ziaristii.com

Etichetă: PNL Gorj

  • VIDEO. Viitorul României e paradisul natural din interior. Îl vedem cu ochii noștri, dar nu l-am văzut niciodată cu adevărat

    Cancelarul Germaniei a cerut zilele trecute liderilor statelor UE să închidă complet stațiunile de schi din Europa, pentru a preveni apariția de mari focare de infectare cum a fost cel din stațiunea austriacă Bad Ischl. Dar apelul lansat de Angela Merkel a fost primit cu rezerve pe continent, din cauză că industria turistică de iarnă va avea și mai mult de suferit, ea fiind deja afectată de restricțiile actuale provocate de valul doi al pandemiei de coronavirus.

    Cea mai puternică voce a fost cea a Austriei, care prin liderii ei au respins ideea lui Merkel sau au cerut, la schimb, compensații financiare din partea Uniunii Europene.

     

    Însă această dezbatere aprinsă aduce în discuție un sector foarte important: cel al industriei turistice de iarnă, dar nu numai. România e departe de media europeană la încasări din turism, ponderea acestui sector în PIB fiind chiar de trei-patru ori mai mică decât în statele-top ca încasări precum Franța, Spania și Italia, ca să le luăm exact în ordinea Eurostat.

    În ultimii ani, cu ajutorul finanțărilor europene și al investitorilor locali, au apărut destinații noi în mai multe locuri din țară, față de cele deja cunoscute de pe Valea Prahovei, dar lipsa de investiții, dezvoltarea haotică și uitarea din partea politicului au lăsat în subdezvoltare paradisul de lângă noi, pe care îl vedem cu toții, fdar pe care nu l-am văzut niciodată cu adevărat.

    Studiu de caz: județul lui Constantin Brâncuși

    Gorjul, de exemplu, poate fi un interesant studiu de caz, pentru că este un județ dezvoltat masiv pe industrie, urmare a investițiilor din vremea comunismului făcute în mineritul de suprafață și în cele două cele mai mari termocentrale din țară, Rovinari și Turceni.

    Asta a permis județului marelui Brâncuși să supraviețuiască economic de la Revoluție încoace, dar tocmai din acest motiv, al confortului de moment, nimeni n-a creat un plan alternativ de dezvoltare, unul în pas cu lumea viitorului și cu valorile locului.

    Însă în paralel, au început să apară arii de economie alternativă la cărbune. A apărut de pildă tânăra stațiune Rânca, din vârful Parângului, deși dezvoltarea ei a fost haotică. Dar asta nu e singura problemă, după cum spune omul de afaceri Ion Iordache.

    ”Ştim atuurile judeţului nostru. Avem soluţie pentru turism, este unul din atuurile noastre. Avem nevoie de infrastructură, dar în afară de asta avem nevoie de a pregăti o legislaţie care să ne permită dezvoltarea. Peşterile din judeţ, care sunt fabuloase, sunt blocate de către nişte ONG-uri care, la un moment dat, prin intervenţiile lor şi prin modul în care au fost luate în seamă de instituţii au reuşit să blocheze accesul vizitatorilor şi automat s-au blocat multe activităţi odată cu privarea de vizita turiştilor la respectivele obiective. Discutăm de o legislaţie care să ne permită extinderea pârtiilor, de exemplu, pentru că acum legislaţia este foarte greoaie cu privire la scoaterea din circuitul silvic a terenurilor sau aproape imposibil de rezolvat, probleme care sunt create de către legislativul nostru, de către Guvern în special, sau de către Parlamentul României. Şi aici, la fel, trebuie să flexibilizăm legislația, să putem extinde domeniul schiabil şi să putem face şi altul chiar, nu doar cel de la Rânca, atunci putem să găsim şi investitori, putem să facem şi un proiect de dezvoltare. Altfel rămânem cu ele blocate”, spune omul de afaceri gorjean.

    Europa ne-a pregătit un buget imens. Vom fi în stare să luăm banii?

    Una dintre principalele surse de dezvoltare a sectorului turistic din România nu va fi bugetul de stat, ci finanțarea europeană. Fondul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene pune la bătaie sume imense pentru recuperarea din pandemia COVID și reconstrucție pe continent.

    ”Bugetul pe termen lung al UE și instrumentul NextGenerationEU (un instrument temporar conceput pentru a stimula redresarea) vor forma cel mai mare pachet de stimulente finanțat din bugetul UE. Un total de 1.800 de miliarde EUR va susține reconstrucția Europei după criza provocată de COVID-19. O reconstrucție prin care Europa va deveni mai ecologică, mai digitală și mai rezilientă.

    Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru a garanta că poate răspunde unor nevoi neprevăzute. A fost proiectat în așa fel încât să răspundă nu numai realităților actuale, ci și incertitudinilor viitoare.

    Pe 10 noiembrie 2020, Parlamentul European și țările UE au ajuns la un acord în cadrul Consiliului cu privire la următorul buget al UE pe termen lung și la instrumentul NextGenerationEU. Acordul va permite suplimentarea cu 15 miliarde EUR a fondurilor pentru anumite programe în cadrul bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027”, sună programul UE, care va fi de mare ajutor și României, pentru că exprimarea subliniată mai sus ia în calcul o dezvoltare ”ecologică”  – iar aici potențialul natural al României este fantastic.

    ”Putem să fim printre cei mai mari beneficiari din țară”

    Dar cum putem atrage mai ușor fonduri europene, având în vedere eșecul de până acum din vremea guvernărilor PSD în special? Explică tot Ion Iordache, om de afaceri care a decis să nu-și părăsească niciodată județul natal, dar vrea în schimb nici să nu mai stea pe margine. De aceea, a decis să candideze la alegerile din 6 decembrie pe listele PNL Gorj la Senat și a explicat doar unul dintre motivele implicării sale: ajutarea antreprenorilor.

    Ion Iordache

    ”Trebuie să facem nişte proceduri de implementare a proiectelor de finanţare şi de obţinere a finanţărilor europene mult mai simplu. Sunt extrem de complicate şi unui tânăr antreprenor îi este aproape imposibil să acceseze bani europeni şi să-şi implementeze un proiect, chiar dacă reuşeşte în primă fază să acceseze proiectul pentru că dacă are norocul să găsească un consultant bun, îi scrie proiectul şi ia finanţare, după care marea problemă apare în implementare. Legat de proceduri, aici putem să intervenim. După aceea trebuie să abordăm foarte foarte serios încurajarea antreprenorilor. În afara fondurilor europene putem să discutăm de bani guvernamentali. Vrem cu adevărat să dăm drumul la dezvoltarea mediului antreprenorial în România? Vrem să începem să creştem economia românească? Atunci trebuie să facem acest lucru. Şi Guvernul liberal deja are un proiect de dezvoltare a României foarte ambiţios şi eu cred că noi, Gorjul, prin reprezentanţii lui, putem în perioada următoare să fim printre cei mai mari beneficiari din ţară. Totul ţine de implicarea noastră şi cred că va fi aşa cum trebuie şi să ne întâlnim şi la anul, şi peste un an, şi peste doi şi peste trei ani şi să vedem rezultatele. Cu siguranţă. Ăsta este angajamentul nostru şi eu personal pentru asta am intrat în această bătălie, în acest proiect, pentru că îmi doresc ca Gorjul să se dezvolte, îmi doresc să trăim mai bine cu toţii în judeţul Gorj”, mai spune omul de afaceri gorjean.

    Klaus Iohannis: ”Într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%”

    Gradul de absorbţie a fondurilor europene a crescut considerabil în ultimul an, în guvernarea PNL, comparativ cu guvernările PSD, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la conferinţă de presă pe care a susţinut-o aseară, la Palatul Cotroceni, în urma întâlnirii pe care avut-o cu premierul Ludovic Orban şi cu miniştrii cu responsabilităţi în programele finanţate din fondurile Uniunii Europene.

    “Atragerea de fonduri UE este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare. Sumele atrase de România din fonduri UE în ultimul an însumează 4,1 miliarde euro, la care se adaugă fondurile pentru plăţile directe în agricultură. Într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%. Au fost deblocate sau începute proiecte majore de infrastructură în această guvernare. În sănătate, în acest an au fost încheiate contractele de finanţare pentru cele trei spitale regionale. Un ultim exemplu: în acest an s-a deschis un apel de proiecte de 235 milioane de euro pentru reţele inteligente de distribuţie a gazelor naturale”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

    Şeful statului a precizat că a discutat cu membrii Guvernului despre modalităţile concrete de atragere a fondurilor europene şi au fost stabilite 12 direcţii prioritare: digitalizare, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediul de afaceri, cercetare, creşterea capacităţii de rezilienţă, educaţie, sănătate. Cele 12 direcţii, sunt grupate în trei piloni principali: tranziţia verde, servicii publice, competitivitate economică.

    Putem dezvolta masiv turismul viitorului, dacă protejăm natura!

    Marinela Strîmbulescu (ținând în mână drapelul), o militantă insistentă din Gorj pentru protejarea patrimoniului natural al județului

    Prin urmare, din prioritățile UE și din potențialul României, rezultă clar că ”economia verde” și turismul în natură pot fi o mare șansă pentru România în perioada 2021-2027.

    Dar pentru asta, avem nevoie nu doar de finanțare europeană semnificativă, ci și de protejarea ariilor naturale, puternic afectate de exploatarea distructivă a naturii.

    Zeci de gorjeni au protestat, în septembrie, în Piața Prefecturii din Târgu Jiu, împotriva exploatărilor ilegale de lemn din Gorj și din țară, ”acțiunea fiind organizată de Marinela Strîmbulescu, susținută de Grupul Fermierilor Gorjeni, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” și Asociația „Detecții Gorj”, după cum relata ziarul Ediție Specială.

    Aceasta este prima acțiune de protest de acest fel din țară. Potrivit statisticilor, Gorjul se află în topul județelor cu cele mai multe defrișări ilegale.

    „A sosit timpul să spunem NU tăierilor ilegale de păduri! Să „defrișăm” instituțiile statului de corupți și incompetenți!”, au completat organizatorii. „În România se taie anual peste 31 milioane de metri cubi de lemn din care mai mult de 20 de milioane sunt tăieri ilegale. Cerem autorităților să ia măsuri urgent împotriva tăierilor ilegale, iar pădurile să fie protejate, așa cum există în multe țări europene. Odată tăiate, pădurile nu mai pot fi aduse înapoi! Hoții de lemne sunt de neoprit: au ucis în ultimii ani șase pădurari și au agresat peste 200. Cerem dreptate pentru pădurarii care au fost uciși de hoții de lemne! În Gorj există numeroase abateri de la lege și dorim prin acțiunea noastră, să atragem atenția asupra acestor aspecte, autorităților și instituțiilor abilitate. Împreună putem opri acest „masacru din pădurile străbunicilor noștri”!”, au anunțat organizatorii protestului, dând semnalul, ca de altfel și în alte locuri din țară, că oamenii s-au săturat să le fie distrus paradisul natural, exploatat de decenii.

