Etichetă: plan de redresare

  • Dezvăluire șocantă: UE a fost pe punctul de a se rupe în noaptea de 7 spre 8 aprilie, sub presiunea crizei Covid-19! 3 femei au salvat Europa

    Uniunea Europeană a fost pe punctul de a suferi o ruptură catastrofală și iremediabilă în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2020, sub presiunea crizei provocate de pandemia de coronavirus, a dezvăluit Bruno Le Maire, ministrul francez al Economiei, într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel.

    Oficialul francez a povestit că soarta UE a atârnat, realmente, de un singur fir de păr, și că situația a fost salvată de câțiva oameni, în cele din urmă.

    Ministrul francez al economiei povestește că soara Uniunii Europene a atârnat de un fir de păr în noaptea de 7 spre 8 aprilie, când s-a evitat la limită o catastrofă

    În noaptea de 7 spre 8 aprilie 2020 a avut loc o conferință video a miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană, în care se dezbătea problema financiară și economică provocată de criza Covid-19. “Europa a evitat catastrofa la milimetru în acea noapte”, spune acum Bruno Le Maire în Der Spiegel, preluat de rfi.ro.

     

    ”Negocierile au fost extrem de dificile și dure și chiar și după câteva ore nu ne puseserăm încă de acord. În jurul orei 5.00 dimineața, am spus că era rușinos faptul că, într-un moment în care acest continent își număra morții, toată lumea se uita la bugetul propriu, la propriile lui rezerve în euro. Mi-a fost foarte teamă că totul se va sfârși cu un dezastru”, relatează francezul.

    Situația s-a deblocat foarte greu, prin eforturile tuturor, dar mai ales ale câtorva persoane. ”Aș fi mai înclinat să spun că președintele francez (Macron – n. red.) și trei femei au salvat acest continent pe fondul uneia dintre cele mai grave crize ale sale: Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, care inițial a pus la dispoziție 750 de miliarde de euro, apoi încă 600 de miliarde. Este fără precedent în istoria Europei. Acest lucru arată, de asemenea, că avem valori diferite aici, comparativ cu ​​SUA și China”, a comentat Bruno Le Maire.

    Compromisurile tuturor și planul anunțat de Merkel și Macron au deblocat situația

    Compromisuri au făcut însă cu toții. Francezii au renunțat la a include în planul de redresare economică plata datoriilor vechi ale altor țări – obiecție ridicată de Germania.
    S-a evitat menționarea obligațiunilor Euro sau Corona – de asemenea, neacceptate de nemți.

    La câteva zile după ce proiectul pachetului de salvare scos astfel la liman a fost transmis Comisiei Europene, în scenă au apărut Merkel și Macron, care au anunțat planul franco-german de redresare prin care cele două țări veneau cu 500 de miliarde de euro și își asumau în comun datoriile.

    Ministrul francez spune că, deși situația este mult mai bună acum, pericolul n-a trecut în totalitate, pentru că există încă 4 țări care fac opoziție: Austria, Olanda, Danemarca și Suedia. Sunt însă semne că acestea pot fi convinse să renunțe la veto.

    Conform planului de salvare, România primește 33 de miliarde de euro pentru marile proiecte de infrastructură și de modernizare

    Conform planului de redresare economică susținut de “motorul” franco-german, țările UE ar urma să primească, pentru a-și finanța economiile, 750 de miliarde de euro. României îi revin 33 de miliarde de euro din acest buget.

    Oficialii români din Comisia Europeană au explicat că acești bani vor putea fi cheltuiți “aproape pe orice”, mai puțin pe pensii, salarii, ajutoare sociale.

    Dar se vor putea finanța, în schimb, autostrăzi, aeroporturi, căi ferate, școli, spitale, modernizarea și tehnologizare administrației și a învățământului etc. Totul, pe repede înainte, banii urmând a fi alocați în procedură simplificată.

    Este cea mai mare sumă alocată pentru investiții și modernizare de care a dispus vreodată România. 21 de miliarde din acești bani vor fi nerambursabili, iar 12 miliarde – împrumuturi în condiții foarte avantajoase (cu dobândă aproape 0).

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • TABEL. Cum se împart banii UE din planul de redresare. Cu 33 de miliarde de euro din totalul de 750, România primește a 7-a cea mai mare sumă dintre cei 27 de membri

    România are alocată a 7-a cea mai mare sumă dintre țările membre ale Uniunii Europene în planul formidabil de relansare și dezvoltare economică de după criza Covid-19.

    Potrivit documentelor oficiale, țara noastră ar avea dreptul să primească, sub formă de ajutoare și împrumuturi în condiții foarte avantajoase, până la 33 de miliarde de euro din totalul de 750 de miliarde puse la bătaie de UE.

    Cum se împart, pe țări, banii UE din planul de redresare. România este pe locul 7 în clasamentul finanțării

    Felul în care se vor împărți banii din planul de redresare a țărilor din UE

    Planul, dat publicității miercuri de Comisia Europeană, este puternic sprijinit de majoritatea țărilor membre, inclusiv Germania și Franța. Se opun patru state: Olanda, Danemarca, Austria și Suedia.

