000 de euro)

    Mai: 1.765.884 lei (370.000 de euro)

    Iunie: 1.765.884 lei (370.000 de euro)

    TOTAL: 1,8 milioane de euro.

    PMP-ul lui Traian Băsescu

    Ianuarie: 473.774 lei (100.000 de euro)

    Februarie: 473.774 lei (100.000 de euro)

    Martie: 473.774 lei (100.000 de euro)

    Aprilie: 794.647 lei (167.000 de euro)

    Mai: 794.647 lei (167.000 de euro)

    Iunie: 794.647 lei ( 167.000 de euro)

    TOTAL: peste 800.000 de euro.

    Total PNL + USR + PMP, partidele care luptă împotriva dictaturii PSD: 9,3 milioane de euro.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * A murit criminalul în serie care i-a dat foc fetei de 17 ani! S-a spânzurat cu tricoul în pușcărie, a decedat la spital

  • Barometrul IMAS: PNL și USR-PLUS cresc în iunie și ajung, împreună, la 51,1%. PSD scade la 21,9%, sub scorul de la europarlamentare!

    PNL și USR-PLUS ajung, împreună, la 51,1% din preferințele electoratului, în timp ce PSD scade cu două procente, conform Barometrului IMAS pe luna iunie 2020, realizat la comanda postului de radio Europa FM.

    Ținând cont că în Parlament n-ar intra, conform sondajului, decât 4 partide sau alianțe (PNL, PSD, USR-PLUS, Pro România), la care s-ar adăuga tradiționala UDMR (mereu sub 5% în sondaje, mereu peste 5% la vot), o eventuală guvernare bazată pe PNL și USR-PLUS ar duce, de fapt, la o majoritate cu mult peste 51,1%. Între cele 5 partide sau alianțe care “fac” pragul de 5% ar urma să se redistribuie procentele formațiunilor care sunt sub prag și, deci, nu prind Parlamentul.

    Ar fi de redistribuit circa 12,4% din voturi, aparținând perdanților. PNL și USR-PLUS ar lua 51,1% din acestea, adică 6,34% din totalul voturilor. Astfel, după redistribuire, pe scorurile actuale, PNL și USR-PLUS și-ar adjudeca, împreună, 57,44% din mandatele de parlamentar.

    Atenție, însă: nu sunt de neglijat cele 4,7% ale PMP! Acestea fie pot deveni peste 5% (cu trecerea pragului), fie pot ajuta PNL să-și mărească scorul, în cazul unei alianțe electorale PNL-PMP. În oricare dintre situații, scorul coaliției de guvernare formată din PNL, USR-PLUS și PMP ar putea trece de 60%, după redistribuire.

    PNL – din nou în creștere după cinci luni consecutive de scădere. PSD, deși nu decontează electoral criza Covid, coboară sub 22%

    Potrivit cercetării sociologice efectuate pe un eșantion de 1.010 persoane, cu marjă de eroare ±3%, PNL înregistrează din nou o creștere (e drept, foarte ușoară), după luni în șir de scădere. Liberalii ajung la 33,0% în luna iunie, față de 32,6% în luna mai. Ei vin însă de la 47%, atât cât aveau în ianuarie – acela era însă un scor conjunctural, determinat de entuziasmul preluării guvernării (de la PSD) și de realegerea triumfală a lui Klaus Iohannis la Cotroceni.

    În schimb, PSD, în ciuda campaniilor furibunde de fake news din ultimele luni, plătește pentru că a dat greș mizând pe o criză sanitară mai profundă, pe o scădere economică mai drastică și pe un număr mai mare de victime ale virusului.

    Strategia PSD fusese de a profeți dezastrul, iar apoi de a acuza Guvernul că, din cauza incompetenței conducătorilor, epidemia a făcut prăpăd.