    Marinela Strâmbulescu este, ca și Ion Iordache, candidată la alegerile din 6 decembrie pe listele Partidului Verde la Gorj. Dar ei nu vor putea să schimbe de unii singuri soarta unui tărâm lăsat în subdezvoltare, în ciuda potențialului său imens.

    E nevoie de o acțiune comună de tuturor viitorilor parlamentari, dar și de suportul societății civile, ale fiecărui om de rând, pentru ca presiunea ce poate veni de jos în sus să ducă la măsuri rapide și de mare impact.

    Implicarea în bătălia pentru dezvoltarea economică sustenabilă și protejarea patrimoniului natural al Gorjului este un bun început de transformare a județului lui Brâncuși într-un tărâm al făgăduinței pentru toți turiștii viitorului care vor căuta destinații în care armonia cu natura să fie literă de lege și alegere fără compromisuri.

    Având în vedere obiectivele majore ale Europei menționate în pasajul de mai sus, nevoia de a proteja natura și de a gândi un plan de dezvoltare în armonie cu mediul înconjurător devine nu doar proiect de județ, ci chiar un proiect de țară.

    ———————————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200025

  • INTERVIU ELECTORAL. Ion Iordache (II): ”Îmi doresc ca Gorjul să se dezvolte, îmi doresc să trăim mai bine cu toţii în judeţul Gorj”

    Reporter: Se poate dezvolta turistic județul Gorj? Cum?

    Ion Iordache: Ştim atu-urile judeţului nostru. Avem soluţie pentru turism, este unul din atuurile noastre. Avem nevoie de infrastructură, dar în afară de asta avem nevoie de a pregăti o legislaţie care să ne permită dezvoltarea. Peşterile din judeţ, care sunt fabuloase, sunt blocate de către nişte ONG-uri care, la un moment dat, prin intervenţiile lor şi prin modul în care au fost luate în seamă de instituţii au reuşit să blocheze accesul vizitatorilor şi automat s-au blocat multe activităţi odată cu privarea de vizita turiştilor la respectivele obiective. Discutăm de o legislaţie care să ne permită extinderea pârtiilor, de exemplu, pentru că acum legislaţia este foarte greoaie cu privire la scoaterea din circuitul silvic a terenurilor sau aproape imposibil de rezolvat, probleme care sunt create de către legislativul nostru, de către Guvern în special, sau de către Parlamentul României. Şi aici, la fel, trebuie să flexibilizăm legislația, să putem extinde domeniul schiabil şi să putem face şi altul chiar, nu doar cel de la Rânca, atunci putem să găsim şi investitori, putem să facem şi un proiect de dezvoltare. Altfel rămânem cu ele blocate.

    Reporter: Vom reuși să atragem mai multe fonduri europene? Până acum, PSD a aruncat banii UE la gunoi…

    Ion Iordache: Trebuie să facem nişte proceduri de implementare a proiectelor de finanţare şi de obţinere a finanţărilor europene mult mai simplu. Sunt extrem de complicate şi unui tânăr antreprenor îi este aproape imposibil să acceseze bani europeni şi să şi implementeze un proiect, chiar dacă reuşeşte în primă fază să acceseze proiectul pentru că dacă are norocul să găsească un consultant bun, îi scrie proiectul şi ia finanţare, după care marea problemă apare în implementare. Legat de proceduri, aici putem să intervenim. După aceea trebuie să abordăm foarte foarte serios încurajarea antreprenorilor. În afara fondurilor europene putem să discutăm de bani guvernamentali. Vrem cu adevărat să dăm drumul la dezvoltarea mediului antreprenorial în România? Vrem să începem să creştem economia românească? Atunci trebuie să facem acest lucru. Şi Guvernul liberal deja are un proiect de dezvoltare a României foarte ambiţios şi eu cred că noi, Gorjul, prin reprezentanţii lui, putem în perioada următoare să fim printre cei mai mari beneficiari din ţară. Totul ţine de implicarea noastră şi cred că va fi aşa cum trebuie şi să ne întâlnim şi la anul, şi peste un an, şi peste doi şi peste trei ani şi să vedem rezultatele.

    Reporter: Credeți sincer că puteți ajuta Gorjul dacă ajungeți în Parlament?

    Ion Iordache: Cu siguranţă. Ăsta este angajamentul nostru şi eu personal pentru asta am intrat în această bătălie, în acest proiect, pentru că îmi doresc ca Gorjul să se dezvolte, îmi doresc să trăim mai bine cu toţii în judeţul Gorj.
    Şi în întâlnirile mele cu oamenii, mulţi dintre ei spun că îşi pun speranţa în mine, că sunt omul în care ei au încredere în mine, iar eu spun următorul lucru: credeţi-mă că nu voi putea să fac singur. Dacă sunteţi şi dumneavoastră lângă mine şi sunt şi alţi oameni care simt la fel ca şi mine, cu siguranţă vom obţine pentru judeţul nostru ce ne dorim cu toţii. Problema nu este că nu ne dorim, problema este că nu este cineva care să o ia înainte, ca să spun aşa, locomotiva. Eu îmi asum acest rol şi veţi vedea că aşa va fi.

    Reporter: Credeți în rolul presei pentru dezvoltarea comunității?

    Ion Iordache: De cele mai multe ori presa exprimă opiniile cetăţenilor şi atunci cineva trebuie să fie şi vocea cetăţenilor în relaţia cu politicul şi atunci prin dumneavoastră reuşim să descurcăm problema pe care o au de fapt oamenii sau să li se rezolve în sensul de a li se clarifica şi poate pentru că nu o simţim, nu avem atâta contact, pentru că oamenii vin mai mult către dumneavoastră, au o comunicare, vă transmit mesajele lor şi altfel ne-ar spune nouă şi altfel dumneavoastră.
    Au încredere, se destăinuie, îşi spun problemele lor către presă în general. În final spun că, pentru a trece cu adevărat la treabă mai avem un pas, este pasul care trebuie să-l depăşim duminică pe 6 decembrie, când trebuie să venim la vot cu toţii şi trebuie să ne exercităm dreptul constituţional pe care-l avem şi anume acela de a vota. Vă invit la vot, să ne votaţi să ne susţineţi în primul rând şi apoi HAI LA TREABĂ!

    —————————————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200025

  • INTERVIU ELECTORAL. Ion Iordache: „Hai la treabă! Hai la vot! Am luat decizia că voi rămâne la Gorj câte zile voi avea”

    (Promovare electorală)

    ”Nelu” Iordache, cum îi spun apropiații, e scump la vedere. Nu-i place ”să iasă în față”, dar fiind candidat pentru Senatul României pe lista PNL Gorj, trebuie să apară în presă, pentru ca lumea să-l cunoască mai bine.

    Deși este deja foarte cunoscut, dovadă pagina sa de Facebook înființată recent. ”Nu are nici două luni”, ne spune la finalul interviului, arâtându-ne ecranul telefonului. Aruncăm o privire. Are peste 10.000 de urmăritori, iar impactul postărilor sale e ca și când are avea de 10 ori mai mult. Mii de distribuiri, sute de mii de utilizatori pe ”reach” la o postare, sute și mii de like-uri. Asta spune multe despre popularitatea sa, mai ales în zona de sud a Gorjului.

    Nu se umflă în pene, ba chiar exagerează cu modestia. Genul ”business”. Sau ”low profile”. Noi i-am spune „pragmatic”.Ion Iordache nu e profilul celui care vorbește mult și fără rost, ci al managerului de succes, care a plecat de jos și a construit un mic imperiu de afaceri pe speze proprii.

    De asta este atât de popular pe Facebook. Infinit mai popular decât Victor Ponta, fost parlamentar de Gorj, care a plecat așa cum a venit la Târgu-Jiu, fără să lase nimic în urmă pentru gorjeni. Și din acest motiv este Nelu Iordache bine văzut în județul lui Brâncuși. Atât de bine, încât primari de comune de la alte partide au făcut un gest fără precedent: au apărut într-un clip electoral de promovare a candidatului PNL!

    Reporter: Îi va fi mai bine județului Gorj cu dvs. în Parlamentul României?

    Ion Iordache: Cu siguranţă. Sunt convins că va avea de câştigat Gorjul, de fapt de asta candidez, şi eu sunt nemulţumit de activitatea pe care au avut-o parlamentarii de Gorj. Este principalul motiv pentru care mă implic: ca Gorjul să prospere.

    – Nu prea vă place să apăreți în media…

    – Nu prea îmi place să ies în faţa presei. Locul meu este la treabă, sunt învăţat cu munca, de dimineaţă până seara, la organizare… Sunt mai tehnic şi acolo sunt în elementul meu.

    – Aveți unul dintre cele mai tari sloganuri de campanie, ”Hai la treabă!”. Cum l-ați găsit?

    – (Zâmbește) Eu sunt tot timpul la treabă, iar atunci când a fost declarată stare de urgenţă, toată ţara, toată economia a fost derutată şi toată lumea se întreba ce se întâmplă. Au fost două-trei zile când cu toţii ne-am adunat echipele de lucru, de la organizaţiile pe care le conducem, şi a trebuit să luăm nişte decizii. Unii au ales să se oprească din treabă, de frică de coronavirus, alţii au luat decizii să lucreze cu motoarele reduse, iar eu – împreună cu echipa mea – am hotărât să mărim programul. La două zile după ce s-a declarat stare de urgenţă, noi am luat decizia să lucrăm 24 de ore din 24. După ce am făcut o analiză împreună cu privire la acest aspect, am ieşit la treabă şi lucram şi noaptea. Am considerat că este şi pentru noi o oportunitate, fiindcă scăzuse preţul la motorină, scăzuse preţul la bitum, lucram pe drumuri. Și atunci, seara, mergând la lucru cu oamenii, ne-am făcut nişte poze, le-am pus pe Facebook şi am scris „HAI LA TREABĂ!”. Şi am invitat pe toată lumea la treabă. După ce am făcut acele postări, am primit foarte multe mesaje în acest sens, ne felicitau că încurajăm lumea, oamenii ne salutau „HAI LA TREABĂ!”. Când a început campania electorală, ne-a fost destul de uşor să identificăm sloganul.