    În timp ce planul prezentat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede împrumuturi de 250 de miliarde de euro și ajutoare de 500 de miliarde, cele patru state care se opun ar fi preferat să se acorde numai împrumuturi. Proiectul Comisiei Europene va intra în dezbatere la următorul summit european, din 18-19 iunie.

    Acest plan gigantic de ajutor acordat țărilor membre UE este nu doar ocazia nesperată de a redresa economia continentului, dar și de a reduce puternic decalajele dintre diversele țări.
    Așa cum e el conceput, planul de redresare vine să demonteze toate teoriile conspiraționiste pe care Rusia și euroscepticii le-au pompat în opinia publică europeană, în încercarea de a o dezmembra.

    După cum se vede, țările cel mai grav afectate de criza Covid-19, Italia și Spania, primesc cei mai mulți bani. Tocmai italienii, cei care s-au plâns cel mai tare că UE i-a abandonat, beneficiază acum de 20% din suma totală acordată pentru redresare.

    La o foarte mare distanță se situează Franța, de asemenea cu un număr mare de victime și grav afectată economic de restricții.

    Germania, cea mai puternică economie și cea mai populată țară, e abia pe locul 5, urmând să fie primească o sumă cu aproape 13 miliarde mai mică decât Polonia

    România urmează să primească, sub formă de ajutoare și împrutumuri în condiții foarte avantajoase, 33 de miliarde de euro de la UE. Banii sunt destinați redresării economice și dezvoltării țării. Suntem pe locul 7 în topul finanțării UE

    Deși cea mai puternică și cea mai populată țară a UE, Germania este abia a cincea țară în ordinea sprijinului financiar, cu 51,75 miliarde de euro, mult în urma Poloniei, cu 64,5 miliarde – care încasează cea mai mare sumă dintre țările estice.

    O altă teorie cade astfel: aceea că nemții, “stăpânii Europei”, își trag partea leului și îi exploatează pe ceilalți ca pe niște colonii economice. Tocmai Germania și Franța au stat în spatele acestui plan de redresare.

    Așa cum a explicat Adina Vălean pentru hotnews.ro, în calcul s-au luat foarte multe criterii, atunci când s-au împărțit banii. A contat nu doar gradul în care a lovit criza pandemică, dar și nivelul de dezvoltare a țărilor, cât de îndatorate sunt acestea, cât de necesare sunt investițiile pentru a le redresa.

    Așa se face, de exemplu, că Grecia e pe locul 6, deși a fost mai puțin afectată de criza Covid-19, din punct de vedere medical. Pe plan economic, Grecia a fost însă extrem de afectată, pentru că e o țară bazată masiv pe turism, iar turismul a fost cel mai lovit în această perioadă (practic, n-a mai existat).

    Deși li s-au șters multe datorii și și-au revenit parțial, grecii sunt și azi puternic îndatorați, ca stat, așa că vor beneficia, prin programul de redresare, de 43,5 miliarde de euro.

    Banii UE sunt condiționați de foarte puține lucruri. Nu se dau pentru pomeni electorale, pentru pensii și salarii, și nici ca să fie furați. În rest, liber la investiții!

    Pagina 51 a documentului făcut public de Comisia Europeană miercuri, 27 mai 2020

    România este pe locul 7 în acest impresionant top. 33 de miliarde de euro sunt puse la bătaie pentru repornirea și reconstrucția țării. Sunt puține restricții în acest plan: UE nu ni-i dă ca să-i fure politicienii sau ca să fie plătite pomeni electorale, să fie băgați în salariile bugetarilor sau în pensii.

    În rest, se poate face aproape orice: construcția de autostrăzi, aeroporturi, căi ferate, spitale, școli, conducte de gaze și canalizare, irigații, asfaltarea drumurilor, digitalizarea învățământului și a administrației, ecologizarea țării etc.
    Mai rămâne ca politicienii să-și dorească acest formidabil salt spre viitor la care are ocazia acum România.

    Ce criterii au contat: populația, media șomajului, PIB-ul, considerente politice și sociale

    Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, a descris criteriile care s-au luat în calcul la împărțirea banilor: „Există un mecanism sofisticat de calcul care a dus la aceste rezultate, iar el, în principiu, include totalul populației, media șomajului din ultimii cinci ani comparată cu media Uniunii sau PIB-ul. Cum există diferențe între țările Uniunii, s-au plafonat niște cifre la anumiți parametri. Dincolo de calculul economic, există niște considerente politice și sociale ale alocării. În acest caz de care vorbiți, al pre-alocării naționale, ați putut observa că țările care au beneficiat de cele mai mari sume sunt și țările care au suferit cel mai mult de pe urma crizei economice“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Lista celor 103 municipii cu zone metropolitane pe 30 km, în care nu e obligatorie declarația pe proprie răspundere