Etichetă: petitie

  • Intelectualii români, petiție oficială către Sinodul BOR pentru „unitatea creștinilor în celebrarea Paștelui“. Printre semnatari: Baconschi, Papahagi, Blandiana, Pleșu, Radu Carp, Daniel David, Alex Ștefănescu

    Adrian Papahagi și Teodor Baconschi, doi dintre intelectualii români apropiați de BOR, anunță că au trimis Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române o petiție oficială în care cer „unitatea creștinilor în celebrarea Paștelui“. E vorba de schimbarea sistemului de calcul al datei la care pică Paștele, renunțându-se la calendarul iulian – care s-a dovedit că e greșit încă de acum 450 de ani – și trecerea la calendarul gregorian (în vigoare azi în întreaga lume).

    Petiția a fost trimisă la BOR și, în același timp, publicată pe site-ul Petitieonline.com, unde a strâns în nici 24 de ore peste 4.500 de semnături.

    Alături de cei care semnează petiția înaintată Sfântului Sinod se regăsesc numeroși intelectuali de prim rang ai României de azi – profesori, scriitori, psihologi, artiști, critici literari, cercetători, arhitecți, jurnaliști, istorici.

    Printre cei care și-au unit vocea cu a inițiatorilor sunt scriitoarea Ana Blandiana, filosoful Andrei Pleșu, cercetătoarea Anca Vasiliu, profesorul Daniel David (rectorul UBB Cluj), scriitoarea Monica Pillat, criticul literar Alex Ștefănescu, profesorul Radu Carp și mulți alții.

    Patriarhia Română, prin purtătorul său de cuvânt, a dat deja semnale încurajatoare, arătând că e interesată de subiect și deschisă la convocarea unui sinod al tuturor bisericilor ortodoxe, pentru a propune schimbarea sistemului de calcul pentru data Paștelui.

    Iată textul petiției, în care autorii arată în amănunțime rațiunile demersului lor.

    „Duminică, 23 aprilie 2023, Sf. Gheorghe, Purtătorul de Biruință      

     Către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Adunarea Națională Bisericească

     Preafericite Părinte Patriarh Daniel,

    Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre, Membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,

    Stimați membri ai Adunării Naționale Bisericești,    

    Hristos a înviat!  

    Primul Sinod Ecumenic, reunit la Niceea în anul 325, una din pietrele de temelie ale Ortodoxiei, a stabilit ca Biserica Lui Hristos, una, universală și apostolică, să celebreze Învierea Domnului într-o zi de duminică, aceeași pentru toți. Din epoca domniei lui Carol cel Mare în Apusul Europei până în secolul al XVI-lea, așadar și după regretabila schismă, creștinătatea s-a învrednicit să celebreze Paștele, an de an, împreună.  

    Din nefericire, probleme astronomice, complicații computistice și reașezări de calendare civile și ecleziastice, pe care nu le detaliem aici, au făcut ca astăzi creștinătatea să nu mai sărbătorească în aceeași zi Învierea Domnului. Atât lumea apuseană cât și cea răsăriteană s-au încurcat în calcule, greșite sau incoerente și de o parte, și de alta. Decalaje de calendar există între Orientul ortodox și Occidentul catolic sau protestant, și chiar în interiorul lumii ortodoxe, astfel că Bisericile ortodoxe din Rusia și Serbia, de pildă, sărbătoresc chiar și Nașterea Domnului în alt moment decât majoritatea creștinilor, după calendarul iulian neîndreptat (stabilit de Iulius Caesar înainte de Nașterea Domnului). Totuși, așa cum sublinia profesorul Teodor Popescu într-un studiu de referință în Biserica noastră, „azi nu ne mai întreabă și nu mai interesează pe nimeni de ce nu serbăm Paștile la o dată cu pasha iudaică; ne întreabă de ce nu serbăm Paștile o dată toți creștinii” (Teodor M. Popescu, „Problema stabilizării datei Paștilor: Privire istorică asupra divergențelor și computurilor pascale. Încercări de îndreptare. Greutatea și necesitatea unui acord. Propuneri și posibilități actuale”, Ortodoxia 16.3 (1964), p. 425).  

