Pe pagina neoficială de Facebook a filosofului și scriitorului Andrei Pleșu, administrată de un grup de admiratori ai acestuia, a apărut joi un mesaj de un imens umor negru la adresa Înalt Prea Sfințitului Teodosie, Arhiepiscopul rusofil și conspiraționist al Tomisului. Textul îi creionează, în doar câteva rânduri, un portret foarte reușit arțăgosului prelat, despre care Pleșu observă că indiferent ce ar face ori ar spune scapă mereu fără consecințe.
Andrei Pleșu se numără pe lista inițială a celor 23 de intelectuali care au semnat petiția către Sfântul Sinod al BOR, cerând găsirea unei soluții pentru ca toți creștinii să sărbătorească Paștele în aceeași zi. ÎPS Teodosie a reacționat dur, spunând că ortodocșii nu au voie să schimbe modul de calcul al datei Paștelui deoarece în caz contrar ar rămâne fără lumina sfântă de la Ierusalim.
A urmat apoi un schimb de replici din ce în ce mai dur cu inițiatorul petiției, profesorul Adrian Papahagi, și cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu. În final, Teodosie a ajuns să jignească membrii familiei lui Vasile Bănescu – un gest atât de reprobabil încât a fost condamnat și de alți prelați care până atunci stătuseră deoparte.
În discuție a intervenit acum două zile un alt ierarh conspiraționist, ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, care s-a situat de partea lui Teodosie.
Andrei Pleșu, unul dintre cei mai importanți intelectuali ai României, este și un foarte bun cunoscător al istoriei teologiei creștine, iar dialogurile sale televizate cu Gabriel Liiceanu pe aceste teme sunt absolut memorabile.
Iată observațiile lui Andrei Pleșu despre ÎPS Teodosie: „Sînt uimit, de mai multă vreme, de comportamentul public al ÎPS Teodosie de la Constanța. Vorbește și acționează cu o siguranță de sine, cu o radicalitate care nu au nimic de a face cu smerenia, cu slujirea, cu iubirea aproapelui. Iubirea și slujirea de sine prevalează. Are mereu dreptate, face fișe de cadre «adversarilor» (cu neveste prost alese), evacuează, nemilos, cel puțin jumătate din lumea creștină («Au catolicii Sfînta Lumină? N-au!»). Un adevărat apostol al neamului, un Sfînt Pavel (redevenit Saul din Tars…), un subofițer încruntat, îndrăgostit soldățește de Putin, o versiune virilă a viguroasei doamne Șoșoacă. OK, se mai întîmplă! Dar ce mă tulbură e transferul, în lumea Bisericii, al conceptului «parlamentar» de imunitate. Orice ar face și orice ar spune, ÎPS Teodosie nu poate fi amendat instituțional de nimeni și de nimic. E mai liber și mai «legitim» decît toată «breasla», decît Patriarhia, decît întregul Sinod, decît toată comunitatea ierarhilor cuviincioși. E, s-ar zice, o versiune a lui Goliat, dar un Goliat victorios împotriva lui David, altfel decît în narațiunea biblică… Bravo lui! Vai nouă!“.