    – Carevasăzică, n-ați plătit nici consultanți, nici firme de comunicare, nici agenții… Dvs. v-ați produs propriul slogan electoral!

    – Sunt destul de zgârcit. Nu risipesc banii aşa uşor. Chiar şi în clipurile electorale, clipurile mele cred că sunt cele mai ieftine; chiar dacă nu sunt foarte ”profi”-tehnic, în schimb ele transmit emoţie. Lucrurile le-am gândit noi şi le-am făcut ieftin.

    – Așa are succes un om de afaceri, chibzuind resursele. Ce le spuneți celor care vă aduc diverse acuzații pentru felul în care ați prosperat în afaceri?

    – Eu construiesc de 20 de ani. Am construit un grup de firme, am început cu doi oameni şi acum, în grupul de firme pe care-l conduc eu, sunt peste 600 de oameni. Am avut destul de multe greutăţi, că aşa este… Și sunt și oamenii aceia care se ocupă doar cu a face reclamaţii, până la tot felul de instituţii care, de multe ori, în loc să ajute, mai mult încurcă. Sau măcar să ne lase să facem treabă. Dacă erau probleme, se vedeau până acum, sunt 20 de ani, că nu am apărut peste noapte! Și hai să vedem cine este ăsta şi cum a făcut să fie acolo în 6 luni sau într-un an… Nu, sunt 20 de ani!

    – De ce vreți să mergeți în Parlamentul României? Aveți tot ce vă trebuie…

    – Am ajuns la concluzia că şi eu, şi lumea avem şi o datorie faţă de comunitate, faţă de judeţ, faţă de zona în care trăim. Pentru că dacă noi am reuşit – că a fost un dar de la Dumnezeu, că ne-a ajutat comunitatea, fiecare cum a reuşit să ajungă acolo unde a ajuns –, avem şi o datorie să întoarcem. Am luat decizia că voi rămâne, câte zile voi avea, aici, în Gorj. Nu voi pleca şi îmi doresc ca şi copii mei să rămână aici. Am reuşit să fac suficient pentru mine şi familia mea şi vreau să am o împlinire şi o satisfacţie că am făcut mai mult decât atât. Constat că generaţia noastră este o generaţie care a primit o ţară bogată şi se pare că riscăm să predăm generaţiei următoare cea mai săracă ţară din Europa. Mă doare acest lucru şi nu vreau să fiu părtaş la așa ceva, voi face tot ce ţine de mine să nu se întâmple acest lucru. În acest moment, avem încă o şansă să facem ceva.

    – Nu va fi greu să-i convingeți pe gorjeni să vă voteze, după atâția ani în care PSD i-a momit cu promisiuni fără acoperire?

    – E nevoie de efort. Unii s-au învățat să primească fără să muncească. Alții sunt dezamăgiți, pentru că s-au făcut multe promisiuni și nu s-au respectat. De exemplu, PSD spune „vom mări, vom da…” Dar de unde dai, dacă nu dezvolți economia? Ca să poți da pensii mai mari, alocații mai mari, salarii, trebuie să existe cineva să producă acei bani. Pentru asta trebuie să dezvolți economia. Și noi nu vorbim de așa ceva! De aici apare marea problemă. Și promit. Cei care promit mai mult vin la guvernare, așa a fost înainte. PSD a făcut asta și acum 4 ani, și acum 8 ani, iar acum vin la fel cu acest fel de promisiuni, deși nici măcar nu mai sunt la guvernare! Adică, spui că dai când nu ai cum. Păi, de ce n-ai dat când ai fost la putere? Asta este o mare problemă. Și sper ca, de data aceasta, oamenii să se uite cu și mai mare atenție la promisiuni și să nu se mai lase prostiți de aceste lucruri.

    – Oamenii se mai schimbă… Plus că e foarte important să nu dea țara pe mâna celor care nu știu ce să facă cu ea. PSD nu a reușit să aducă nici măcar banii oferiți de Europa, iar acum ni se oferă mult mai mult.

    – Perioada care urmează poate fi o oportunitate pentru noi, deoarece Guvernul Orban și președintele Iohannis au reușit să negocieze cu Uniunea Europeană o sumă fabuloasă, 84 de miliarde de euro, bani care pot veni în România. Iar Guvernul PNL va fi garanția că acești bani vor veni.

    – Va atrage Gorjul bani europeni?

    – Pentru noi, la Gorj, este o prioritate să facem ca multe resurse să ajungă și în județul nostru. În afară de acești bani, Gorjul poate beneficia și de pe urma banilor din Fondul de Tranziție Justă. Totul ține de noi ca să fim capabili să-i absorbim. Adică, trebuie să fim pregătiți: instituțiile publice, agenții economice la fel… Este o prioritate să creăm urgent niște departamente în județ care să se ocupe cu consultanța pentru accesarea acestor fonduri. Este unica soluție ca Gorjul să înceapă un parcurs corect pentru dezvoltarea lui. Astfel, să ajungem unde ne dorim și noi, casă putem preda generației următoare un județ cu un viitor mai bun.

    – România a rămas mult în urmă, multe probleme, deficite, datorii…

    – Sunt multe de făcut, dar trebuie să începem de undeva. Și cât mai mulți oameni trebuie să ne dăm mâna, să stăm la aceeași masă și să trecem la treabă. Cum spun eu, hai la treabă! E o treabă în care nu partidul e cel mai important, ci obiectivul pentru toți: dezvoltarea Gorjului. Și credeți-mă că echipa liberală de la Gorj are foarte bine stabilite aceste lucruri. După încheierea alegerilor, trecem la treabă! S-a încheiat cu lupte între partide, gata, trebuie să trecem la treabă! Sunt convins că vor veni și ceilalți, vrând-nevrând. Eu sper să vină de bunăvoie alături de noi. Iar dacă nu vor să ne ajute, măcar să nu ne mai frâneze, să ne lase să facem ce avem de făcut pentru dezvoltarea județului nostru.

    ———————————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200025

  • Hoție cât Coloana Infinitului, batista pe țambal la Masa Tăcerii și amantlâc sub Poarta Sărutului. Urma lui Ponta la Gorj

    Zilele trecute, presa anunța cu surle și trâmbițe marea veste a trecerii lui Florin Cârciumaru, ex-baronul PSD de Gorj, la Pro România, partidul lui Victor Ponta.

    Știrea sună interesant pentru amuzamentul public, dar este demonstrația clară a faptului că tot ce naște din pisică tot șoareci mănâncă.

    Cârciumaru și Ponta au o veche relație de PSD-iști, dar s-au reunit în noul partid nu din dragoste politică, ci după ce baronul de Gorj a fost lăsat pe dinafară de PSD.

     

    Momentul în care baronul de Gorj, Florin Cârciumaru, anunță trecerea de la PSD la Pro România / FOTO: Radio Infinit

     “Puteam sa mai fiu util Partidului Social Democrat daca dupa cele intamplate ma mai baga cineva in seama. Dupa ce s-au definitivat listele pentru parlament, nu m-a mai cautat nimeni. In afara de cate un telefon, de doua sau de trei ori, dat de domnul Weber, in rest nu m-a sunat absolut nimeni. Ma asteptam ca domnul presedinte al Consiliului Judetean, stiind situatia mea, ca efectiv imediat dupa ce imi inceteaza mandatul, trebuie sa am o continuitate si trebuie sa lucrez undeva, nu eram oricine si nu trebuia sa ii fie indiferenta situatia mea… Am facut echipa foarte buna, puteau sa ma intrebe ce fac de la 1 ianuarie, pentru ca din luna aprilie – mai am dreptul sa ies la pensie. Asta a fost dezamagirea mea cea mai mare, mult mai mare decat hotararea de a nu mai fi pe lista”, a declarat Cârciumaru pentru Radio Infinit, supărat că n-a fost pus de PSD pe listele electorale la alegerile parlamentare din 6 decembrie.

    Dosarul Turceni-Rovinari – zestrea coruptă a PSD pentru gorjeni

    Imagine de la o grevă a foamei, în fața CEO, în vremea Guvernului Dăncilă

    Ce legătură este între Cârciumaru, Ponta și județul Gorj? Una singură: ambii s-au îmbogățit din funcțiile de primar, respectiv parlamentar în județul marelui Brâncuși, pe seama sărăcirii Gorjului. Nu singuri, ci alături de găștile lor de interese care au sugrumat efectiv Gorjul din toate punctele de vedere: economic, turistic, cultural, rutier etc.

    Deși au avut pâinea și cuțitul la putere, deși Ponta a fost ditamai prim-ministrul, județul care l-a propulsat în funcție nu a primit nimic la schimb.

    În paralel, totul s-a degradat în vremea lor, prin prăduirea bugetelor publice. Rezultatul: golirea Gorjului de gorjeni, care au fost nevoiți să plece masiv la muncă în străinătate, dacă n-au reușit să-și ”aranjeze” un loc de muncă la celebrul Complex Energetic Oltenia (CEO), adus în sapă de lemn de partidul lui Ponta și Cârciumaru.

    E faimos deja dosarul penal ”Turceni-Rovinari”, în care a fost acuzat Ponta personal, alături de prietenul lui Dan Șova, fost ministru în Guvernul PSD.

    Deci, nu doar că nu au ajutat gorjenii să trăiască mai bine, dar au transformat CEO într-o vacă de muls coruptă, pe vremea fostului director Laurențiu Ciurel, autor al unor scandaluri de corupție inimaginabile.

    Pe vremea lor, a luat o amploare fără precedent hoția la CEO, angajările ”pe pile” și îngroparea în datorii a companiei de energie pe cărbune.

    Iată ce scriau jurnaliștii publicației ”Justiție Curată” despre afacerile pe axa Ponta-Cârciumaru-Ciurel de la CEO:

    INsert foto Ciurel
    Laurențiu Ciurel a adus CEO în sapă de lemn și a dat liber ”căpușelor” PSD să sugă compania de resurse

    ”Cum acționa managerul privat Ciurel, pentru a produce prejudicii CEO

    De numele lui Laurențiu Ciurel, fost vicepreședinte PSD Gorj, se leagă sume impresionante de bani irosiți la CEO – suma, se pare, ar ajunge la 16 000 de miliarde de lei, ca urmare a contractelor păguboase, încheiate în mandatul „managerului privat” Ciurel.

    Nu este vorba doar de contracte, ci și de alte erori, ce au produs prejudicii imense companiei. De exemplu, decizia lui Laurențiu Ciurel de a refuza punerea în aplicare a unei hotărâri judecătorești definitive: este vorba de hotărârea, prin care CEO era obligat să despăgubească Asociația sinistraților din satul Seciuri, Gorj. Deoarece managerul CEO a refuzat să aplice hotărârea instanței, CEO trebuie să plătească penalități de 4 milioane de lei.

