Europarlamentarul Traian Băsescu (PMP), fost președinte al României timp de două mandate (2004-2014), prezintă cu entuziasm deciziile instituțiilor europene în privința combaterii crizei economice provocate de coronavirus.
În două episoade consecutive (29-30 martie), pe pagina sa de Facebook, Băsescu a arătat ce măsuri a luat Europa într-un moment crâncen pentru economiile naționale. Băsescu vorbește de „un Plan Marshall făcut de Europa pentru Europa”!
Scurtă istorie
Planul Marshall a fost primul plan de reconstrucție conceput de SUA și destinat țărilor europene afectate de Al Doilea Război Mondial. El a avut ca scop ajutorul financiar rapid pentru reconstrucția Europei, stăvilirea înaintării sovietice spre Occident și asigurarea de aliați pentru SUA peste Atlantic.
Numele îi vine de la secretarul de stat american George Marshall, care pe 5 iunie 1947, într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, a anunțat lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului.
La 19 iunie 1947, miniștrii de Externe ai Franței și Marii Britanii au invitat 22 de state europene să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană. Etichetând Planul Marshall drept „imperialism economic american”, Moscova a interzis țărilor-satelit să participe la Conferința de la Paris. Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a țărilor din sfera ei de influență și la pierderea avantajelor politice și strategice dobândite de Kremlin în Europa Centrală și de Est la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Traian Băsescu – „Un Plan Marshall făcut de Europa pentru Europa!”
Episodul 1: Acţiunea coordonată a statelor UE
„Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale, menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene, după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene.
La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate regulamente (legi) ale Uniunii Europene, a fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor. Este un CADRU DE REGLEMENTARE TEMPORAR, având rolul de a răspunde COORDONAT, la nivelul Uniunii Europene, crizei economice majore generată de pandemia coronavirus în Europa.
Toate aceste măsuri la un loc alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. Pandemia de coronavirus şi efectele sale în economia Uniunii Europene au creat însă condiţiile suficiente pentru activarea clauzelor de salvgardare, aplicate cu scopul creării condiţiilor de repornire şi relansare a companiilor de pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Practic SE SUSPENDĂ toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3% din PIB, grad de îndatorare sub 60% din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1%. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 «Pactul de Stabilitate şi Creştere» care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi «Ponta MTO»!) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de «six pac».
Toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace. Iar dacă ne referim la România, CADRUL DE REGLEMENTARE TEMPORAR oferă tuturor societăţilor – fie că sunt mici sau mari – şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României.
Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei.
Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum).”
Episodul 2: Garanţii de stat
„Evenimentele fără precedent au necesitat acțiuni fără precedent, fiind necesare măsuri urgente de flexibilizare a cadrului fiscal european.
În bazat pe articolul 107, alineatul (3), litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la propunerea Comisiei Europene, prin aplicarea clauzei de salvgardare a fost suspendată aplicarea «Pactului de Stabilitate şi Creştere», fiind adoptat «Cadrul de Reglementare Temporar» ce va funcţiona până la data de 31.12.2020 şi care este destinat a asigura lichidităţi necesare relansării producţiei şi investiţiilor.
Acțiunile rapide, masive și coordonate au fost şi sunt necesare atât în domeniul sănătăţii, cât şi în economie.
Începând de luni, 23.03.2020, toate Statele Membre au primit permisiunea de a cheltui cât au nevoie şi cât doresc, REPET, cât au nevoie şi cât doresc peste limita de 3% a deficitului bugetar.
Guvernele naționale vor trebui să salveze întreprinderile de la faliment, prin acordarea de sprijin financiar și subvenții.
Pentru a sprijini relansdarea economică prin Cadrul de Reglementare Temporar, sunt reglementate 5 tipuri de ajutor de stat, şi anume:
1. Subvenții directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să înființeze scheme de ajutor de până la 800.000 de euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate (se aplică IMM-urilor).
2. Garanții de stat pentru împrumuturile companiilor de la bănci: statele membre vor putea să ofere garanții de stat pentru a se asigura că băncile acordă împrumuturi clienților care au nevoie de ele (se aplică în principal companiilor mari cu capital privat sau de stat şi nu este limitat ca valoare).