    Conștiința nevoii de a unifica data la care sărbătorim Învierea Domnului a existat mereu în interiorul Ortodoxiei. O întâlnire panortodoxă organizată la Constantinopol acum exact un secol, în 1923, a reușit chiar, pentru câțiva ani, să unifice calendarele. Din nefericire, concordia nu a durat, iar astăzi Bisericile Ortodoxe autocefale funcționează după calendare diferite. În cazul nostru, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, folosit și de statul român, în schimb continuă să calculeze data mobilă a Paștelui după calendarul iulian; alții, în schimb, sărbătoresc atât Paștele cât și Crăciunul exclusiv după calendarul gregorian (Biserica Ortodoxă Finlandeză), sau exclusiv după cel iulian (Biserica Ortodoxă Rusă).  

    Cunoaștem dificultatea de a sincroniza calendarul, care se poate face doar prin dialog interconfesional și intraortodox, însă aceasta nu scuză sărbătorirea aceluiași eveniment la date diferite în diversele Biserici.  

    Din fericire, celebrarea Paștelui la date diferite nu ridică probleme dogmatice, fiindcă toți creștinii mărturisesc identic Învierea Domnului; din nefericire, ea afectează însă viața oamenilor și creează dezbinare sau probleme. Ca laici, nu putem fi indiferenți la aceste aspecte. În zonele multietnice din România, calendarele școlare și zilele libere legale sunt bulversate. Numeroase familii mixte (în care soții au confesiuni diferite), milioane de români ortodocși trăitori în țări de tradiție catolică și protestantă, numeroși cetățeni români de confesiuni diferite nu pot să sărbătorească împreună, în aceeași duminică, Învierea Mântuitorului, din cauză că, de sute de ani, Bisericile nu s-au învrednicit să se pună de acord, perpetuând acest decalaj nejustificat.  

    Celebrând laolaltă Învierea Domnului, am face un pas important spre mult mai complicata reîntregire a Bisericii Lui Hristos, care comportă probleme dogmatice dificile. Mai presus de orice, unificarea calendarelor a avut loc în trecut, cel mai recent acum exact un secol, în 1923, deci e repetabilă. Ea ține de un aspect strict lumesc, de un biet calendar, care ar fi păcat să fie transformat în piatră de poticnire. Frumos ar fi să sărbătorim Învierea Domnului împreună, ortodocși, catolici și protestanți, măcar începând din 2025, când se vor împlini 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea.  

    Suntem conștienți că există în prezent eforturi reale, la nivelul Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, al altor Patriarhii ortodoxe, și al Bisericii Romano-Catolice, pentru a unifica data sărbătorii pascale. Atingerea acestui obiectiv ar dobândi și un impact pastoral și misionar coerent, într-o lume creștină aflată sub presiunea deseori agresivă a secularismului. La fel de conștienți suntem că nu toate Bisericile ortodoxe lucrează cu aceeași râvnă pentru unitatea creștinilor, iar unele înțeleg să submineze chiar și întâlnirile panortodoxe.  

    Știm că problema pascaliei nu poate fi rezolvată doar prin voința unilaterală a Bisericii Ortodoxe Române, deși aceasta este tradițional deschisă spre dialog. Vă solicităm însă ca Biserica Ortodoxă Română să se implice cu energie și convingere în dialogul panortodox și interconfesional pe această temă, spre a convinge și Bisericile Ortodoxe surori să adopte duhul unității și să sprijine inițiativele Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.  

    Naționalismul religios (profund neortodox și necreștinesc), afectele antioccidentale, calculele politice, sau încremenirea în calendare desuete nu trebuie să stea în calea bunului simț și a dreptei credințe (adică a Ortodoxiei postniceene), care ne cer să sărbătorim în unitate Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.“ 

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Cioloș cere închiderea RTV, Clotilde Armand cere închiderea „robinetului” cu bani de la primării către RTV / „Nu mai alimentați cu bani publici mașinăria de manipulare!” / Cât au primit RTV și Antena 3 de la Primăria Sectorului 1 în mandatul lui Tudorache-PSD

    * Panică la Guvern: salariile bugetarilor îngheață de la 1 mai! „Încasările la buget pe primele două luni au fost de 7 ori mai mici decât în 2022” – profesorul Păun

    * Nicușor Dan a reușit să facă Bucureștiul mai credibil financiar decât România! Agenția Fitch a acordat rating A orașului și remarcă „planul de investiții ambițios“

    * Impostura cinică a unui comunist din PSD: cum a pus Petre Daea să se verse o basculantă de gunoi în Pădurea Băneasa, ca să-l filmeze televiziunile că face ecologizare

    * PSD „prelungește“ Revoluția cu 3 zile ca să-l salveze pe Ciolacu! Impostorul vrea certificat de luptător cu rol determinant, deși în Buzău n-a existat fenomen revoluționar în 1989

    * Ce șarlatanie! După modelul „Vadim – omul anului în lume”, ex-PRM-ista Olguța Vasilescu a cumpărat cu 22.900 de euro, din bani publici, titlul de „cea mai căutată destinație de Paște din Europa” pentru Craiova, de la un SRL belgian!