    Laurențiu Ciurel a luat această decizie, probabil, din grandomanie; însă această decizie subiectivă a fost cauzatoare de prejudiciu.

    Mai jos o captură din hotărârea judecătorească, pe care Ciurel a refuzat să o pună în aplicare. În această captură, Ciurel se manifestă ca un latifundiar sud-american anarhist, ce-și permite să sfideze o decizie definitivă a justiției, dar și să sfideze niște păgubiți, cărora justiția din România le-a dat dreptate. Acesta le comunică păgubiților că va aplica hotărârea judecătorească într-o manieră personală: ”o să așteptați încă 7 ani, că nu vă dau nimic”…

    Insert 2

    Tergiversarea punerii în aplicare a deciziei justiției s-a constituit în penalități de 4 milioane de lei, pe care CEO va trebui să le plătească. Decizia personală a d-lui Ciurel a produs, deci, un prejudiciu de 4 milioane de lei.

    Fiecare director impus de PSD la CEO cu decizia proprie, producătoare de prejudiciu: 415 000 lei, conform DNA

    Un alt exemplu de director, impus de PSD Gorj, în CEO, cu talent în a produce prejudicii: Antonie Daniel, fost consilier județean al PSD, impus de partid director de Sucursală Divizie Minieră, la nivelul CEO. Acesta este acuzat de DNA de abuz în serviciu, pe motiv că ar fi achiziționat la suprapreț, din banii CEO, furtunuri de stins incendii și truse de prim-ajutor. Prejudiciul: peste 415 000 lei.

    În rechizitoriul, în baza căruia Antonie și complicii au fost trimiși în judecată de DNA, pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu, se specifică următoarele:

    „În perioada octombrie 2013-martie 2014, inculpații Antonie Daniel și Ghimiș Vasile, în calitate de directori în cadrul Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA, au dispus, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniul achizițiilor publice, achiziționarea de la două firme (printre care și SC TFR Teminvest SRL) controlate de inculpații Giurcău Daniel Sever și Temelie Florin, la prețuri supraevaluate, a unui număr de 272 furtunuri pentru stingerea incendiilor și 170 truse sanitare de prim ajutor.

    În același context, pe de o parte „ajutorul” acordat de inculpații Temelie Florin și Giurcău Daniel Sever a constat în depunerea de oferte pentru produsele respective, în numele societăților pe care le administrau, la prețuri supraevaluate de circa 6-7 ori față de prețurile lor de achiziție.

    Pe de altă parte, aceiași inculpați au depus oferte în numele altor societăți, fără consimțământul administratorilor acestora sau în numele unor societăți administrate de rude sau prieteni apropiați, dezavantajoase față de ofertele firmei câștigătoare.

    Prin această conduită infracțională, profitând și de faptul că la nivelul unităților miniere din subordine era necesară achiziționarea de truse medicale și furtunuri pentru pompieri, inculpații Antonie Daniel și Ghimiș Vasile au prejudiciat bugetul Sucursalei Divizia Minieră din cadrul SC CEO SA cu suma de 415.240,66 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru societățile controlate de cei doi oameni de afaceri.”.

    Sătul de ”muls” județul, Victor Ponta a dat bir cu fugiții la București, unde se va distra din nou, alături de Tăriceanu

    Ponta nu mai râde singur de gorjeni: acum îl are tovarăș pe Tăriceanu să se distreze pe seama fraierilor cu drept de vot

    Așadar, mafia de la CEO este doar una dintre marile cumetrii ale cuplului epocii Ponta-Cârciumaru. Dar ele sunt infinit mai multe, iar toate se decontează în traiul tot mai prost al gorjenilor, pe care Ponta i-a sedus și, mai nou, i-a și abandonat.

    Cum? Pentru că, după 16 ani de frecat coatele în Parlament pe spatele Gorjului, acum s-a plictisit și să mai candideze la Târgu-Jiu.

    Nu mai apare pe listele noului său partid la Gorj, ci le-a întors spatele gorjenilor și s-a dus să-i fraierească pe alții. Astfel, alături de un alt specimen nefericit al politicii românești, Victor Ponta va candida pe listele din București ale Pro România la alegerile din 6 decembrie.

    Ce va face Ponta pentru bucureșteni, dacă va ajunge în Parlamentul României? Ce-a făcut și pentru gorjeni: nimic bun.

    Din 2004 de când a fost ales deputat PSD la Gorj și deși a fost o perioadă de 4 ani prim-ministru, Victor Ponta nu și-a ajutat cu nimic județul care l-a primit cu brațele deschise.

    Ba da: a dat verde unui stadion fără echipe de fotbal!

    Nicolae Mischie

    Se poate lăuda cu stadionul municipal din Târgu-Jiu, investiția statului de 28 de milioane de euro, lăsat în paragină până de curând și construit oricum fără cap, pentru că degeaba faci investiții imense dacă nu ai sport – domeniu total abandonat de guvernarea Ponta.

    Însă în rest, nimic, nimic, nimic.

    Asta au creat Ponta și Cârciumaru la Târgu-Jiu. În schimb, au îmbogățit mafia roșie până peste poate, au alungat gorjenii peste granițe, l-au îngropat la propriu pe Nicolae Mischie, transformat de ei într-o sperietoare a corupție în spatele căreia să-și facă ei caracatițe și mai mari, care să le ia în cele din urmă pâinea de la gură celor chemați acum să voteze din nou cu baronii de tip nou ai Gorjului.

    Sătui de jaful politicianist, politicienii altor partide ies la bătaie

    Gheorghe Pecingină / FOTO: Radio Infinit

    Comportamentul de șacali politici ai unor Ponta, Cârciumaru, Călinoiu și alți baroni vechi și noi din familia PSD-Pro România i-a scandalizat pe liderii altor partide, care nu sunt deranjați neapărat că Ponta nu e gorjean la origine, ci că nu i-a păsat de județul care l-a găzduit atâta amar de vreme.

    ”Aşa cum spuneaţi la începutul interviului, dacă nu eşti de aici şi nu te leagă nimic de judeţ… S-a comportat, pur şi simplu, politicianist. A venit şi a plecat. Deci, nu a făcut nimic şi nu a lăsat nimic temeinic pentru gorjeni. Avem în istorie politicieni care au venit de afară şi au făcut lucruri pentru Gorj, care nu erau născuţi aici, dacă vorbim de Brătianu, a candidat în primul colegiu, vorbinm de Tătărăscu. Mare parte a industriei Gorjului li se datorează, Ansamblu Brâncuşi a fost iniţiativa lor. Au lăsat ceva în urmă, deşi nu se trăgeau de aici”, declara recent, într-un interviu, Gheorghe Pecingică, secretar de stat în Ministerului Finanțelor condus de Florin Cîțu, candidat pe listele PNL Gorj la alegerile din 6 decembrie.

    Adevărul e că actualul Guvern liberal a făcut pentru Gorj mai mult decât au făcut toate guvernările PSD-site din 1990 încoace. CEO este acum pe cale să fie beneficiara unui plan de peste 3 miliarde de euro, cu ajutorul Comisiei Europene.

    Doar anul acesta, Guvernul Orban a pompat în CEO aproape 250 de milioane de lei, deși compania a fost adusă în sapă de lemn în vremea lui Victor Ponta.

    Bătaie de joc la adresa moștenirii marelui Brâncuși

    Ponta, asalt de jurnaliștii care încercau să afle de ce a fost distrusă Poarta Sărutului

    Cât privește cea mai mare avere a Gorjului – Ansamblul operelor brâncușiene Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului – ea a fost de asemenea abandonată într-o stare de lâncezeală distructivă de când Victor Ponta a ajuns în orașul de pe Jiu.

    Mai mult, Ponta și Cârciumaru n-au ezitat să se folosească politic de numele lui Brâncuși, după cum au demonstrat gazetarii de la Newsweek România.

    Deși ar fi trebuit să facă din aceste capodopere fără egal la nivel mondial o prioritate națională, fostul premier PSD și actual lider Pro România a reușit doar să-i permită ex-primarului Cârciumaru să spele Poarta Sărutului cu jet de apă sub presiune – o blasfemie pentru care Parchetul a și deschis un dosar penal, dar care nu l-a împiedicat pe fostul primar al Târgu-Jiului să ajungă parlamentar PSD doi ani mai târziu.

    Adică, nu tu lege, nu tu ajutor pentru județ, nu tu bani, nu tu valoare. În schimb, hoție cât Coloana Infinitului, batista pe țambal la Masa Tăcerii și amantlâc politic, spălat cu jet, sub Poarta Sărutului.

    Asta e politica lui Ponta la Târgu-Jiu. S-au săturat gorjenii de ea? Nu știm. Dar știm sigur că acum e rândul bucureștenilor să se spele pe cap cu ea.

    ———————————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200025

  • Va fi închis sau nu? Adevărul despre viitorul Complexului Energetic Oltenia (CEO)

    Mineritul din bazinele carbonifere ale Gorjului și Văii Jiului (Hunedoara) a fost întotdeauna o sursă de mari afaceri cu statul ale unor intermediari mai mult sau mai puțin interesați de viitorul zonelor, dar și o sursă inepuizabilă de capital electoral.

    Unele partide cu mesaje populiste au preferat să le spună angajaților și familiilor acestora ce vor să audă, dar să le ascundă adevărul: acela că, mai devreme sau mai târziu, mineritul se va închide, mai ales că Uniunea Europeană, prin Pactul Verde, și-a propus să închidă toate industriile poluante până la orizontul 2050.

    Deci acesta este un adevăr care ar trebuie spus public și direct de toți jucătorii din politică. Dar nimeni n-o face de teamă să nu piardă voturi, mai ales în campaniile electorale.

    În plus, unii chiar profită de criza actuală pentru a manipula și mai mult oamenii împotriva adversarilor lor politici, folosindu-se de aceleași minciuni vechi de când lumea de tipul ”aveți grijă, vor să închidă mineritul”.

    Mihai Weber, liderul PSD Gorj

    De exemplu, în loc să le spună gorjenilor adevărul despre CEO, Mihai Weber, șeful PSD Gorj, era preocupat lunile trecute despre cum schimbă Guvernul oameni la conducerea companiei.

    ”Nu cred că e cea mai potrivită perioadă acum să provoci tot felul de schimbări, fie în Directorat, fie în Consiliul de Supraveghere. N-am nicio treabă, că nici nu știu cine sunt persoanele respective, dar a aduce oameni care nu au nicio tangență cu activitatea de minerit, cu activitatea de energie, să-i pui și să învețe la locul de muncă…, a declarat deputatul, citat de Radio Infinit.

