După ce mogulul ceh Petr Kellner (55 de ani) și-a pierdut viața sâmbătă, într-un accident de elicopter în Alaska, autoritățile ruse au interzis temporar orice fel de zboruri spre zona ghețarului din statul american.
Ancheta morții patronului Pro TV, cu o avere cifrată la 15,5 miliarde de dolari, este coordonată de Consiliul Național pentru Siguranță și Transporturi.
Un general-maior rus, expert în aviație, cunoaște aproape ca-n palmă acel loc. A zburat pe-acolo atât toamna, cât și primăvara, după cum a declarat pentru ziarul Moskovski Komsomoleț.
De-a lungul carierei, Vladimir Popov a deținut funcția de șef al Direcției federale de căutare și salvare aerospațială, fiind și un pilot militar distins cu numeroase decorații.
Precizările generalului-maior Popov
* „S-ar fi putut agăța de un ghețar. Am fost în acele locuri din Alaska. Am zburat acolo atât toamna, cât și primăvara, și chiar peste acei munți în care există astfel de zone glaciare.”
* „Primăvara, aceste locuri sunt foarte frumoase: există curenți de apă, gheața strălucește la soare. O parte a muntelui este puternic încălzită de soare, de-acolo provine evaporarea. Iar cealaltă parte este umbrită.”
* „Distanța dintre zonele cu temperaturi diferite este mică, poate de 100 de metri. Și există curenți verticali puternici: unul trage în sus, iar celălalt, aproape simultan, în jos. În plus, există acolo canioane aproape pure. În urma acestui rezultat, predomină o turbulență foarte mare.”
* „Pentru un elicopter, turbulența este unul dintre cei mai răi factori. Vârtejul acela se rotește ca un șurub și, în acel moment, masa de aer curge de pe o pantă și se ridică pe cealaltă. Se produc asemenea vârtejuri, încât pot întoarce chiar și elicopterul. Și el poate atinge stânca din jur cu palele elicei.”
* „Pe teren montan, în general, sunt multe pericole în pilotarea elicopterului. Și acestea trebuie luate în considerare cu atât mai mult cu cât elicopterul Airbus AS350-B33 este destul de mic, relativ ușor. Acea masă de aer curgătoare îl putea «ridica» și «izbi» oricând de peretele stâncos.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Petr Kellner (55 de ani), proprietarul PRO TV, se numără printre cele 5 persoane care și-au pierdut viața sâmbătă, în urma prăbușirii unui elicopter în Alaska, anunță „New York Times”. Miliardarul, care era cel mai bogat om din Cehia, se afla la bordul unui elicopter închiriat, Airbus AS350 B3, care s-a prăbușit în apropierea ghețarului Knik din cel mai nordic stat american.
O singură persoană aflată la bord a supraviețuit, iar starea sa este gravă, dar stabilă, potrivit „Alaska State Troopers”.
Omul de afaceri din Cehia era un practicant al schiatului pe ghețar, un sport extrem foarte scump, care presupune lansarea pe ghețar, dintr-un elicopter special adaptat, pentru a coborî pe zăpada neatinsă de nimeni până atunci. Costul unei astfel de aventuri este de aproximativ 15.000 de dolari de persoană.
Vestea morții lui Petr Kellner a fost confirmată de agenția Reuters, Anunțul oficial a fost făcut de PPF, grupul de investiții pe care-l controla miliardarul ceh și prin care preluase compania-mamă a Pro TV.
Mare susținător al lui Putin
Petr Kellner controla grupul ceh PPF Group, care a cumpărat de la gigantul american AT&T pachetul majoritar de acțiuni la Central European Media Enterprises (CME), compania-mamă a Pro TV. Tanzacție a fost aprobată de Comisia Europeană în octombrie 2020.
Petr Kellner deținea un imperiu economic cu legături extrem de strânse cu Rusia lui Putin și cu China comunistă.
În februarie 2020, senatorul american Marco Rubio (Partidul Republican) a cerut, într-o scrisoare trimisă Secretarului Trezoreriei, Steven Mnuchin, și Procurorului General, William Barr, investigarea implicațiilor pentru securitatea națională a Statelor Unite a preconizatei vânzări de către concernul american AT&T a companiei Central European Media Group Enterprises (CME) către compania cehă PPF, deținută de afaceristul Petr Kellner. Scrisoarea a rămas fără efect: nu a fost deschisă o investigație oficială în SUA.