    * România a plătit în 2022 peste un miliard de lei pentru pensiile speciale ale magistraților. Pensia medie a acestora este de 21.000 de lei, din care doar 1.400 de lei din contribuție, restul fiind subvenție

    * Mincinoșii de la Kremlin: Prigojin susține că fiul kremlinezului Peskov, celebru pentru că fuge de război, a luptat în trupele Wagner! „Bucătarul lui Putin” n-a adus nicio dovadă care să-i susțină balivernele

    * EDITORIAL. Războiul din Biserica Ortodoxă Română. În apărarea lui Vasile Bănescu

    * A murit scriitorul Radu Cosașu, la 92 de ani. De la „Servim Republica Populară Română” la „Autodenunțuri” și „Supraviețuiri”

  • Provocare pentru Nicușor Dan: un inginer, fost jurnalist, a inițiat o petiție pentru lărgirea Bd. Iuliu Maniu, unul dintre cele mai aglomerate din București

    Matematicianul Nicușor Dan găsește, în prima sa zi ca primar general al Bucureștiului, nu doar o administrație incompetentă și politizată, plină de atârnători și pile ale clanului Firea-Pandele, dar și un oraș sufocat de problemele strânse în zeci de ani. Bucureștiul este un butoi de pulbere, iar oamenii au așteptări gigantice de la un om care le-a promis că vor trăi civilizat.

    Prima provocare a noului primar – un activist care a câștigat dovedind că știe exact care sunt problemele și ce trebuie făcut ca să le rezolve – a venit în dimineața zilei de 28 septembrie, imediat după alegeri.

    Radu Victor Dumitrescu, fost jurnalist la „Evenimentul zilei”, acum inginer specializat în protecția muncii și situații de urgență, a inițiat o petiție pe portalul Declic.ro, pentru a solicita autorităților locale lărgirea Bulevardului Iuliu Maniu. Artera pe unde se intră în București dinspre Autostrada A1, dar și din numeroase localități unde s-au mutat mulți membri ai clasei de mijloc, este una dintre cele mai aglomerate din Capitală.

    Marile bulevarde sunt administrate de Primăria Capitalei, în timp ce de străzile laterale, de cartier, se ocupă primăriile de sector.

    „Știu exact despre ce este vorba, iar soluția ar costa de 20 mai puțin decât noul pasaj de la Ciurel, care acum nu duce nicăieri“

    „Am locuit și în Drumul Taberei și in Militari, iar acum stau în Domnești, iar pentru a putea ajunge în București merg fie pe Prelungirea Ghencea, fie pe Iuliu Maniu“, își explică demersul Radu Dumitrescu, care este simpatizant USR-PLUS.

    „Știu exact despre ce este vorba, iar soluția ar costa de 20 mai puțin decât noul pasaj de la Ciurel, care acum nu duce nicăieri…“, spune acesta.

    Inginerul afirmă că soluția “luați metroul”, pentru cei intrați în București dinspre Pitești, nu e fezabilă: „Nu există parcări la stațiile terminale (Preciziei – M3, respectiv Râul Doamnei – M5), iar unii chiar au nevoie de mașina pentru a se deplasa la diferiți clienți, așa cum este cazul meu“.

    La întrebarea de ce s-ar agita Primăria București să lărgească Bulevardul Iuliu Maniu pentru niște oameni din localități limitrofe care lucrează în Capitală, Radu Dumitrescu răspunde: “Este vorba în primul rând de București. Sunt multe ansambluri noi de locuințe pe Iuliu Maniu, inclusiv în zona Turbomecanica, centre comerciale la care accesul e dificil și, nu în ultimul rând, e a doua poartă de intrare în Capitală, după DN1. Acolo de ce au lărgit și au făcut pasaje? Pentru cei din Snagov, Otopeni, Corbeanca? Apoi, nu trebuie să uităm poluarea, care vine la pachet cu un trafic supraaglomerat! Iar soluția propusă de mine este o alternativă mult mai ieftină și mai facilă la șoseaua aceea de străpungere între A1 și Pasajul Ciurel“.