    Adevărul este că acest partid a profitat foarte abil de CEO, a folosit compania ca vacă de muls pentru afacerile apropiaților unor baroni PSD și a plasat masiv oameni ”pe pile” în conducerea instituției, fără să fie aproape deloc interesat de cum s-o facă mai sănătoasă economic.

    Ba chiar, dacă se poate, să ”sugă” în continuare bani fie de la buget, fie din credite (pe care să plătim toți cu vârf și îndesat), iar de plătit, Dumnezeu cu mila!

    Așa se explică de ce același Weber cerea amânarea plății ratelor la împrumuturile făcute de CEO:

    ”Am depus un amendament la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2020, prin care CE Oltenia primea un ajutor pentru achiziționarea Certificatelor de carbon, care prevede 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘁𝗲𝗿𝗺𝗲𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗿𝗮𝗺𝗯𝘂𝗿𝘀𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗶̂𝗺𝗽𝗿𝘂𝗺𝘂𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶, în sensul extinderii acestuia 𝗹𝗮 𝟮 𝗮𝗻𝗶 (față de 6 luni, așa cum prevede actuala reglementare).
    Este o măsură obligatorie, pe care Guvernul ar fi trebuit să o fi adoptat încă de la începutul acestei crize, dacă dorea cu adevărat salvarea acestui obiectiv strategic, vital pentru securitatea energetică a României”, spunea Weber, în aprilie, potrivit ziarului Pandurul.

    Citiți cu atenție: omul cerea, practic, faptul ca managementul CEO să nu-și achite datoriile! Dacă un om nu-și plătește ratele la bancă, ea îl execută, dar CEO poate sta liniștită, în viziunea lui Weber!

    Această gândire populistă, de stânga, aparent pentru binele oamenilor, a fost una păguboasă și a distrus economia României. Guvernările PSD de tip Văcăroiu, Năstase, Ponta au menținut întreprinderile în boală economică, le-au îndatorat, ele s-au îngropat și mai mult, pierderile le-au plătit toți români și, la final, când erau deja falite, au fost vândute. SIDEX, Petrom sunt doar câteva exemple.

    Pe astfel de minciuni s-au câștigat și s-au pierdut alegeri, mai ales în ultimii 10 ani. În paralel, cei care acuzau statul că are de gând să închidă minele nu au făcut nimic pentru a le salva. Au lungit boala, au cerut mereu ajutor la Guvern și au așteptat să treacă anii, doar-doar vor păcăli viața.

    Nu întâmplător, iresponsabilitatea lui Weber a fost taxată dur de reprezentanții GreanPeace, faimoasa organizație internațională de mediu:

    ”Președintele PSD Gorj, deputatul Mihai Weber, a exploatat situația actuală pentru a ataca [1] singura variantă prin care Complexul Energetic Oltenia poate rămâne in viață – reorganizarea companiei într-una viabilă pe termen lung.

    Ajutorul de stat de 1,2 miliarde de lei acordat Complexului Energetic Oltenia a avut ca scop salvarea de la închidere a acestei companii cu 13.000 de angajați și peste 40.000 de familii care sunt dependente de activitatea acesteia.

    O condiție esențială pentru acordarea ajutorului de stat a fost ca, în termen de 6 luni, Complexul Energetic Oltenia să restituie împrumutul, în caz contrar fiind nevoită să implementeze un program de restructurare ori să fie lichidată. Acest program trebuie să prezinte viabilitatea pe termen lung a companiei, să fie fezabil, coerent și de perspectivă, și să se bazeze pe ipoteze realiste privind desfășurarea activității în continuare în contextul crizei climatice. Din măsurile programului de restructurare amintim – construcția a 3 parcuri fotovoltaice și tranziţia de la folosirea de cărbune la gaze naturale în anumite termocentrale.

    Acum luptăm împotriva coronavirus, ar trebui să luptăm și împotriva crizei economice iminente, iar această criză economică trebuie tratată și ca o luptă împotriva crizei climatice.

    Considerăm un gest iresponsabil amânarea acestui program. Revenirea la „business as usual” este complet inacceptabilă. Această pandemie arată că trebuie învățate lecții uriașe despre importanța ascultării oamenilor de știință și necesitatea unei acțiuni colective urgente pentru protejarea noastră și a mediului în care trăim. 

    Declarațiile domnului deputat sunt populiste, lipsite de simțul răspunderii și condamnabile. Amânarea restituirii împrumutului periclitează angajamentele luate față de Comisia Europeană (de a transforma compania intr-una profitabilă și cu emisii reduse) și pune în pericol viitorul oamenilor din Gorj”, scrie în articolul cu titlul:

    ”Președintele PSD Gorj, deputatul Mihai Weber, atacă transformarea CEO Oltenia într-o companie viabilă”

    Pentru a face lumină în acest domeniu și a nu le mai permite politicienilor să se folosească de voturile minerilor și ale familiilor lor, am decis să facem această radiografie jurnalistică despre ce se ascunde de fapt în spatele vorbelor politice și ce se va întâmpla cu mineritul și energia din Oltenia.

    La ora actuală, Complexul Energetic Oltenia (CEO), care include termocentralele Turceni și Rovinari (cele mai mari din țară) și exploatări miniere în general de suprafață, prea puține mine subterane, se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru un plan de restructurare care să pregătească pentru un altfel de viitor această industrie în care lucrează aproximativ 13.000 de angajați.

    De aceea, cum bine spunea și autorul GreanPeace, statul a decis să ajute CEO. Nu pentru a arunca în ea bani ca într-un sac fără fund, ci pentru a o pregăti mai bine pentru un viitor ecologic. Și tot de aceea, conducerea actuală a CEO a ajuns să poată negocia cu Comisia Europeană un acord foarte avantajos.

    Daniel Burlan

    „Am arătat partenerilor de dialog de la Bruxelles că sursa noastră principală de venituri este vânzarea de energie electrică şi am oferit explicaţii despre strategia de vânzare. Comisia a mai vrut să ştie de ce contractele CEO sunt anuale şi nu multinanuale şi le-am explicat că acest lucru nu a fost posibil din cauza legislaţiei din România. Această legislaţie specifică domeniului este în curs de modificare şi se va încheia la începutul anului viitor. Sigur, acestea sunt întrebări fireşti, mai ales că este un Plan complex care se întinde pe 5 ani şi care presupune un efort financiar de 3,5 miliarde de euro. Dialogul cu Comisia Europeană va continua şi în perioada de notificare, iar eu şi echipa mea suntem pregătiţi să răspundem şi să clarificăm orice întrebare venită de la Bruxelles”, a declarat recent Daniel Burlan, preşedintele Directoratului CE Oltenia.

    Planul de restructurare şi decarbonare prevede închiderea etapizată a unor capacităţi de producţie şi exploatări miniere, precum şi externalizarea unor activităţi, potrivit informaţiilor transmise anterior de reprezentanţii CE Oltenia.

    Astfel, Complexul Energetic Oltenia are în vedere construcţia a 8 parcuri fotovoltaice la Turceni, Rovinari şi Işalniţa cu o capacitate instalată totală de cca 700 MW, re­tehno­logizarea şi modernizarea  micro­hidrocentralei de la Turceni cu o capacitate instalată de 10 MW şi dezvoltarea de capacităţi noi pe gaze naturale cu o capacitate instalată totală de cca 1.300 MW, la Turceni şi Işalniţa.

    Construirea noilor centrale va presupune crearea unor noi locuri de muncă în regiune, dar şi reconversia profesională pentru unii dintre salariaţii companiei.

    Importanţa companiei este confirmată în Strategia Energetică a României pentru 2020 – 2030, cu perspectiva anului 2050, document aflat în proces de avizare la Guvern şi care evidenţiază necesitatea implementării Planului de dezvoltare şi decarbonare a CE Oltenia.

    ”În contextul politicilor europene actuale de decarbonare, care au drept rezultat utilizarea din ce în ce mai redusă a combustibililor fosili şi mai ales a cărbunelui, implementarea Planului de dezvoltare şi decarbonare al CE Oltenia are un rol deosebit în direcţiile strategice de dezvoltare a sectorului energetic, în vederea realizării unei tranziţii realiste şi sustenabile către o producţie de energie electrică cu emisii cât mai reduse de carbon, în speţă, transferul de la capacităţile pe cărbune la cele pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie. Acesta reprezintă un proiect de investiţii prioritar în strategia energetică întrucât generează un impact pozitiv asupra emisiilor de CO2 în producerea de energie electrică şi contribuie la asigurarea securităţii energetice şi reducerea dependenţei de resursele energetice externe”, se arată în Strategia Energetică a României, citată de Ziarul Financiar.

    Al doilea jucător de pe piața locală a energiei electrice

    Complexul Energetic Oltenia este al doilea jucător de pe piaţa locală a energiei electrice, cu o cotă de piaţă de 22%. Importanţa companiei este confirmată în Strategia Energetică a României pentru 2020 – 2030, cu perspectiva anului 2050, document aflat în proces de avizare la Guvern şi care evidenţiază necesitatea implementării Planului de dezvoltare şi decarbonare a CE Oltenia.

    În contextul politicilor europene actuale de decarbonare, care au drept rezultat utilizarea din ce în ce mai redusă a combustibililor fosili şi mai ales a cărbunelui, implementarea Planului de dezvoltare şi decarbonare al CE Oltenia are un rol deosebit în direcţiile strategice de dezvoltare a sectorului energetic, în vederea realizării unei tranziţii realiste şi sustenabile către o producţie de energie electrică cu emisii cât mai reduse de carbon, în speţă, transferul de la capacităţile pe cărbune la cele pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie.

    Menţinerea CE Oltenia în sistemul energetic naţional este esenţială, printre altele, pentru evitarea sincopelor în alimentarea cu energie electrică şi pentru menţinerea preţului energiei electrice în limite rezonabile, spun reprezentanţii companiei.

    Planul de restructurare şi decarbonare a CE Oltenia a fost gândit şi structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania trebuie să devină viabilă prin eficientizarea operaţiunilor şi trecerea la resurse regenerabile şi mai puţin poluante.

    Ce a hotărât Europa și nu știe sau se face că nu știe PSD

    UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Realizarea acestui obiectiv va presupune o transformare a societății și a economiei Europei, care va trebui să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor și justă, precum și echilibrată din punct de vedere social.

    Realizarea neutralității climatice până în 2050 va constitui o provocare mai mare pentru unele state membre și regiuni decât pentru altele. De exemplu, unele se bazează mai mult pe combustibilii fosili sau au industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon care asigură locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane.