Kellner era plasat pe locul 73 în ultimul top Forbes al miliardarilor din întreaga lume, cu o avere estimată la 15,5 miliarde de dolari. El și-a început cariera în Cehia anilor ’90, în „ceața” post-comunistă, vânzând produse de birotică. A devenit un jucător important când, prin intermediul fondului de investiții PPF, a preluat acțiunile multor companii de stat privatizate de guvernele Cehiei din acea perioadă. În 1995, PPF a cumpărat 20% din acțiunile celei mai mari companii locale de asigurări, Česká Pojišťovna, preluând și managementul.
Din acel moment, Kellner a devenit un jucător major pe piața din Cehia și a început expansiunea de business în regiune. A preluat controlul asupra unor afaceri din sectoare diverse, precum:
Home Credit (credite non-bancare)
Sotio (biotehnologie)
O2 Cehia (telecom)
Polymetal International (minerit, metale rare)
Skoda Transportation (inginerie, construcție de locomotive și mijloace de transport în comun)
PPF Banka (bancă)
PPF Real Estate Holding (investiții imobiliare)
RAV Agro (agricultură).
Petr Kellner
Companiile controlate de Kellner, prin intermediul fondului PPF, au avut legături puternice de afaceri în Rusia, de la operațiuni de creditare (prin Home Credit) la comerț (prin lanțul de retail online Eldorado, vândut în 2016) și minerit (Polymetal).
Într-un studiu publicat în 2019 la editura Routledge despre influența Rusiei în Europa de Est, activistul bulgar pentru democrație Ognian Șentov, președintele Center for the Study of Democracy, arăta că Petr Kellner este un ”activ militant pentru reorientarea geopolitică a Cehiei spre Rusia, chiar și după anexarea ilegală a Crimeei și invazia din Estul Ucrainei”, dar și pentru ridicarea sancțiunilor economice impuse Moscovei de UE. Șentov arată în studiul citat că biografia lui Kellner e strâns legată de comerțul exterior al Cehoslovaciei comuniste, un domeniu dominat de fostele servicii secrete.
Într-un interviu din 2012 în presa din Cehia, Kellner a spus că este în favoarea realegerii lui Vladimir Putin pentru un nou mandat de președinte al Rusiei.
Simpatia lui Kellner pentru Rusia era cunoscută încă de la apariția Wikileaks – telegramele secrete ale Departamentului de Stat din SUA. Ambasadorul american la Praga nota într-o depeșă din 2008 că Petr Keller i-a transmis îngrijorarea că cetățenii cehi sunt văzuți din ce în ce mai mult de ruși drept interpuși ai SUA. Potrivit ambasadorului american, Kellner i-a mai spus că aproape fiecare rus pe care-l întâlnește își exprimă dezamăgirea că Guvernul Cehiei a decis să găzduiască un radar al Armatei SUA și că rușii se simt trădați pentru că ”frații slavi din Cehia” susțin o prezență americană în regiune.
Kellner era unul dintre apropiații președintelui Milos Zeman, un pro-rus convins și un militant pentru reorientarea Cehiei spre Rusia și China.
În 2014, Kellner și Zeman au fost protagoniștii unui scandal politic major după ce presa locală a scris că președintele s-a întors dintr-o vizită de stat în China cu un avion privat închiriat de miliardar. Kellner participase la întâlnirea dintre președinții Zeman și Xi Jinping, dat fiind că el operează și pe piața din China afaceri în domeniul împrumuturilor nebancare (prin compania Home Credit), dar și în domeniul telecom, unde compania O2 are un parteneriat cu Huawei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Bate vânt de sovietizare în televiziunile din România. Înregimentarea oficială a Realitatea Plus (fosta Realitatea TV) în frontul de propagandă al PSD a făcut ca, în acest moment, trei moguli să tragă cu partidul infractorilor: Voiculescu, Ghiță și Gușă. Vestea proastă vine dinspre Pro TV, care până acum mai echilibra cât de cât balanța democrației în mass-media.
