ziaristii.com

Etichetă: pensii

  • Tactica poștașului care fura banii pensionarilor și alocațiile copiilor

    Un poştaş din județul Argeș este anchetat pentru furtul pensiilor și alocaţiilor pe care trebuia să le distribuie. Poștașul este acuzat că a semnat în fals pentru primirea banilor în locul destinatarilor, relatează Mediafax. Paguba: aproape 20.000 de lei.

    Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Argeș anunță că au terminat cercetările într-un dosar penal pentru delapidare și fals intelectual în formă continuată.

    În perioada septembrie-octombrie 2019, un bărbat de 41 de ani, din Pitești, de meserie poștaș, este bănuit că a semnat în fals pentru primirea sumelor de bani în locul destinatarilor. El a trecut date de legitimare fictive la forma de achitare pe taloanele de mandate de pensii, poștale, alocație. În acest fel, și-a însușit contravaloarea respectivelor mandate.

    Prejudiciul cauzat este de de 19.943,58 lei.

    Dosarul cauzei a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, cu propunere de trimitere în judecată.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Până și lui Codrin Ștefănescu îi e jenă de PSD! Zurbagiul dă cu pietre în troaca din care a mâncat

  • Guvernul a decis: pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie. Majorarea salariilor profesorilor se amână un an

    În proiectul rectificării bugetare, elaborat de Ministerul Finanțelor, este prevăzută creșterea pensiilor cu 14%, de la 1 septembrie 2020. În bugetul inițial, creșterea era de 40%, în acord cu iresponsabila lege impusă de majoritatea PSD-ALDE din Parlament.

    ​”Se propune ca începând cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 de lei la 1.442 de lei. Totodată, se propune majorarea începând cu aceeași dată a indemnizației minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 de lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului rectificării bugetare.

    În ultimele luni, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a insistat pentru creșterea pensiilor cu 10%, dar premierul Ludovic Orban i-a cerut să găsească soluții financiare pentru o creștere mai mare, de circa 15%. În cele dun urmă, s-a ajuns la 14%.

    Salariile profesorilor vor crește la nivelul din 2022 în 2021, nu în 2020

    Proiectul rectificării bugetare mai aduce o noutate importantă. Documentul propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, să se aplice de la 1 septembrie 2021. Altfel spus, creșterea salariilor profesorilor, devansată din 2022 în 2020, va fi amânată un an, până în 2021.

    Prin această rectificare bugetară, este redus semnificativ necesarul de finanțare pentru majorarea pensiilor și salariilor personalului didactic, astfel:

    • în anul 2020: de la 11,2 miliarde de lei la 3,6 miliarde de lei);
    • în anul 2021: de la 34,3 miliarde de lei la 19,3 miliarde de lei.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Teodorovici: „Depun plângere penală! Ciolacu e infractor, face acțiuni mafiote. Parchetul poate cere radierea PSD”

  • Guvernul majorează alocațiile pentru copii cu 15-20%. Orban: “Creșterea va fi în etape. Vom crește și pensiile, dar astfel încât economia să poată suporta”

    Guvernul va majora alocațiile pentru copii, în această săptămână, cel mai probabil cu 15-20%. Premierul Ludovic Orban a afirmat luni că majorarea alocațiilor va avea loc în mai multe etape, în funcție de performanțele economiei.

    Parlamentul dominat de majoritatea PSD-ALDE-Pro România votase dublarea alocațiilor, fără a menționa însă și sursele bugetare din care s-a putea face această creștere, așa cum prevede legea.

    „Procentul efectiv de creştere a alocaţiilor şi ritmul de creştere a alocaţiilor depind de prognozele pe care le vom face“

    Silit să se conformeze într-un moment în care criza economică provocată de coronavirus este majoră, iar veniturile s-au contractat puternic, premierul Orban spune că se caută soluții: „La ora actuală suntem în evaluarea posibilităţilor efective de a susţine o creştere a alocaţiilor. Ce pot să vă spun sigur este că vom creşte alocaţiile. Chiar ne-am gândit la un mecanism de creştere a alocaţiilor care să permită o creştere în mai multe etape, dar procentul efectiv de creştere a alocaţiilor şi ritmul de creştere a alocaţiilor depind de prognozele pe care le vom face”.

    Exact ca și în 2016, când PSD controla Parlamentul, dar guvernul era alcătuit din tehnocrați și condus de Cioloș, sunt votate legi care să pună în dificultate executivul. PSD împarte cu generozitate bani care nu există: majorări de alocații, ajutoare, pensii și salarii, scutiri și amânări de taxe și impozite fără niciun studiu de impact și fără nicio legătură cu productivitatea și situația economică reală.