    UE a introdus un mecanism pentru o tranziție justă pentru a oferi sprijin financiar și tehnic regiunilor care sunt cel mai mult afectate de trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest mecanism va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în sprijinul:

    • oamenilor și comunităților, facilitând oportunitățile de angajare și recalificarea, îmbunătățind eficiența energetică a locuințelor și combătând sărăcia energetică
    • întreprinderilor, făcând în așa fel încât tranziția către o tehnologie cu emisii reduse de dioxid de carbon să devină atractivă pentru investiții, furnizând sprijin financiar și investind în cercetare și inovare
    • statelor membre și regiunilor, investind în noi locuri de muncă verzi, transport public durabil, conectivitate digitală și o infrastructură pentru energia curată

    ”Guvernul condus de Ludovic Orban a injectat cei mai mulţi bani în CE Oltenia”

    Invitat la interviurile LUMEALIBERA.ro și ZIARISTII.com, Gheorghe Pecingină, secretar de stat în Ministerul Finanțelor și totodată gorjean, a explicat în detaliu care este, de fapt, adevărul despre CEO. El a demontat acuzațiile PSD cum că ”PNL va da oameni afară”, spunând dimpotrivă că va angaja.

    • Gheorghe Pecingină / FOTO: Radio Infinit

      ”Când vorbim de restructurare în general toată lumea se gândeşte la disponibilizări, la plecări masive de personal. Nu este nimic adevărat. Guvernul condus de Ludovic Orban a injectat cei mai mulţi bani în Complexul Energetic Oltenia (CEO) din ultima perioadă. Şi când zic ultima perioadă mă gândesc de 20 de ani încoace. 0,01% din PIB a fost dat la începutul anului – 241 de milioane de lei – a fost daţi CEO pentru a-şi plăti certificatele de carbon. Bani de la bugetul ăsta atât de șubrezit, sub formă de ajutor de stat, aprobat de Comisia Europeană.

    • Suntem momentul de faţă în discuţii cu CE pentru un plan de restructurare, cuvântul e prea dur de restructurare pentru că impune şi retehnologizare, aşa cum spuneam. Pe noi ne interesează investiţiile, să investim pentru că vrem o CEO competitivă pe piaţa Europeană de Energie. Nu ne interesează să o închidem, din contră, vrem să-i creăm un viitor. Aşa cum spuneaţi, UE ne impune anumite norme de poluare. Şi avem grijă ca la CEO, să se respecte în cinci ani de zile aceste norme de poluare.
    • Dacă vor fi plecări din CEO, acestea vor fi pe cale naturală pentru că în perioada următoare (următorii 2 ani) 5.000 dintre angajaţii CEO vor ieşi la pensie. Din contră, vom fi nevoiţi să angajăm! Problema managementului de la CEO în momentul de faţă este să găsească specialişti, pentru că specialiştii s-au creat la locul de muncă de-a lungul timpului. Nu mai există acele şcoli profesionale care specializau oameni. În Gorj erau foarte multe, erau liceele industriale care specializau oamenii strict pentru CEO.
    • Facem angajări, clar! În mod concret, acum sunt angajaţi 60 de tineri de până în 29 de ani din judeţul Gorj, şi-au depus dosarele pentru a fi angajaţi la CEO.
    • Asta e cuprins în planul pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană şi cred că până la sfârşitul anului va fi finalizat pentru că CEO – spun că negociem pentru că din comisia de negociere fac parte şi reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe, ai CEO, ai Ministerului Economiei, Consiliul Concurenţei – discuţiile sunt destul de avansate şi vom primi undă verde pentru ceea ce ne dorim la CEO. Asta presupune inclusiv parcuri de panouri fotovoltaice, energie alternativă, grupuri pe gaz şi treptat-treptat energia cu combustibil fosil să fie doar o cotă limitată în piaţă.
    • Asta se întâmplă şi în Germania, şi în Polonia. În momentul de faţă, peste 10.000 de gorjeni lucrează în Complexul Energetic Oltenia. Sunt în total 13.000 de angajaţi, dar sunt 3.000 din Mehedinţi şi Dolj. Deci, 10.000 reprezintă ceva, pe lângă industria conexă, cei care asigură mentenanţă, şi alte lucruri. Îi avem în vedere şi pe aceştia în perioada următoare, pentru că urmează, aşa cum spuneam, retehnologizare.
    • O investiţie în retehnologizare care nu a mai fost făcută de foarte mult timp. În CEO se lucrează pe tehnologia din anii 70-80 importată din Germania. Liniile tehnologice sunt prevăzute cu un anumit număr de oameni. De asta se fac şi foarte multe accidente de muncă pentru că omul îşi desfăşoară o activitate dublă sau tripă de multe ori, faţă de ceea ce era prevăzut în normativ.

    Detalii, AICI

    ———————————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200025

  • VIDEO. Ce n-a văzut Parisul, nici România: clip electoral în care primarii PSD susțin candidații PNL!

    PNL a încercat peste tot în țară să racoleze candidați pentru PNL dintre primarii PSD în funcție, acolo unde era clar că aceștia din urmă nu pot fi bătuți de nimeni. Era singura cale de a sparge monopolul PSD în acele zone, iar PNL a reușit să facă transferurile în multe locuri din țară, dar nu și în Gorj.

    ”Avem o relație bună cu domnul Cosmin Popescu, președintele PSD al Consiliului Județean” – așa au explicat primarii PSD refuzul lor de a candida din partea PNL înainte de alegerile locale.

    Dar între timp, ceva s-a schimbat. Deși aleși pe listele PSD, unii dintre primarii PSD au devenit în aceste zile agenți electorali ai candidaților PNL la Senat aflați pe listele PNL Gorj! Primul pe listă este omul de afaceri Ion Iordache, fost primar al orașului Turceni, locul unde se află termocentrala cu același nume.

    Iordache a reușit să-i convingă pe primarii PSD să apară în clipurile sale electorale.

    ”PSD Gorj pierde teren în fața liberalilor, după ce tot mai mulți primari social democrați își declară public susținerea față de candidatul PNL la Senat, Ion Iordache. Un nou clip electoral a apărut pe rețelele de socializare, spre disperarea conducerii social democrate”, relatează ziarul local Gorjeanul.

    Publicația amintește că, săptămâna trecută, primarii PSD de la Slivilești, Negomir și Bolboși au apărut într-un clip electoral în favoarea candidatului aflat pe primul loc pe lista pentru Senat a PNL Gorj.

    Dar n-au fost și ultimii! Între timp, lor li s-au alăturat și primarii din comunele Cătunele și Ionești. Cum explică ei faptul că au devenit agenți electorali ai unui candidat liberal?

    „Partidul politic din care facem parte ar trebui să conteze mai puțin! Eu susțin oameni în care am încredere că ar putea ajuta locuitorii comunității noastre! Unul dintre aceștia este prietenul meu Ion Iordache, pe care-l susțin fără rezervă! Hai la treabă!”, a declarat Florin Țuilă, primarul comunei Cătunele, citat de aceeași sursă.

    Sorin Lambu, primarul de la Ionești, apare în clipul postat de Ion Iordache, asigurând că locuitorii comunei pe care o conduce vor vota candidatul liberal:

    „Votăm omul care poate să facă treabă! Eu îl susțin pe Ion Iordache la Senat! Știu sigur că va lupta pentru Gorj și pentru gorjeni! Hai la treabă! Comuna Ionești votează Ion Iordache!”

    Reușita candidatului liberal Ion Iordache de a-i convinge pe primarii PSD să-și declare public susținerea pentru el vine la pachet cu o lovitură dată PSD la Gorj.

    Județul baronilor Mischie, Ponta, Cârciumaru și Călinoiu a fost dominat aproape 30 de ani de PSD cu ajutorul acestor primari din comune mici, care au tras de fiecare dată pentru partid fără reținere.

    Dar iminența unei viitoarei guvernări sub tutela lui Klaus Iohannis, cu PNL motorul unei coaliții de Dreapta, îi face pe primarii de la PSD să se teamă: fără ajutor de la centru, nu vor mai veni bani de care au nevoie în localitățile lor. Cum ei nu pot pleca la PNL sau alt partid pentru că își pierd mandatul, le rămâne acest tip de ajutor precum cel oferit lui ion Iordache.

    Astfel, speră ei, vor avea pe cineva ”acolo sus” care să-i ajute cu finanțări fără de care riscă să piardă alegerile în comunele lor.

    ———————————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200025

  • INTERVIU ELECTORAL. Gheorghe Pecingină (PNL): „Nu dăm afară oameni, ci angajăm. Nu tăiem fonduri, ci investim. Guvernul Orban a dat cei mai mulți bani la CEO”

    Gorjul are ”greutate” în Ministerul de Finanțe, unde există doi secretari de stat din acest județ: Horațiu Gorun și Gheorghe Pecingină. Cel din urmă este și candidat pe locul 2 pe lista PNL Gorj la Camera Deputaților, în alegerile legislative din 6 decembrie.

    Am stat de vorbă cu Gheorghe Pecingină, într-un interviu electoral destins, despre banii României, dar și ai județului din care provine marele Constantin Brâncuși.

    Gorjul l-a avut pe Victor Ponta prim-ministru (bucureștean get-beget, dar deputat în acest județ), însă asta nu a însemnat o viață mai bună pentru gorjeni.

    Noua administrație liberală spune că vrea să schimbe statutul Gorjului din ”a șaptea roată la căruță” într-un județ care să aibă mai multă trecere în Capitală.

    „La PSD, demagogia e la ea acasă”

    Laurențiu Ciocăzanu: Domnule ministru, cât timp petreceţi aici, în Gorj, și cât timp la Bucureşti?

    Gheorghe Pecingină: Din nefericire, la Gorj am petrecut în ultimul an mai puţin timp, pentru că funcţia de secretar de stat la Ministerul Finanțelor mi-a impus prezenţa la Bucureşti. Din nefericire, am prins și o perioadă foarte, foarte grea, mă refer în primul rând la pandemia care a cuprins întreaga lume, pandemie care a impus măsuri economice de urgenţă. Iar aceste măsuri, cum bine s-a văzut, au fost luate la timp de către Guvernul condus de Ludovic Orban prin Ministerul de Finanţe.