De o săptămână, Pro TV a ajuns, în mod oficial, în mâinile cehului Petr Kellner. Un mogul de doar 55 de ani, devenit cel mai bogat afacerist din țara sa. Prezent încă din anii ’90 la Moscova și Sankt Petersburg, unde – cu complicitatea statului rus și a lui Cladimir Putin personal – s-a îmbogățit pe spatele oamenilor naivi ademeniți să cotizeze la un fond de cecuri. Un fel de FNI românesc.
Kellner are o avere de 15,5 miliarde de dolari, potrivit specialiștilor în evaluări de la celebra revistă „Forbes”.
Ziaristii.com vă arată cine este cu adevărat Petr Kellner: afacerile sale din Rusia și legăturile cu președinții Vladimir Putin și Milos Zeman. Cine va da linia în cel mai influent post de televiziune din România. Informațiile sunt de-a dreptul înspăimântătoare. Prin Kellner, Putin ar putea trece la un alt nivel al propagandei anti-democratice și anti-occdentale în România. Oficine de genul Sputnik.md par glumițe pe lângă ce ar putea deveni Pro TV în „era Kellner”.
Țeapă colosală cu fondul de cecuri Petru cel Mare (FNI-ul rusesc)
Petr Kellner a început să facă afaceri în Rusia în anul 1993, la vârsta de 29 de ani.
A creat mai multe fonduri financiare la Sankt Petersburg și Moscova. Cel mai cunoscut dintre ele s-a numit Petru cel Mare. Ce a țintit: să-i escrocheze pe oamenii naivi, mulți dintre ei săraci, visători la o viață mai bună. Evident, hoțiile sale au funcționat de comun acord cu autoritățile din acea vreme. A participat activ la privatizarea cecurilor (certificatelor, voucherelor) rusești, într-un proces de privatizare ce a semănat cu cel din România.
Președinte era Boris Elțîn, primul șef de stat al Federației Ruse. Dar Kellner i-a atras în cursă pe cetățenii obișnuiți cu ajutorul lui Vladimir Putin. Fostul colonel KGB (pe care schimbările din 1989 l-au găsit la post în Republica Democrată Germană, aflată sub ocupație militară sovietică) era pe atunci, în anii ’90, viceprimarul marelui oraș Sankt Petersburg și șeful Comisiei pentru relații externe din cadrul Primăriei. Se ocupa de așa-zisa promovare a investițiilor străine, pe fondul începutului privatizării în Rusia.
Prin intermediul lui Putin, Kellner a colectat de la „investitorii” de rând circa 100.000 de vouchere. Inițial, pentru un voucher li s-a plătit 40 de dolari, apoi doar 10 și în final 5! Prețul s-a stabilizat până în primăvara lui 1994 la 20 de dolari pe bucată.
Cu ajutorul lor, Putin și Kellner au achiziționat acțiuni la 130 de companii rusești. Conform site-ului versia.ru, activele cehului au inclus acțiuni la companii de energie, comunicații și chiar la fabrica de cusut Pavlovo-Posad Igla. Scopul: să revândă ulterior acele societăți sub o formă sau alta.
Dar, copie la indigo cu FNI-ul românesc, fondul financiar Petru cel Mare s-a prăbușit câțiva ani mai târziu. Micii „investitori” au rămas cu ochii-n soare, iar „rechinul” Kellner s-a ales cu 50 de milioane de dolari. O sumă astronomică pentru Rusia acelei perioade. Ca să scape basma curată, el și-a declarat falimentul: a susținut că a pierdut 500 de milioane de dolari! Exact ca Vîntu, dar la altă scară, cu alte cifre.
După criza din Rusia, în 1998, Kellner s-a întors în Cehia. Unele active din fondul Petru cel Mare le-a vândut grupului slovac Eastfield, care a rămas pe piața rusă prin afaceri în domeniul cerealelor.”Cetățenii de bună-credință au încercat să afle dacă ar putea să obțină ceva pentru bonurile lor privatizate, pe care le-au investit în fondul Petru cel Mare. N-au găsit calea spre adevăr. În 2003, fondul a fost lichidat definitiv”, au dezvăluit ziariștii de la site-ul versia.ru.