    Însă deficitul de 9% din PIB prevestit de liderii social-democrați nu s-a adeverit (până acum, deficitul este de 3,6%, iar până la sfârșitul anului se așteaptă la cel mult 6,7%). Miile de morți așteptați cu înfrigurare de liderii PSD au întârziat să apară, așa că strategia a trebuit reconfigurată. Acum, partidul se străduiește să acuze Guvernul că a inventat epidemia și să-i convingă pe români să nu respecte măsurile de precauție.

    În acest context, deși nu se află la guvernare, PSD a scăzut în luna iunie la 21,9%, față de 23% în luna mai. Este o tendință lentă de coborâre, pentru că în februarie “roșiii” aveau 25,8% în sondaje.

    De remarcat că PSD a ajuns acum la un scor mai mic chiar și decât cel de la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, considerat atunci catastrofal: 22,5%. Acum, cu 21,9%, PSD mai pierde 0,6%.

    Sondajul IMAS (iunie 2020)

    1. PNL ……………… 33,0 (+0,4)
    2. PSD ………….….. 21,9 (-1,1)
    3. USR-PLUS ….…. 18,1 (+1,4)
    4. Pro România … 11,2 (0)
    5. PMP ………………. 4,7 (+1,0)
    6. ALDE …………….. 3,7 (-0,5)
    7. UDMR ……………. 3,4 (-1,7)

    USR crește ușor, la fel și PLUS. Alianța USR-PLUS ajunge la 18,1%

    USR crește, de asemenea, foarte ușor, și ajunge la 12,3% în iunie, față de 11,6% în mai (+0,7%). Partidul condus de Dan Barna vine de la 10% în luna februarie.

    PLUS, partidul lui Dacian Cioloș, care acum se află în faza fuziunii cu USR, are 5,8% intenție de vot în iunie, față de 5,1% în luna mai (tot +0,7%).

    Așadar, împreună, USR și PLUS au 18,1%, față de 16,7% luna trecută (+1,4%).

    Distanța dintre PSD și USR-PLUS a scăzut de la 8,9% în luna aprilie la 6,3% în mai și la 3,8% în iunie.

    Pro România, partidul lui Victor Ponta, are în iunie 11,2% din intențiile de vot, tot atât cât a avut și în luna mai. Creșterea constantă din lunile anterioare a încetat. În ultimele săptămâni, Ponta i s-a alăturat lui Marcel Ciolacu, de la PSD, în campania de instigare a populației la nerespectarea măsurilor de precauție.

    Toate celelalte partide sunt sub pragul electoral în acest moment, conform IMAS.

    Dacă nu apare ceva neașteptat, UDMR și ALDE rămân sub pragul electoral. PMP e la limită, puțin sub 5%

    UDMR e cotat cu 3,4%, dar nu e o noutate. Electoratul maghiar se mobilizează mereu mai bine la vot decât la sondaje. E de așteptat ca UDMR să obțină și de această dată peste 5%, poate chiar peste 6%.

    Și dacă n-ar face pragul de 5%, UDMR tot ar intra în Parlament, grație unui amendament la legea electorală, care prevede că un partid devine parlamentar dacă obține minimum 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale (județene). A fost un amendament cu dedicație pentru UDMR, pe vremea sforarului Viorel Hrebenciuc (PSD) și a prieteniei acestuia cu Attila Veresztoy. Formațiunea maghiară își asigură lejer cu mult peste 20% cel puțin în circumscripțiile Harghita, Covasna, Mureș și Satu Mare.

    ALDE continuă să scadă, ajungând la 3,7%, față de 4,2% în luna anterioară. Pentru acest partid, drumul pare fără de întoarcere. Rămâne de văzut dacă PSD, aflat el însuși în dificultate, mai poate și mai vrea să-l salveze pe Tăriceanu, așa cum a făcut-o și la alegerile anterioare.

    PMP ar fi votat, conform sondajului, de 4,7% din electorat – insuficient pentru a intra în Parlament. Dar pragul e aproape, mai ales că ascensiunea față de luna mai e consistentă: +1,0%.

