Degradarea democrației românești este vizibilă și accelerată. Coaliția politică aflată la guvernare este preocupată doar de distribuirea sinecurilor în administrația publică, beneficiari fiind „minionii” și rubedenile de partid. „Marii baroni” care controlează PSD, PNL și UDMR au făcut din împărțirea banilor publici către „clienții” de partid un țel suprem al guvernării.
Societatea civilă încă nu și-a revenit din marele eșec al proiectului politic numit USR. Câteva ONG-uri abia mai reușesc să țină aprinsă „flacăra” implicării civice, în vreme ce majoritatea asociațiilor și fundațiilor s-au specializat în atragerea de fonduri europene pentru proiecte mai mult sau (mai ales!) mai puțin spre defel folositoare societății noastre.
Presa – cu accent pe televiziuni – a eșuat în ograda Partidului, transformându-se într-un „purcel” îngrășat din bani publici, periodic „sacrificat” pe altarul intereselor de Partid și resuscitat pentru o nouă sesiune de îngrășare spre binele politrucilor.
Într-un astfel de context toxic și înfiorător (pentru orice om care încă mai păstrează în sine loialitatea față de Libertate și Democrație), nu este surpinzător că Democrația românească este tot mai bolnavă, apropiindu-se cu viteză accelerată de momentul în care va intra în comă.
Ce spune Indexul Democrației realizat de „Economist Intelligence”
Indexul privind Democrația realizat de „Economist Intelligence” pentru anul 2022 avertizează că sistemul democratic din România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, țara noastră regăsindu-se în rândul democrațiilor care funcționează defectuos.
Astfel, conform datelor oferite de acest Index, România are un scor general al democrației estimat la 6,45 puncte, locul 61 (cel mai bun scor revine democrației din Norvegia, cu 9,81 puncte).
România se regăsește printre cele 48 de țări ale lumii în care funcționarea democrației este una defectuoasă. În clasamentul acestora, România se află cu Muntenegru și în vecinătatea a două țări: Sri Lanka (cu un scor ceva mai bun: 6.47, locul 60) și Ghana (unde democrația funcționează și mai prost, cu un scor de 6,43, locul 63).
În rândul țărilor membre ale Uniunii Europene, situația democrației românești este cea mai proastă, România fiind clasată pe ultimul loc. Țara noastră este depășită inclusiv de statele vecine, membre ale UE, anume Bulgaria (scor 6,53, locul 57) și Ungaria (scor 6.64, locul 56).
În clasamentul general al celor 167 țări ale lumii, România ocupă locul 62.
Scorul României la cele 5 categorii care definesc democrația
Indexul Democrației 2022 a fost realizat prin analizarea mai multor categorii specifice funcționării sistemului democratic. Astfel, la categoria „Procesul electoral și pluralismul”, România înregistrează 9,17 puncte, un scor relativ bun.
La categoria „Funcționarea guvernului”, scorul României este mediocru (6,43 puncte) și pune țara noastră alături de state precum Albania, Surinam, Cehia sau (surprinzător!) Statele Unite ale Americii.
La categoria „Participare (implicare) politică”, România înregistrează un scor de 5,56 puncte, alături de Lesotho, Slovacia sau Timorul de Est.
La categoria „Cultură politică”, sistemul democratic românesc are un scor de 3,75 puncte, alături de țări precum Muntenegru, Columbia, Panama, Georgia, Nigeria, Comore, Vietnam sau Cuba.
La categoria „Libertăți civile”, România înregistrează un scor de 7,35 puncte, alături de state precum Italia, Albania, Serbia, Macedonia de Nord, Filipine, Trinidad-Tobago, Africa de Sud sau Paraguay.
Imaginea României este deplorabilă, iar aceste cifre seci reprezintă un avertisment foarte serios că societatea românească se află într-un pericol mortal: acela al prăbușirii democrației și accederii la putere a forțelor politice extremiste, anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia.
Recensământul 2021 și recentele sondaje privind opțiunile politice – semnale de alarmă
Conform datelor provizorii oferite de Recensământul 2021, România mai are o populație formată din 19.053.815 locuitori, înregistrând o scădere de peste un milion de locuitori în 10 ani. Din cele 42 de județe care formează structura administrativ-teritorială a țării, la care se adaugă Municipiul București, 39 de județe au înregistrat o scădere a numărului de locuitori.
Totodată, România este afectată de accelerarea procesului de îmbătrânire a populației rezidente. Astfel, conform datelor provizorii ale Recensământului 2021, numărul persoanelor cu vârsta de 65+ ani a crescut la un procent de 19,6% din totalul populației rezidente. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut dramatic, înregistrându-se 121 de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (față de raportul 101 / 100 înregistrat la Recensământul din 2011).
Ponderea copiilor și a adolescenților (persoane sub 15 ani) în structura populației a crescut procentual (16,1% față de 15,9% cât era în 2011), dar a scăzut în cifre absolute, la 115.700 de persoane. Prin urmare, raportul de dependență demografică a crescut la 55,5 persoane tinere (15– ani) și persoane vârstnice (65+ ani) raportate la 100 de persoane considerate adulte (16 ani – 64 ani).