Putin a fost investigat de o comisie a Consiliului Legislativ al orașului Sankt Petersburg. Aceasta a ajuns la concluzia că el a produs pierderi de 93 de milioane de dolari la nici un an de când a fost numit în fruntea Comisiei pentru relații externe. Ce măsură s-a luat? Concedierea lui, dar efectele ei s-au produs doi ani mai târziu. Prea târziu! Influent și bogat, pe fondul prăbușirii regimului Elțîn, Putin era deja propulsat de forțe invizibile spre Kremlin. Trecutul său de ofițer KGB lucra intens.
Al doilea descălecat în Rusia: cel cu banca Home Credit
Anul 2000: după un mandat de un an ca prim-ministru, Vladimir Putin devine al doilea președinte al Federației Ruse, după ce Boris Elțîn i-a cedat scaunul. Tot atunci, Petr Kellner revine în Rusia cu noi afaceri.
Zecile de milioane de dolari câștigate la prima sa escapadă pe piața rusă au fost investite în firma sa, PFF, fondată în 1991, prin care a înghițit o grămadă de firme privatizate de statul ceh.
Noul proiect al lui Kellner, la a doua sa apariție în Rusia, a fost Home Credit and Finance Bank, societate specializată în emiterea de împrumuturi de consum pentru populație. Această bancă a invadat piața în mod agresiv, fără a cheltui vreun ban pentru publicitate. Șapte ani mai târziu, banca lui Kellner avea deja 27 % din piața creditelor de consum și 10,5% din piața cardurilor de credit. Numărul clienților a depășit 15 milioane!
Dincolo de activitatea sa bancară fructuoasă, cehul a pus și bazele celei legate de asigurări. Concomitent, o filială a companiei sale PPF din Cehia a început să lucreze cu banca Home Credit din Moscova.
În primăvara anului 2003, Kellner era atât de influent în afacerile rusești, încât a reușit să pună pe butuci Banca Standard Rusă (concurenta sa). Prin Home Credit, ajutat de regimul diabolic al lui Putin, a emis împrumuturi către populație prin rețeaua de magazine Technosila. Deși produsele celor două bănci erau cam aceleași, Kellner a oferit o rată a dobânzii de împrumuturi cu 10 % mai mică decât cea a Băncii Standard Rusă.
Profiturile au crescut rapid. Trei ani mai târziu, Kellner a deschis filiala Home Credit Kazahstan.
„Da, îl susțin pe Putin la președinția Rusiei!”
Petr Kellner mai deține în Rusia și compania PPF Real Estate. Aceasta face parte din PPF Real Estate Holding BV, fondată în anul 2010.
Activitatea principală a PPF Real Estate este furnizarea de servicii în domeniul construcțiilor și al managementului imobiliar în Europa Centrală și de Est.
Printre principalele facilități ale lui Petr Kellner în Rusia se numără complexul industrial South Gate (187.000 de metri pătrați) și parcul logistic Trilogy (107.000 de metri pătrați).
Este unul dintre „regii imobiliarelor” din Rusia. Ocupă locul 22 în Topul Forbes, întocmit pe acest segment, cu nu mai puțin de 85 de milioane de euro câștigați din chirii prin compania sa PPF Reale Estate Russia.
Vladimir Putin
Kellner acordă interviuri presei naționale din Cehia de două ori pe an. Într-unul din ele, în 2012, întrebat de jurnaliștii de la DNES dacă PPF va favoriza realegerea lui Vladimir Putin în funcția de președinte, mogulul ceh a răspuns tranșant: „Da. Îl susțin pe Putin la președinția Rusiei!”. A fost o confirmare a faptului că între el și Putin există o relație extrem de strânsă, fondată în anii ’90, când actualul „țar” de la Kremlin i-a deschis drumul spre afaceri în Rusia, dar și pe cel de mare miliardar.
Vizită în China cu președintele pro-rus al Cehiei, Milos Zeman
„Kellner nu e nevoit să mituiască pe nimeni”, a răspuns miliardarul altor întrebări legate de corupția din țara sa, în același interviu din 2012. „Cel mai surprinzător răspuns al lui Kellner a fost legat de întrebarea privind corupția din Republica Cehă. Miliardarul consideră că actele de corupție din țara noastră sunt mai rele și mai mari decât în Rusia”, notează site-ul ceskapozice.lidovky.cz.