    Campania este inițiată AICI.

    Petiția inițiată de inginerul Radu Dumitrescu și adresată noilor primari Nicușor Dan (București) și Ciprian Ciucu (Sectorul 6)

    „Către: Primăria Capitalei, Primăria Sector 6, CNAIR

    Lărgire și modernizare Bulevard Iuliu Maniu

    Dorim lărgirea la 3 benzi pe sens a bulevardului Iuliu Maniu, pe porțiunea cuprinsă între intrarea dinspre A1și strada Valea Cascadelor. Practic, lărgirea ar trebui să înceapă încă de pe A1, prin transformarea benzii de avarie în o a treia bandă de circulație din zona Hornbach/Kika (zonă unde ar urma să se încheie autostrada în varianta propusă) până la intrarea efectivă în București. Oricum, în acea porțiune există limitări de viteză la 80, apoi 60 Km/h, așa că nu se mai poate vorbi de autostradă în adevăratul sens al cuvântului. În paralel, se vor folosi ca și benzi de întoarcere și de acces pe celălalt sens al bulevardului Iuliu Maniu, inclusiv pentru mijloacele de transport STB cele două drumuri (unul este parțial ocupat acum, se pare ilegal, de niște firme de transport) care mărginesc pasajul pe ambele părți. Cele două drumuri vor face joncțiunea sub pod, în paralel cu calea ferată de centură. Mai mult, pentru accesul dinspre strada Preciziei spre acest drum de întoarcere se va putea realiza o bretea de acces prin spatele CESTRIN, pe traseul unei căi ferate în prezent dezafectate.

    Revenind la bulevardul Iuliu Maniu, acesta va putea fi lărgit la 3 benzi întrucât există spațiul necesar, fără a fi necesară tăierea copacilor din zonă (aceștia au fost plantați la peste 2,5 m de actuala parte carosabilă). Oricum, în acest moment, o treime din spațiul necesar lărgirii este ocupat de acele pavele inutile puse de Primăria Sector 6, ca un fel de extensii ale bordurilor existente. Practic, ar fi doar de relocat spre marginea din dreapta stâlpii de troleibuz și, parțial, parcările auto în spic realizate spre capătul dinspre Valea Cascadelor. Iar la intersecția cu această arteră ar fi de dorit un sens giratoriu (există un spațiu generos în zonă), cu benzi dedicate (care nu trec prin giratoriu, fiind separate prin borduri) atât pentru sensul de mers dinspre centru spre A1, cât și pentru virajele la dreapta înspre și dinspre Valea Cascadelor.

    De ce este important?

     Prin expansiunea orașului spre partea de vest și construirea a numeroase ansambluri de locuințe și centre comerciale în zonă, dar și din cauza unui trafic crescut dinspre A1 (navetiști, locuitori din zona metropolitană a Capitalei care lucrează în București), porțiunea din bulevardul Iuliu Maniu cuprinsă între A1 și strada Valea Cascadelor a devenit subdimensionată, cele două benzi de circulație pe sens (care există de peste 4 decenii!) nemaifăcând față nevoilor actuale de trafic. Practic, această porțiune de bulevard este sufocată de mașini, lucru accentuat la orele de vârf (dimineața pe sensul spre centru și după-amiaza, cu un plus pentru ziua de vineri, pe sensul spre A1). Un simplu studiu făcut de grupul de inițiativă Descongestionăm Bucureștiul a arătat că porțiunea cuprinsă între A1 și Valea Cascadelor a fost parcursă într-un timp dublu față de cea dintre Valea Cascadelor și bulevardul Geniului (unde există 3 sau chiar 4 benzi pe sens!), deși distanța parcursă pe al doilea tronson a fost dublă. Adică, o viteză de deplasare de 4 ori mai mică pe porțiunea pe care solicităm lărgirea de la două la trei benzi de circulație pe sens. Iar desele blocaje din trafic pe această porțiune de bulevard, care înseamnă un consum mult mai mare de carburant, vin la pachet cu creșterea exponențială a poluării în zonă“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • După 74 de ani de independență, libanezii s-au săturat de haos și război și cer să fie preluați de fosta putere colonială Franța!