    Dacă acestea sunt puse în aplicare de Guvern, PSD proclamă că i-a ajutat pe oameni. Dacă Guvernul nu are resursele necesare și amână aceste măsuri fiscale, PSD acuză că nu se vrea binele oamenilor.

    „Vom creşte și pensiile astfel încât să avem garanţia că economia va putea suporta această creştere“

    În septembrie ar trebui să intre în vigoare și majorarea cu 40% a pensiilor, lege făcută de PSD anul trecut.

    Nici înainte de izbucnirea crizei Covid nu existau acești bani, iar planul social-democraților era de a contracta împrumuturi de miliarde de euro de pe piețele externe, cu care să plătească pensiile și salariile bugetarilor majorate, conform legii, timp de 2-3 luni, până la alegeri.

    Apoi ar fi urmat o repliere, cel mai probabil prin devalorizarea masivă a leului, astfel încât veniturile bugetarilor și ale pensionarilor să revină la valoarea reală de dinainte.

    După izbucnirea crizei Covid, a devenit clar pentru toată lumea că majorarea pensiilor cu 40% nu se mai poate face în septembrie fără a distruge complet economia. Guvernul ia în calcul o mărire eșalonată, în funcție de situația finanțelor țării, în septembrie urmând să crească pensiile cu circa 10%.

    Orban a explicat: “Trebuie să se finalizeze raportul pe primul semestru privind starea economiei şi starea bugetului. De asemenea, să finalizăm prognozele referitoare la evoluţia economiei româneşti în următorii ani pentru că în funcţie de asta vom lua decizia şi aici pot să vă spun sigur că vom creşte pensiile, dar vom creşte pensiile astfel încât să avem garanţia că economia va putea suporta această creştere a pensiilor”.

    Primul-ministru a spus că mărirea alocațiilor și a pensiilor nu pot fi tratate ca și cum n-ar avea legătură una cu alta: “Ambele măsuri generează cheltuieli suplimentare. Analizăm măsurile coordonat pentru că ele generează cheltuieli şi trebuie să ţinem cont, atunci când luăm o măsură, şi de cealaltă măsură”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Tătaru: “A reapărut teama și printre contestatarii epidemiei”. Influenceri și politicieni conspiraționiști “au tăcut sau acționează invers acum”

    * Dan Barna: USR-PLUS și PNL sunt “relativ aproape să pună în spatele lui Nicușor Dan candidați unici și la Sectoarele din București”

  • Șefii asociațiilor de pensionari au găsit finanțare pentru pensii mărite cu 40%: banii altora. Rezervele BNR și contribuțiile la pensiile private, printre “soluții”

    Rezervele valutare ale țării stocate la BNR, banii salariaților cu care aceștia își finanțează pensiile private și reducerea evaziunii fiscale sunt câteva dintre soluțiile pe care le-au găsit liderii asociațiilor de pensionari pentru a finanța majorarea cu 40% a pensiilor începând din această toamnă, notează Agerpres.

    Liderii a trei asociații importante de pensionari au cerut, marți, ca Guvernul să respecte calendarul stabilit de PSD, prin care pensiile ar urma să fie majorate cu 40% la 1 septembrie. În caz contrar, asociațiile pensionarilor amenință că vor organiza mitinguri de protest și că vor da în judecată Guvernul.

    Absolut toată lumea a știut, chiar de la început, că majorarea pensiilor cu 40% în septembrie 2020 este irealizabilă. PSD plănuia să le plătească din împrumuturi externe până la alegeri

    Se încearcă astfel, în continuare, implicarea pensionarilor în răfuieli și combinații politice. Nu veniturile pensionarilor sunt aici problema – pentru că, într-adevăr, cei mai mulți dintre ei trăiesc din pensii foarte mici, sub limita decenței. Problema este că de necazurile și situația precară a acestor milioane de oameni se folosesc politicieni cinici, care îi amăgesc pentru a le cumpăra voturile. Realitatea e că România nu are banii necesari.

    Povestea majorării pensiilor cu 40% a fost gândită de PSD, de la bun început, ca o bombă electorală. Absolut toată lumea – de la ziariștii care scriu despre economie, bancheri, economiști, finanțiști, oameni de afaceri și până la liderii PSD care au inițiat legea – știa că e economia României nu poate suporta o asemenea cheltuială. Presiunea pe buget era deja prea mare, mai ales după ce Dragnea mărise uriaș cheltuielile cu salariile în sectorul public, în încercarea de a determina populația să nu reacționeze la răfuiala lui cu Justiția.