Milos Zeman
Noul boss al televiziunii Pro TV se află în relații deosebit de strânse și cu actualul președinte al Cehiei, reales în funcție la scrutinul de anul trecut. Un rusofil convins, prieten la cataramă cu Vladimir Putin, Milos Zeman a fost sprijinit intens în campania electorală de Petr Kellner. El a reușit să câștige alegerile din al doilea tur, deși în 2014 coborâse de la 58% la 37 % în ceea ce privește încrederea populației, tocmai din cauza asocierii sale cu Rusia. Dar și pentru susținerea integrității teritoriale a Chinei, incluzând Tibetul și Taiwanul.
Zeman l-a luat pe Kellner în delegația oficială care a vizitat China în 2014, când s-a întâlnit cu președintele celei mai populate țări din lume. „Mulți asociază simpatiile președintelui ceh față de China și Rusia cu interesele comerciale ale celui mai bogat antreprenor din Republica Cehă, Petr Kellner. Acesta a luat parte la o călătorie oficială în China și chiar a participat la o întâlnire între președintele Cehiei și cel al Republicii Populare Chineze. Kellner activează pe piața asigurărilor rusești. Probabil, astfel de legături strânse au fost stabilite în timpul campaniei lui Milos Zeman, din moment ce oficialii săi nu au dezvăluit sursele tuturor fondurilor primite de președinte pentru publicitate”, scria în 2014 siteu-l Ecoul Caucazului.
„Cireașa de pe tort a fost aceea că Zeman s-a întors din China în Cehia nu cu avionul prezidențial, ci cu avionul privat al companiei miliardarului Petr Kellner, PPF. Kellner a participat și la negocierile președintelui ceh cu președintele chinez Xi Jinping. Grupul PPF al lui Kellner și partenerii săi de la J&T sunt implicați în mod activ pe piața chineză – la fel ca pe cea rusă, unde PPF, în anii 2000, a devenit unul dintre cei mai mari investitori în sectoarele financiare (Home Credit) și asigurări (Ingosstrakh). Zeman explică abordarea pragmatică a relațiilor cu China prin interesele de afaceri, promovarea investitorilor cehi pe piața chineză și atragerea investitorilor chinezi în Republica Cehă. Mulți lobby-iști au o opinie similară în legătură cu Rusia. Același Peter Kellner, din 2012, a sprijinit direct realegerea lui Putin în funcția de președinte”, au menționat ziariștii de la Radio Svoboda.
La sfârșitul lunii august a anului 2016, Kellner a decis să vândă lanțul de magazine de electrocasnice și electronice Eldorado, a doua cea mai mare companie de pe piață din punct de vedere al veniturilor și al numărului de magazine din Rusia. Cumpărător: grupul Safmar, controlat de Mihail Gutseriev, cel mai bogat om din Rusia, cu o avere de 5,65 milioane de dolari. „Pachetul principal de 80% din titlurile Eldorado, prin intermediul a două companii off-shore, aparține concernului ceh PPF, care gestionează, de asemenea, companii de asigurări, operatori mobili, bănci și are acțiuni în întreprinderi industriale. Conform raportului anual PPF, până la sfârșitul anului 2015, valoarea activelor corporației a ajuns la 21,6 miliarde de euro. Fondatorul și proprietarul PPF este omul de afaceri Peter Kellner, care deține 98,92% din companie”, notau jurnaliștii de la site-ul rusesc rbc.com înaintea tranzacției.
Biografia unui miliardar al tranziției de la comunism la capitalism
DATE PERSONALE. Petr Kellner s-a născut în anul 1964, în orașul cehoslovac Ceska Lipa, situat la granița cu fosta RDG (actualmente Germania). Omul de afaceri încearcă să nu menționeze originea sa nici în documentele de afaceri, nici în interviuri. Conform rapoartelor neconfirmate, numele tatălui său era Iosif. Acesta a lucrat într-unul din institutele locale de cercetare. Tot acolo a muncit și fratele său mai mare, Peter Jan.
STUDII. De mic copil, Petr s-a mutat cu familia sa în centrul regional din Liberec. Acolo a absolvit Liceul Economic. În 1982 a ajuns în Capitală, înscriindu-se la Facultatea de Economie a Universității din Praga, pe care a absolvit-o în 1986.