    Explozia dezastruoasă petrecută acum câteva zile, în portul Beirut, și care s-a soldat cu pierderi catastrofale, a avut printre nenumăratele consecințe și o inițiativă absolut neașteptată. Peste 44.000 de locuitori ai Libanului au semnat în doar câteva ore o petiție online prin care solicită ca fosta putere colonială, Franța, să preia controlul țării din Orientul Mijlociu!

    Documentul, lansat miercuri de câțiva libanezi, s-a bucurat de un impact surprinzător, fiind semnat în nici măcar 24 de ore de peste 0,6% din populație.

    Președintele Franței, Emmanuel Macron, a început joi o vizită oficială la Beirut, pentru a vedea cu ce poate fi ajutat Libanul.

    S-au luptat decenii la rând să-și obțină independența față de Franța, iar după ce au reușit, s-au trezit invadați de alții și măcinați de războaie civile

    Inițiativa locuitorilor din Țara Cedrilor nu e chiar atât de nebunească precum pare. Statul este, de mii de ani, într-o zonă de conflict. Cu Franța s-a stabilit o legătură specială în urmă cu circa 1.000 de ani, în timpul Cruciadelor. În ultimele sute de ani, a fost ocupat de Imperiul Otoman.

    Apoi, după Primul Război Mondial, în contextul confuzei lupte pentru independență a arabilor și al jocului influențelor în zonă între francezi, britanici și bolșevicii care sperau să-și răspândească doctrina și în Orientul Mijlociu, zona care cuprinde azi Liban și Siria a intrat sub mandatul Franței, sub numele “Libanul Mare”. Scopul era ghidarea țării către independență și democrație, iar în 1926 s-a adoptat o constituție, înființându-se și un parlament. Francezii nu se grăbeau însă să plece și libanezii au intrat într-o luptă pentru câștigarea independenței.

    Evenimentul s-a produs în Al Doilea Război Mondial, când Franța a fost învinsă de Germania, iar Libanul și Siria au fost ocupate de britanici. Pe 22 noiembrie 1943, Libanul și-a proclamat independența, în ciuda opoziției Franței. Mandatul francez s-a încheiat oficial pe 24 octombrie 1945, iar din 17 aprilie 1946, Libanul a devenit efectiv liber, odată cu retragerea ultimelor trupe franceze.

    Acesta n-a fost însă decât începutul a 76 de ani de tulburări. Libanul a fost măcinat, în acest timp, de corupție, războaie civile și invazii străine. Turcia, Iran și Israel duc o luptă pentru controlul țării (Israelul a și ocupat o mare parte din Liban zeci de ani).

    Statul e acum în faliment, iar explozia din 4 august 2020 a 2.700 de tone de îngrășăminte chimice, care zăceau în port de 6 ani, n-a făcut decât să scoată la iveală incompetența, corupția și dezorganizarea administrației.

    Sătui de o independență care a însemnat, de fapt, moarte, distrugere, sărăcie și corupție, mulți libanezi privesc acum nostalgici la perioada în care țara lor era sub tutela unei puteri europene.

    „Credem că Libanul ar trebui să se întoarcă sub controlul Franței pentru a fi restabilită o guvernare curată și durabilă“

    „Oficialii din Liban și-au arătat în mod clar inabilitatea de a conduce țara. Cu un sistem eșuat, corupție, terorism și miliții, țara a ajuns la ultima suflare. (…) Credem că Libanul ar trebui să se întoarcă sub controlul Franței pentru a fi restabilită o guvernare curată și durabilă”, scrie în petiția semnată de zecile de mii de libanezi. Ei cer ca „Libanul va fi plasat sub un mandat francez pentru următorii zece ani”.

    Reacția oamenilor este perfect înțeleasă și explicată de cei care cunosc situația din Liban. „Asta arată cât de disperați sunt unii dintre libanezi. Și-au pierdut casele, și-au pierdut bunurile, nu-și pot salva copiii. Chiar nu știu ce să facă”, spune jurnalista Dima Tarhini.

    Deja în colaps economic, Libanul a fost lovit cumplit de distrugerea portului. Țara depinde de importuri, care se fac prin această poartă de intrare. Cea mai mare parte a rezervelor de cereale se aflau în port când a avut loc explozia, fiind distruse, iar acum e nevoie urgentă de aducerea unor cantități masive de grâu, pentru a nu se instaura foametea.

    Inflația galopantă, datoriile uriașe, economia nefuncțională, teritoriul împărțit între miliții și înțesat de agenți străini nu lasă prea multe speranțe de redresare, în viitorul apropiat, pentru Liban.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!