Fenomenul de îmbătrânire al României a fost studiat inclusiv de ONU, care avertiza, în urmă cu un an, că populația României va scădea într-un ritm accelerat, în următoarele decenii: 16,2 milioane locuitori în 2050 și 11,9 milioane locuitori în 2100.
De asemenea, situația nivelului de educație în România se menține precară. Peste 40% dintre românii cu rezidență în țară au un nivel de educație scăzut (învățământ primar, gimnazial sau fără școală absolvită!).
Nu este surprinzător că într-o țară cu populația îmbătrânită, cu un nivel de educație precar, lipsită de o elită loială valorilor naționale și europene, cu o mare parte din forța de muncă emigrată în Europa de Vest și cu resursele jefuite de o cleptocrație de partid care s-a întors împotriva propriei națiuni, nu este surpinzător, deci, că un partid extremist ca AUR, împreună cu toate curentele mai mult sau mai puțin subterane din zona propagandei anti-UE și anti-NATO „păstorite” în România de Rusia lui Putin, să crească în preferințele politice ale românilor.
Într-un sondaj recent realizat de Atlas Intel, partidul extremist AUR se clasează pe locul 2 în intenția de vot a electorilor români, la alegerile parlamentare din 2024, cu un procent de 17,9%, între PSD (24,8%) și PNL (17,2%).
Propaganda anti-europeană – înțelegând prin aceasta atacurile sistematice împotriva apartenenței României la Uniunea Europeană și NATO –, propaganda pro-putinistă referitoare la războiul din Ucraina și propaganda împotriva sistemului democratic și a economiei de piață au infestat presa românească și acaparează tot mai mult discursul public, prin grobianism, populism infect și violență verbală și fizică.
2023-2024 – anii în care democrația românească va fi jucată la zaruri
2023 este an preelectoral. Asediatorii democrației românești, dar și trădătorii ei din Parlamentul României, din Guvern și de la Președinție se vor implica cu intensitate maximă în lupta pentru putere.
„Rotativa” PSD-PNL, pe „osia” plină de unsoare puturoasă a ipocriziei UDMR, va funcționa tot mai prost. Clanurile din interiorul PSD și PNL se confruntă pentru controlul viitoarelor candidaturi, pentru acapararea a cât mai multe resurse din bugetul statului și din banii europeni. În același timp, cele două mafii politice, cu „numele de scenă” PSD și PNL, se confruntă tot mai violent pentru controlul asupra mecanismelor parlamentare și guvernamentale.
Peste toată această hazna „tronează” Klaus Iohannis, un președinte incapabil să garanteze respectarea valorilor și mecanismelor democratice, trădător al propriului electorat care-l girase cu speranța că va apăra democrația și parcursul euro-atlantic al României.
În acest pustiu al trădării, indolenței și imposturii, glasul de sirenă al extremiștilor din AUR și din mișcările așa-zis „suveraniste”, „naționaliste” etc., controlate de Rusia, este tot mai seducător.
Poporul român este, la acest moment, precum o femeie abuzată de soț. Dezamăgirea, dezorientarea, oboseala, lipsa de orice speranță o vor arunca în brațele primului amant seducător.
Sufletul românilor este asediat de discursul naționalist. Li se promite „o țară ca soarele sfânt de pe cer”, o restaurare a unui iluzoriu, inexistent și niciodată posibil „paradis al României triumfătoare”, cu români pravoslavnici, temuți de vecini, respectați de omenire ca „izvor de civilizație” și beneficiari ai unei prosperități de basm generată de „geniul mioritic”, de românul „factotum”, privit ca o ființă perfectă, genială și de neînvins.
Când lumea în care trăiește se prăbușește, ființa umană are tendința de a se refugia în iluzoriu. Românul care se refugiază în naționalism privește democrația ca pe o „conspirație a Ocultei”, iar apartenența țării la UE și la NATO – ca pe o transformare a României „în colonie jefuită de Ocultă”.
Oricât de aberant pare a fi, totuși, acest discurs prinde la tot mai mulți români.
Așadar, 2023 este an electoral și din acest motiv nu sunt semne că partidele care, măcar formal, încă se mai declară apărătoare ale sistemului democratic au voința politică necesară pentru a se opri din acțiunile antidemocratice pe care le comit politrucii lor. Există pericolul mortal ca anul 2023 să-i aducă pe primul loc în preferințele politice ale electorilor români pe naționaliștii anti-UE, anti-NATO și mirosind puternic a Putin, din partidul extremist AUR.
Nu în ultimul rând, anul 2023 ne va oferi surpriza neplăcută de a asista la o multiplicare rapidă a mișcărilor extremiste anti-democratice din România. În siajul AUR și al propagandei putiniste, deja cresc astfel de mișcări. Ofensiva lor puternică pe scena politică este doar o chestiune de timp și de oportunitate.
În acest ritm de degradare, anul 2024 poate să fie anul în care democrația din România va intra în comă.
Deșteaptă-te, române…!