    Grigore Cartianu: Apropo de pandemie, am eu senzaţia că a mai fost o pandemie suprapusă peste asta şi anume situaţia pe care aţi găsit-o la Finanţe. Senzaţia mea, atât cât Orlando Teodorovici, manelistul de Dorobanţi, a fost ministru, senzaţia mea că ministerul ăla, sigur are tehnicieni, are nişte oameni pricepuţi, dar când ministrul dă o linie proastă, când se votează tot felul de prostii şi prin Parlament împotriva stabilităţii financiare, fiscale, când se schimbă codul fiscal de vreo 100 de ori pe an, mă gândesc că n-aţi găsit o situaţie prea aşezată şi prea în regulă la minister.

    Gheorghe Pecingină (Sursa: Radio Infinit)

    Gheorghe Pecingină: Da. Aveţi perfectă dreptate. A fost o situaţie grea. Florin Cîţu a încercat să regleze, de exemplu, plăţile pentru concediul medical. Nu erau făcute deloc. Amânări de facturi la plată, rambursarea TVA-ului, ori noi suntem un guvern liberal şi încercăm să ajutăm agenţii economici să-şi desfăşoare în bune condiţii activitatea. Tot ceea ce se întâmplase până atunci nu făcuse altceva decât să blocheze activitatea agenţilor economici, iar socialiştii conduşi de Dragnea prin reprezentantul lor Teodorovici şi-au demonstrat incompetenţa, şi mai mult decât atât, reaua-voinţă. Apropo de ceea ce spuneaţi: la un moment dat am crezut că este o glumă, în Minister, dar era reală. Prin oameni celebrii pe care-i aveau acolo, PSD-iștii îi întrebau pe unii funcționari cât să fie deficitul şi răspunsul era: ”cât vreţi dumneavoastră domnule ministru”. Deci, cam aşa se lucra în perioada Teodorovici la Ministerul de Finanţe. Lucrurile chiar aşa s-au întâmplat iar când Florin Cîţu şi a ieşit cu adevărul şi a spus cât e deficitul real, cum l-a moştenit de la Teodorovici, abia atunci lume a înţeles de ce lucrurile mergeau greu şi merg greu în România.

    Grigore Cartianu: E clar că a tot amânat asta cu rambursarea TVA, toate celelalte, a tot amânat, explodează cândva, nu e o soluţie. Eu ştiu dacă vrei să păcăleşti că ori pierzi guvernarea, ori te apropii de alegeri şi laşi în cârca celorlalţi totul. Dar dincolo de asta are PSD-ul o tactică parşivă, mie mi se pare că asta trebuie reglementată cândva, pusă poate în Constituţie, ideea este că nu poţi lua măsuri pe care le aplici pe ultimele 2-3 luni de mandat lăsând o povară bugetară pe ceilalţi incredibilă.

    Gheorghe Pecingină: Demagogia este la ea acasă la PSD, dacă vă uitaţi inclusiv la programul pe care l-au promis sau îl prezintă acum electoratului, ei merg acum pe majorarea pensiilor cu 72%. Deci, acolo se ajunge, fără să indice sursele aşa cum prevede legea şi cum bine aţi intuit legea bugetului te obligă să indici şi sursa de unde vei lua aceşti bani. Nici pentru cei 40% nu au indicat sursele de finanţare şi nici pentru ceea ce vor să facă în acest, mă rog, fantasmagoric proiect pe acre îl propun electoratului. Dar s-au obişnuit să mintă electoratul, să caute punctele sensibile şi să le spună oamenilor ceea ce ar vrea să audă, nu să spună realitatea.

    Grigore Cartianu: Ţin minte povestea cu alocaţiile. Ăsta nu-i un mod de a face politică.

    Gheorghe Pecingină: Nu-i un mod de a face politică şi nu e un mod de a face finanţe nici măcar în România, pentru că socialiştii ne-au obişnuit cu chestiunea aceasta: domnule, noi vom încerca prin consum să dezvoltăm. Nu. Noi încercăm prin investiţii să dezvoltăm. Investiţiile îţi crează plusvaloare, investiţiile ţi-aduc plus şi în viaţa socială. Cum bine aţi intuit, ceea ce vor ei să facă şi prin programul de guvernare pe care l-au promis acum dar şi prin cel anterior, undeva la 90% din PIB ar reprezenta doar plata pensiilor şi salariilor bugetare. Ori 10% nu cred este suficient în situaţia în care se află România să te dezvolţi.

    Grigore Cartianu: Dar sunt norme europene în sensul ăsta.

    Gheorghe Pecingină: Sunt. Dar pentru socialiştii lui Dragnea nu contează lucrul ăsta.

    Grigore Cartianu: Adică pentru consum ai atât la sută, restul ai nevoie la dezvoltare, ai nevoie de cutare, de cutare, ai nevoie să meargă şi trenul.

    Gheorghe Pecingină: Autostrăzile sunt în curs. Dacă nu ai infrastructură… Noi, guvernul liberal, ne-am axat foarte mult pe infrastructură rutieră şi nu numai. În aeroporturi s-a investit anul acesta şi urmează în continuare să se investească.

    Grigore Cartianu: Au mai fost guverne odată, majoritatea după ’90, fesenisto-pesediste dar au mai fost şi liberali şi PDL-işti. Nici un guvern până acum nu a avut determinarea acestuia de a merge pe infrastructură mare, corect!

    Florijn Cîțu, Gheorghe Pecingină și Dan Vîlceanu

    Gheorghe Pecingină: Da, pe un buget făcut de ceilalţi… Deci am preluat o chestiune din mers şi a trebuit să ne reglăm şi cu pandemie şi cu beţe-n roate pentru că aveam un Parlament cu majoritate socialistă şi de fiecare dată orice ordonanţă bună este măcelărită în Parlament. Pe cale de consecinţă trebuie să schimbăm şi asta.

    Laurențiu Ciocăzanu: Aţi pomenit un lucru important: investiţiile. Investiţiile astea care au pornit în vremea acestui guvern, avem speranţa că la finalul acestui mandat, dacă va rămâne o guvernare pro-europeană, va exista o legătură cu Capitala şi cu vestul ţării și pentru Gorjul nostru natal?

    Gheorghe Pecingină: Da, cu siguranţă vom avea pentru că este obligatoriu. Judeţul nostru trebuie să fie legat la unul dintre culoarele paneuropene şi varianta cea mai simplă este să creăm un drum expres spre Filiaşi, Târgu Jiu-Filiaşi. Cred că poate fi realizat cu uşurinţă dacă sunt oameni care se implică şi au în vedere, în primul rând, dezvoltarea judeţului, nu dezvoltarea proprie. Or, reprezentanţii liberali de pe listele electorale la alegerile din 6 decembrie asta îşi doresc: dezvoltarea judeţului.

    Laurențiu Ciocăzanu: Gorjul are o legătură proastă cu aeroporturile. Aeroportul cel mai apropiat e la Craiova, la peste 100 de kilometri…

    Gheorghe Pecingină: Înainte să fiu secretar de stat, am fost avocat 15 ani şi am reprezentat şi societăţi străine care îşi dezvoltau business-ul în Europa de sud-est. Am încercat să-i aduc spre Gorj şi asta îmi şi reproşau: că suntem departe de aeroport, suntem departe de port, avem infrastructură proastă şi este greu să dezvolte ceva în Gorj din cauza asta. Dar acesta este unul dintre obiectivele noastre, dintre obiectivele Partidului Naţional Liberal şi a celor de pe lista PNL de la Gorj să legăm Gorjul, într-adevăr, la un culoar european de infrastructură.

    Laurențiu Ciocăzanu: Vorbeam cu Nicuşor Dan, imediat după alegeri, şi l-am întrebat în cât timp va fi gata centura Capitalei. Răspunsul lui: un mandat. E fezabil şi pentru Gorj?

    Gheorghe Pecingină: Este fezabil chiar dacă ştim cu toţii că la noi studiile de fezabilitate şi procedurile preliminare durează, am văzut direcţia în care ne îndreptăm. Iar ministrul Bodoc a zis că va veni cu proiecte legislative pentru a scurta şi termenele, ştiţi, sunt acele proceduri, licitaţii, contestaţii să scurtăm puţin termenele mai ales pentru infrastructură, ca să le putem pune şi în practică să nu rămânem doar la nivel de studii de fezabilitate, unde cred că suntem premianţi.

    Termocentrala Rovinari

    Grigore Cartianu: Apropo de infrastructură şi Gorj: este posibil, de exemplu, să facem legătura cu autostrada care vine pe Piteşti-Vâlcea-Curtea de Argeş aproape de Râmnicu Vâlcea?

    Gheorghe Pecingină: Am luat în calcul şi aceste aspecte, dar trebuie să calculăm la virgulă. Este vorba de exproprieri şi aici avem o procedură greoaie. Noi întâmpinăm problema asta cu exproprierile şi la CEO, care este un pilon al Gorjului. Trebuie să recunoaştem, noi, oltenii, avem o meteahnă veche: casa la stradă şi atunci e foarte greu să lărgeşti drumul.

    Grigore Cartianu: Nu avem legătură cu un port. Cel mai apropiat aeroport este la Craiova, iar port este la Severin.

    Gheorghe Pecingină: Drumul ăsta a fost făcut pe anumite tronsoane, s-a surpat, mai sunt probleme că aşa e relieful, şi nu s-au luat măsuri atunci. Şi acum se poate umbla. Îmi spuneau clienţi din trecut că transportul maritim este cel mai ieftin. Ori pentru noi, cu Dunărea la 100 de km, ne poate ajuta accesul la transportul maritim dacă avem un drum care să lege Gorjul de Severin. Deci, avem oportunităţi numai voinţă trebuie să existe.

    Laurențiu Ciocăzanu: Domnule ministru, CEO, mineritul în Gorj este vital dintotdeauna. PSD a lansat o campanie de dezinformare, pentru că nu-mi explic altfel poziţiile liderilor PSD şi anume că dumneavoastră, actuala guvernare, intenţionaţi de fapt să închideţi mineritul, deşi este inevitabil în toată lumea că se vor produce restructurări în domeniul industrial pentru că Europa merge pe acest plan VERDE. Așadar, închideți mineritul?