PRIMUL JOB. Kellner a început să lucreze ca referent în corporația de stat Stroyimport, ocupându-se cu furnizarea de echipamente străine până în 1989.
ASISTENT. Până la „Revoluția de catifea” din Cehoslovacia (noiembrie-decembrie 1989), Kellner s-a angajat ca asistent la studioul de film Barrandov.
ACTOR. În perioada sa scurtă petrecută la acel studio de film, Kellner a jucat un rol episodic în pelicula „Timpul servitorilor”.
VÂNZĂTOR. În 1990, el s-a angajat la compania Impromat. Ocupație: importul și vânzarea de mașini de copiat ale companiei japoneze Ricoh. Compania funcționează și în prezent. Vinde nu numai echipamente de birou, ci și aparate de aer condiționat, fiind distribuitorul oficial al Fujitsu în Republica Cehă. În perioada sa la Impromat, Kellner l-a întâlnit pe viitorul său partener de afaceri, Milan Winkler. Acesta furniza componente computerizate din țările asiatice unor persoane juridice din orașul său natal, Teplice, din nord-vestul Boemiei. „Am decis să organizăm un fond de investiții. Ne-a fost imediat clar că aceasta este singura modalitate de a participa la distribuția pe scară largă a averii: privatizarea cecurilor”, și-a amintit Winkler. Adică, exact ceea ce Petr Kellner avea să extindă și în Rusia, la o scară mult mai mare.
SPECULANT. Sistemul de privatizare propus de Ministerul Finanțelor din Cehoslovacia l-a inspirat pe Kellner să adopte modelul voucherelor din Rusia câțiva ani mai târziu. Până la „Revoluția de catifea”, Cehoslovacia avea cel mai puternic sector de stat al economiei din estul Europei.
PRIMUL FOND. Imediat după intrarea în vigoare a primei legi de privatizare din Cehia, Kellner și Winkler au înregistrat societatea WIKA în Teplice, în februarie 1991, pentru care ulterior au primit o licență pentru crearea unui fond de investiții. Câteva luni mai târziu, în septembrie, au organizat Primul Fond de privatizare, prescurtat PPF, pentru a se pregăti de privatizare.
CAPITAL. Fondul era subțire: 100.000 de coroane cehoslovace (echivalentul a 6.000 de dolari). În căutarea investitorilor, Kellner și Winkler i-au convins pe acționarii fabricii de sticlă de stat Sklo Union din orașul Teplice să investească 20 de milioane de coroane sub formă de finanțare a datoriei și o creștere a capitalului social. În schimb, șeful Sklo Union, Stepan Popovich, s-a alăturat Consiliului de Administrație al PPF și a devenit acționar minoritar al fondului (ulterior și-a vândut pachetul către Kellner).
PUBLICITATE. Odată cu începerea campaniei de privatizare, la care au participat 434 de firme din Cehoslovacia, PPF a lansat o campanie publicitară agresivă, atât la televizor, cât și la radio, recurgând la serviciile popularului actor Joseph Dvorak. Drept urmare, PPF a strâns 1,4% din totalul tichetelor din țară și a ocupat locul 11 din punct de vedere al capitalizării. După dezmembrarea Cehoslovaciei în 1993 (în Cehia și Slovacia), a avut loc al doilea val de privatizare, unde PPF a reușit să obțină 2,1%. După aceea, fondul și-a manifestat influența asupra a 202 de companii.
RUPTURA DE WINKLER. La câțiva ani după lansarea cu succes a PPF, între Kellner și Winkler s-au declanșat mai multe conflicte. Winkler l-a acuzat pe Kellner că a încercat să-și „dilueze” afacerile în cadrul PPF prin emiterea de facturi false în contul său. El și-ar fi cumpărat masiv propriile acțiuni, ca să evite un sechestru. Și-a creat un nou fond PPF, devenind proprietar deplin în 1995, în timp ce activa deja pe piața rusă.
SUCCES. În 1995, PPF-ul lui Kellner a cumpărat 20% din cea mai mare companie de asigurări din Cehia (CSK).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
După 24 de ani cu acționat majoritar american, Pro TV intră într-o nouă eră, ce pare confuză sau chiar periculoasă. Stâlp de rezistență al democrației în România, canalul TV a fost vândut astăzi – luni, 28 octombrie 2019 – unui fond de investiții deținut de cel mai bogat om din Cehia.