3. Împrumuturi publice subvenționate către companii: statele membre vor putea acorda împrumuturi cu dobânzi favorabile pentru companii. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere activitatea imediată nevoile de capital, dar și pentru investiții (se aplică şi IMM-urilor, şi companiilor mari, indiferent de forma de proprietate).
4. Garanții pentru băncile care orientează ajutorul de stat către economia reală: Unele state membre planifică să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze ca sprijin pentru întreprinderi. Cadrul de Reglementare Temporar clarifică faptul că acest ajutor este considerat drept ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine.
5. Asigurare de credit la export pe termen scurt: Cadrul de Reglementare Temporar introduce o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește modalitatea de a demonstra că anumite țări nu au riscuri comerciale, permițând astfel credit de export pe termen scurt furnizat de către stat, acolo unde este nevoie (se aplică şi IMM-urilor şi marilor companii, indiferent de forma de proprietate).
Câteva comentarii:
a) După expirarea termenului de valabilitate a Cadrului de Reglementare Temporar la 31.12.2020, Statele Membre care nu se mai încadrează în parametrii Pactului de Stabilitate şi Creştere şi în Criteriile de la Mastricht vor negocia cu Comisia Europeană programe de restabilire a echilibrelor macroeconomice.
b) Ar fi ideal ca Guvernul României să garanteze firmelor credite care să le asigure şi lichidităţile pentru reluarea producţiei, dar şi resursele necesare lansării unor programe majore de investiţii şi dezvoltare durabilă. Zic eu: 25–30 de miliarde de euro, cu o structură puternic orientată spre investiţii.
c) Garanţiile guvernamentale, care sunt limitate la 80–90% din valoarea creditului angajat de companie, trebuie să fie astfel calibrate încât să fie viabile, iar creditele rambursabile de către companie.
d) Pentru aprobarea dosarelor de ajutor de stat, Comisia Europeană a elaborat criterii foarte simple. Este esenţial ca, la rându-i, Guvernul României să elaboreze instrucţiuni similare pentru aprobarea dosarului, fără să complice procedurile inutil, astfel ca România să poată beneficia de oportunitatea creată de Bruxelles. Comisia Europeană aprobă ajutoarele de stat solicitate de guverne în 48 de ore. Oare putem şi noi avem proceduri simple, putem şi noi să aprobăm dosarele, înainte de a le trimite la Bruxelles, în 24–48 de ore?
e) În prima săptămână, următoarele state au obţinut aprobarea Comisiei în maximum 48 ore:
1. Danemarca – 1,3 miliarde de euro lichidităţi pentru IMM-uri;
2. Italia – 50 de milioane de euro pentru extindere capacităţi producţie echipamente medicale;
3. Regatul Unit – 703 milioane de euro lichidităţi pentru IMM-uri;
4. Germania – a primit aprobare pentru două scheme de ajutor de stat, una pentru IMM-uri si alta pentru mari societăţi. Pentru IMM-uri s-a dat aprobare pentru subvenţii între 100.000 şi 800.000 de euro, iar pentru marile companii, garanţii pentru împrumuturi de peste un miliard de euro – fără limită superioară. Se estimează că aprobarea primită de la Comisie de către Germania vizează garanţii la credite în valoare de 500 de miliarde de euro;
5. Spania – 20 de miliarde de euro garanţii pentru toate categoriile de societăţi având ca principal obiectiv asigurarea lichidităţilor necesare reluării producţiei, refinanţărilor unor credite şi ale investiţiilor;
6. Letonia – 200 de milioane de euro destinate garanţiilor pentru împrumuturile subvenţionate, acordate oricărui tip de companie;
7. Luxemburg – 300 de milioane de euro pentru lichidităţi repornire producţie;
8. Portugalia – 3 miliarde de euro destinate IMM-urilor din turism şi industria extractivă;
9. Franţa – a primit aprobare pentru trei scheme de ajutor de stat funcţie de specificul companiilor. Se estimează că Franţa va acorda garanţii de circa 300 de miliarde de euro.
Este esenţial ca România să reacţioneze rapid, ştiind bine ce vrea.
Lumea se mişcă, Domnule Premier! Renunţaţi la «pas cu pas», la «gradual» şi la «progresiv», că-i prea încet pentru vremurile astea.
În episodul următor – despre misiunea celor două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!