    Gheorghe Pecingină: Nu, şi când vorbim de restructurare în general toată lumea se gândeşte la disponibilizări, la plecări masive de personal. Nu este nimic adevărat. Guvernul condus de Ludovic Orban a injectat cei mai mulţi bani în Complexul Energetic Oltenia (CEO) din ultima perioadă. Şi când zic ultima perioadă mă gândesc de 20 de ani încoace. 0,01% din PIB a fost dat la începutul anului – 241 de milioane de lei – a fost daţi CEO pentru a-şi plăti certificatele de carbon. Bani de la bugetul ăsta atât de șubrezit, sub formă de ajutor de stat, aprobat de Comisia Europeană. Suntem momentul de faţă în discuţii cu CE pentru un plan de restructurare, cuvântul e prea dur de restructurare pentru că impune şi retehnologizare, aşa cum spuneam. Pe noi ne interesează investiţiile, să investim pentru că vrem o CEO competitivă pe piaţa Europeană de Energie. Nu ne interesează să o închidem, din contră, vrem să-i creăm un viitor. Aşa cum spuneaţi, UE ne impune anumite norme de poluare. Şi avem grijă ca la CEO, să se respecte în cinci ani de zile aceste norme de poluare. Dacă vor fi plecări din CEO, acestea vor fi pe cale naturală pentru că în perioada următoare (următorii 2 ani) 5.000 dintre angajaţii CEO vor ieşi la pensie. Din contră, vom fi nevoiţi să angajăm! Problema managementului de la CEO în momentul de faţă este să găsească specialişti, pentru că specialiştii s-au creat la locul de muncă de-a lungul timpului. Nu mai există acele şcoli profesionale care specializau oameni. În Gorj erau foarte multe, erau liceele industriale care specializau oamenii strict pentru CEO.

    Laurențiu Ciocăzanu: Ca să fie clar: nu aţi luat bani de la CEO, aţi dat bani. Nu închideţi mineritul şi Complexul Energetic, ci îl vreţi şi mai dezvoltat, prin investiţii, şi mai competitiv pe piaţa de energie, şi nu daţi afară oameni afară, ci pleacă ei, dacă vor, la pensie, iar apoi faceţi angajări. Am rezumat corect?

    Gheorghe Pecingină: Facem angajări, clar! În mod concret, acum sunt angajaţi 60 de tineri de până în 29 de ani din judeţul Gorj, şi-au depus dosarele pentru a fi angajaţi la CEO.

    Grigore Cartianu: E bine că se fac angajări, pentru că am înţeles că la instituţiile astea publice sunt mulţi PSD-işti peste normă angajaţi.

    Gheorghe Pecingină: Să ştiţi că în minerit munca este grea şi trebuie să fii cât de cât specialist, că altfel nu faci faţă.

    Laurențiu Ciocăzanu: Ştim foarte bine, planul este ca pe termen lung să avem o economie alternativă la combustibilii fosili.

    Gorjul are nevoie de infrastructură pentru a atrage investiții

    Grigore Cartianu: Planul european este să ardem mai puţin cărbune şi să facem energie curată.

    Gheorghe Pecingină: Asta e cuprins în planul pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană şi cred că până la sfârşitul anului va fi finalizat pentru că CEO – spun că negociem pentru că din comisia de negociere fac parte şi reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe, ai CEO, ai Ministerului Economiei, Consiliul Concurenţei – discuţiile sunt destul de avansate şi vom primi undă verde pentru ceea ce ne dorim la CEO. Asta presupune inclusiv parcuri de panouri fotovoltaice, energie alternativă, grupuri pe gaz şi treptat-treptat energia cu combustibil fosil să fie doar o cotă limitată în piaţă.

    Grigore Cartianu: Nu e o tragedie dacă peste 10 ani facem mai puţină energie din cărbune, dar facem din alte surse, şi Gorjul rămâne un hub energetic.

    Gheorghe Pecingină: Exact. Asta se întâmplă şi în Germania, şi în Polonia. În momentul de faţă, peste 10.000 de gorjeni lucrează în Complexul Energetic Oltenia. Sunt în total 13.000 de angajaţi, dar sunt 3.000 din Mehedinţi şi Dolj. Deci, 10.000 reprezintă ceva, pe lângă industria conexă, cei care asigură mentenanţă, şi alte lucruri. Îi avem în vedere şi pe aceştia în perioada următoare, pentru că urmează, aşa cum spuneam, retehnologizare. O investiţie în retehnologizare care nu a mai fost făcută de foarte mult timp. În CEO se lucrează pe tehnologia din anii 70-80 importată din Germania. Liniile tehnologice sunt prevăzute cu un anumit număr de oameni. De asta se fac şi foarte multe accidente de muncă pentru că omul îşi desfăşoară o activitate dublă sau tripă de multe ori, faţă de ceea ce era prevăzut în normativ.

    Grigore Cartianu: A fost şi legenda „Ponta care rezolvă mineritul”. Dar în guvernarea lui, CEO a trecut de la profit la pierderi uriaşe. 

    Gheorghe Pecingină: Aşa cum spuneaţi la începutul interviului, dacă nu eşti de aici şi nu te leagă nimic de judeţ… S-au comportat, pur şi simplu, politicianist. A venit şi a plecat. Deci, nu a făcut nimic şi nu a lăsat nimic temeinic pentru gorjeni.

    Laurențiu Ciocăzanu: Aţi pus punctul pe i, pentru că şi eu şi Grigore Cartianu venim în ultima vreme din ce în ce mai des aici. Gorjul a avut prim-ministru degeaba prin Ponta.

    Gheorghe Pecingină: Avem politicieni care au venit de afară şi au făcut lucruri pentru Gorj, care nu erau născuţi aici, dacă vorbim de Brătianu, a candidat în primul colegiu, vorbind de Tătărăscu. Mare parte a industriei Gorjului li se datorează, Ansamblu Brâncuşi a fost iniţiativa lor. Au lăsat ceva în urmă, deşi nu se trăgeau de aici, cum se zice, de aici.

    Laurențiu Ciocăzanu: Care e alternativa? Ce pregătim în loc pentru, hai să nu spun următorul mandat, următoarele mandate, pentru următoarele legislaturi în Gorj? Astfel încât să dezvoltăm o economie sustenabilă care să aibă legătură şi cu planurile europene de ecologizare, dar care să-i încurajeze pe oameni să investească aici.

    Gheorghe Pecingină: Avem un plan, şi planul acesta noi l-am expus şi în campania de la locale, prin Iulian Popescu, şi mă bucur că aţi adus în discuţie acest aspect. Am avut, apropo de sate abandonate, şi cunoaşteţi foarte bine Săuca, ideea “adoptă o casă”. Avem aceste lucruri în vedere, dar trebuie să începem cu punctul 0: infrastructură. Şi vă dau perfectă dreptate, foarte mulţi oameni se întorc. Îmi spuneau primari din Gorj, că au venit oameni de la Bucureşti, le-a asigurat infrastructură pentru conectarea la internet şi sunt oameni care lucrează în companii mari din Bucureşti, dar preferă să stea la Arcani într-o zonă liniştită, stau în curtea casei, se simt foarte bine şi chiar se gândesc la ceea ce spuneaţi, să reinvestească. Avem priorităţi ca fiecare locuinţă să fie racordată la gaze, să aibe canalizare şi apă. De-a lungul timpului a existat chestiunea asta. Şi sunt foarte multe locuri unde s-a procedat aşa. Turnăm asfaltul, venim cu canalizarea, venim cu apa potabilă şi tot așa…
    Problema finanţării europene este importantă pentru Gorj cât şi pentru România. S-au atras 30 de miliarde de euro prin negocierile pe care le-a purtat Preşedintele României, am reuşit să atragem pentru România o sumă foarte mare de bani.

    Laurențiu Ciocăzanu: În raport cu PSD, care a fost rezultatul atragerii de fonduri europene de când e guvernul Orban?

    Gheorghe Pecingină: Diferenţa este uriaşă şi se vede numai prin faptul că la Ministerul Fondurilor este un specialist, un om modest care – şi vă spun că am lucrat cu domnul Boloş pe mai multe proiecte, inclusiv când am asigurat permanenţa la acele negocieri -, este un om deosebit, de dimineaţa până seara lucrează. Temerea dumnealui, ca şi a mea ca şi a multor altora, este dacă vom putea să absorbim aceşti bani şi aici trebuie să ne zbatem pentru că din nefericire avem nişte funcţionari care nu marşează în această direcţie.

    Laurențiu Ciocăzanu: Din punct de vedere fiscal, sunteţi Secretar de Stat la Ministerul de Finanţe şi cunoaşteţi politicile fiscale. Putem încuraja din punct de vedere fiscal întoarcerea tinerilor și a românilor din Diaspora la glie?

    Gheorghe Pecingină: Noi trebuie să încurajăm şi aşa cum v-am spus nu suntem socialişti, politica noastră e pentru investiţii; Florin Cîţu a ieşiti public săptămâna aceasta şi a spus: “în România, în perioada următoare vor fi taxe şi impozite mici, puţine dar care să poată fi plătite de către toată lumea”. Vreau să vă spun, ca un paradox, dacă vreţi, în perioada asta de criză – de fapt nu e un paradox, reprezintă munca Guvernului Orban şi în special a lui Florin Cîţu – comparativ la 9 luni cu 2019 stăm mai bine la colectare, în condiţiile în care agenţii economici au posibilitatea să-şi amâne la plată ratele, să-şi amâne la plată dările către stat, au demonstrat că sunt un partener serios pentru statul român, au încredere în politicile statului român din acest moment şi şi-au plătit dările către stat. Pe cale de consecinţă şi statul trebuie să fie un partener loial pentru agenţii economici şi pe viitor trebuie să le demonstreze predictibilitate cel puţin în domeniul fiscal.

    Stadionul din Târgu-Jiu, printre cele mai moderne din țară, are nevoie de o echipă competitivă

    Grigore Cartianu: O întrebare în zona sportului. Aici la Târgu Jiu am avut o echipă bună acum un deceniu, Pandurii Târgu Jiu, atunci aveam echipă şi nu aveam stadion, acum avem stadion şi nu avem echipă, ce se poate face în privinţa asta?

    Gheorghe Pecingină: Am putea avea o echipă de primă divizie. În Târgu-Jiu este un primar liberal, e preocupat şi de sport şi avem o echipă de handbal şi baschet care au luat-o de la zero. Din cauza problemelor de la CEO, s-au prăbuşit şi a trebuit să o luăm de la zero. Asta ar trebui să facem şi cu fotbalul, aşa cum au început Petrolul Ploieşti, Rapid, care au repornit de jos, din ligi inferioare. Aşa putem şi noi să o luăm de la capăt, cu parteneri serioşi, oameni de afaceri care sunt în Gorj, dar nu vor să meargă pe vechea structură Pandurii Târgu Jiu pentru că acolo este un amalgam, o moştenire complicată. Vă asigur că va funcţiona, chiar dacă o luăm de jos dintr-o ligă inferioară, vom ajunge din nou sus.
    Totul depinde și de procesul de organizare sau, mă rog, de insolvenţa în care se află acum Pandurii Târgu Jiu.

    ———————————————————————————————————————

    – Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj

    – Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com

    – C.U.I. mandatar financiar: 11200025