  • Florin Cîțu: “Jumătate din liderii PSD erau azi la pușcărie pentru că au afectat economia și au panicat populația!”

    Jumătate din liderii PSD ar fi trebuit să înfunde pușcăriile pentru acțiunile lor iresponsabile, îndreptate împotriva propriei țări, în timpul pandemiei de coronavirus, a acuzat luni seara ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, la Digi24.

    Oficialul guvernamental a spus că PSD a încercat din răsputeri să panicheze populația și să afecteze economia, liderii acestui partid ascunzându-și acțiunile criminale în spatele imunității conferite de “declarațiile politice”.

    PSD a dus campania de fake news, cu scopul de a panica populația și afecta economia, ascunzându-se în spatele “declarațiilor politice”

    În mod evident, ceea ce au făcut PSD-iștii n-are nicio legătură cu politica, ei acționând coordonat, pe direcțiile narativelor venite de la Moscova. Afirmațiile lui Ciolacu – masca de protecție e “botniță” și epidemia “o prostie” –, Rădulescu – termoscanarea “fură datele personale” și mulți alții au avut ca scop incitarea populației la nerespectarea măsurilor de precauție.

    La acest comportament s-a referit Cîțu: ”Dacă nu se ascundeau în spatele declarațiilor politice, jumătate din membrii PSD erau astăzi în pușcărie pentru că au afectat economia și au panicat populația”.

    Ministrul Finanțelor spune că impactul crizei economice a fost major, doar până acum costurile ridicându-se la peste 3,1 miliarde de lei în condițiile în care nu s-au plătit încă stimulentele pentru personalul medical, dar că lucrurile încep să se îndrepte. ”Aprilie a fost cea mai dură lună. Dar am reușit să luăm măsurile care să elimine efectele. Provocarea a fost să îi ținem sănătoși acasă pe oameni, dar să le ținem și locurile de muncă. S-au plătit doar pentru șomajul tehnic 2,2 miliarde de lei. Acum vedem scăderea oamenilor care folosesc șomajul tehnic, pentru că se întorc la muncă”, a spus Cîțu.

    Impactul pandemiei, estimat la 30 de miliarde de lei: costuri suplimentare 10 miliarde corelate cu 20 de miliarde scăderi de venituri

    Acesta spune că impactul total al pandemiei, după primele 6 luni, este de 10 miliarde de lei. La rectificarea bugetară, deficitul a fost mărit de la 3,7% la 6,7% din PIB. Diferența a venit de la 10 miliarde de lei care trebuiau cheltuiți suplimentar pentru criza Covid, iar alți 20 de miliarde de lei pierduți prin scăderea veniturilor la buget. Florin Cîțu: „Nu putem să eliminăm total efectul crizei. N-ai cum. Putem doar să minimizăm efectul negativ asupra economiei şi asta am făcut, zic eu, foarte bine până acum. 20 de miliarde de lei venituri la buget să nu le mai ai este o tragedie”.

    În esență, aceasta nu este o surpriză. Încă din luna martie analiștii economici exact la această cifră estimau deficitul bugetar sub impactul crizei: 6-7%.

    Luna iunie, “o surpriză plăcută”: mai multe încasări la buget decât anul trecut, când nu era nicio pandemie!

    Florin Cîțu spune însă că luna iunie este o surpriză plăcută, iar încasările la buget se prefigurează a fi mai mari decât cele din iunie anul trecut, când nu era nicio pandemie!

    Ministrul spune că scenariul cu deficit 6,7% este cel mai pesimist și Guvernul lucrează încă în baza lui, dar evoluția economiei îi dă speranțe că în final situația va fi mai bună: „S-ar putea să fie mai bine, să nu pierdem 20 miliarde, să pierdem 10 miliarde, aşa cum arată lucrurile acum, dar deocamdată nu am schimbat scenariul. Impactul la jumătatea anului (al coronavirusului – n. r.) este cam de 10 miliarde lei”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!