Public Provident Fund (PPF), un fond de investiții deținut de miliardarul ceh Petr Kellner, a cumpărat compania-mamă a Pro TV, Central Media Entreprises (CME). Conform Pagina de Media, tranzacția se ridică la 2,1 miliarde de dolari.
Achiziția urmează să fie finalizată la jumătatea anului viitor. Petr Kellner a făcut o scurtă declarație cu privire la această tranzacție: „Achiziția CME, cu activele sale media în cinci țări europene, va completa și va consolida în continuare operațiunile noastre de telecomunicații din Europa Centrală și de Est. Dorim să valorificăm sinergiile naturale dintre crearea de conținut și distribuția acestuia, cu scopul de a dezvolta în continuare afacerile noastre de telecomunicații și mass-media”.
CME e prezentă pe cinci piețe media din centrul și estul Europei: România, Bulgaria, Slovenia, Cehia și Slovacia. În total, compania-mamă deține 30 de televiziuni.
În trustul PRO, care activează în România, există 7 posturi: Pro TV, Pro 2 (fostul Pro Cinema), Pro X (fostul Sport.ro), Pro Gold (fostul Acasă TV), Pro Cinema, Pro TV Internațional și Pro TV Chișinău.
Al 73-lea miliardar al lumii
Conform revistei „Forbes”, Petr Kellner este cel mai bogat om din Cehia și ocupă locul 73 între miliardarii planetei. Averea sa e evaluată, în prezent, la 15,5 miliarde de dolari. În urmă cu un an, Kellner avea o avere de 12 miliarde de dolari și ocupa locul 88 în ierarhia „Forbes”. Așadar, cehul își continuă ascensiunea, cu un plus de 3,5 miliarde de dolari într-un singur an.
În 2018, Petr Kellner s-a oferit să cumpere clubul de fotbal Chelsea Londra de la miliardarul rus Roman Abramovici, dar tranzacția nu a fost finalizată.
Nu este singura interferență a lui Kellner cu Rusia. O parte din presa cehă susține că miliardarul este un apropiat al președintelui pro-rus Milos Zeman și că, prin intermediul Home Credit, ar avea legături cu diverse sectoare strategice din Rusia, scrie Universul.net.
De asemenea, Petr Kellner este menționat și în scandalul „Panama Papers”, fiind bănuit de evaziune fiscală prin companii off-shore, potrivit Radio Cehia.
Are investiții imobiliare la București
Petr Kellner a intrat în afaceri în anii ’90, vânzând produse de birotică. Apoi a pus bazele unui fond de investiții prin intermediul căruia a cumpărat un pachet semnificativ de acțiuni la cea mai importantă companie cehă de asigurări, în timpul valului de privatizări post-comuniste.
Grupul PFF controlează Home Credit, o companie de finanțe cu rețele în 10 țări.
În viața publică, Kellner trece drept un personaj extrem de discret, străduindu-se să evite eticheta de oligarh.
Petr Kellner este prezent deja în România, dar în domeniul imobiliar. În septembrie 2018, el a cumpărat clădirea de birouri Crystal Tower din București, care găzduiește sediul ING Bank România. Kellner deține și sediul de birouri Metropolis Center, aflat în aceeași zonă, pe care l-a cumpărat în 2016, cu 50 de milioane de euro.
Pro TV, lider de 24 de ani
Pro TV a fost lansată pe 1 decembrie 1995. Încă din primul an, televiziunea a contribuit la democratizarea României, având un rol decisiv în victoria Convenției Democrate și înfrângerea lui Ion Iliescu, la alegerile din 1996. A fost prima plecare de la putere a comuniștilor (travestiți după 1989 în FSN-iști, PDSR-iști și PSD-iști) după 51 de ani de dictatură continuă.
În cei 24 de ani de existență, Pro TV a fost permanent lider al pieței de televiziune din România. Nicio altă televiziune, indiferent de investiții, n-a reușit s-o detroneze.
În primele 9 luni din 2019, CME (proprietarul Pro TV) a obţinut venituri de circa 126,86 milioane de dolari pe piaţa românească, în scădere cu 7,2% faţă de perioadă similară din 2018, când a raportat 136,68 milioane de dolari.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