    PSD a plasat mărirea pensiilor cu 40%, în mod strategic, chiar înaintea alegerilor. Pentru că banii nu existau, planul era ca, timp de o lună sau două, pensiile majorate să fie plătite din împrumuturi externe, iar pensionarii mulțumiți îndemnați să voteze PSD.
    Ce urma să se petreacă după alegeri avea mai puțină importanță. Dacă ar fi câștigat alegerile, PSD putea fie să taie pensiile, fie să lase liberă inflația explozivă, precum în anii ’90, care ar fi readus veniturile la nivelul real. Dacă PSD ar fi pierdut alegerile, problema era deja a următorului guvern, căruia i s-ar fi lăsat în brațe o bombă atomică.

    Dumitru Cojanu, președintele Federației Naționale “Unirea” a Pensionarilor din România: “Dacă chiar este o problemă pandemia, suma care se transferă la fondurile administrate privat poate să fie amânată cu un an sau doi“

    Dar PSD a pierdut guvernarea mai repede, în toamna lui 2019, iar acum împinge de la spate asociațiile de pensionari să pună presiune. Criza Covid-19 a făcut literlamente imposibilă creșterea pensiilor cu 40% la toamnă: PIB-ul României se va contracta, după estimările specialiștilor, cu 6,7%. Impactul asupra bugetului va fi foarte mare, pentru că pensiile se estima că urmau să consume 10% din PIB în condițiile de creștere economică, înainte de apariția pandemiei.

    Dar asta e problema altora, iar liderii Federației Naționale a Pensionarilor din România, Uniunii Generale a Pensionarilor din România și ai Federației Naționale “Unirea” a Pensionarilor din România, care pretind că reprezintă interesele a 5 milioane de pensionari, cer respectarea legii făcute de PSD.

    Pentru că nu pot nega criza economică abătută asupra României, conducătorii acestor federații și uniuni au venit cu soluții pentru majorarea pensiilor. Unar ar fi ca acestea să fie plătite cu rezervele valutare pe care țara le păstrează pentru situații de extremă urgență (război, catastrofe naturale nimicitoare).

    O alta ar fi deposedarea celor care muncesc acum, “pentru un an sau doi”, de banii pe care-i plătesc la Pilonul II de pensii, care este privat. O altă soluție este diminuarea evaziunii fiscale și silirea marilor datornici la bugetul de stat să-și achite restanțele.

    Dumitru Cojanu, președintele Federației Naționale “Unirea” a Pensionarilor din România, nu vede nicio problemă în a li se lua „doar“ pentru un an sau doi banii personali ai angajaților de acum, pentru a se plăti majorarea pensiilor: „Dacă chiar este o problemă pandemia, şi într-adevăr este acel şomaj tehnic (…) noi am propus-o, ca suma care se transferă la fondurile administrate privat, acea sumă de 9 miliarde care spuneam că este în bugetul pentru anul acesta, poate să fie amânată, prorogată cu un an sau doi, că într-adevăr anul acesta este o problemă, şi atunci sunt destui bani ca să se asigure acel 40% prag de creştere a pensiilor pe care le avem. Aceste lucruri nu sunt văzute şi nu sunt aplicate de Guvern în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Se vorbea de problema datoriilor pe care le au companiile la bugetul asigurărilor sociale de stat. Avem lista lor: 18 miliarde. Cât din acestea vin să susţină această acţiune (n.r. – de creştere cu 40% a pensiilor) care este pentru acest an? Guvernul nu spune nimic de acest lucru. I-am arătat ministrului de Finanţe aceste probleme”.

    „Acea sumă de 9 miliarde” despre care Dumitru Cojanu spune că “se transferă la fondurile administrate privat” nu este, așa cum lasă acesta să se înțeleagă, a nimănui. Banii sunt ai angajaților, plătiți din salariile lor pentru a beneficia de o pensie privată. Deci nu sunt “banii statului”, adică “ai tuturor”, iar ceea ce propune Cojanu e un furt, după modelul gândit și de PSD în ultimii ani.

    Toma Neamțu, președintele Uniunii Generale a Pensionarilor din România: „Apelarea şi la rezervele şi fondul Băncii Naţionale a României, deoarece sunt supradimensionate şi pot sprijini fondul de pensii cel puţin 2-3 ani“

    Un alt om plin de idei și de soluții este Toma Neamțu, președintele Uniunii Generale a Pensionarilor din România: “(…) Deci, trebuie găsite nişte pârghii care depindeau de dânsul (n.r. – de ministrul Finanţelor) – fiind din luna noiembrie, trebuia să treacă la aceste măsuri. Nici acum nu e târziu. Restrângerea uriaşelor datorii faţă de stat a unor agenţi economici – mulţi sunt iertaţi, şi nu înţelegem de ce -, eradicarea sau, cel puţin, diminuarea corupţiei, control mai sever la graniţă, prin confiscarea produselor ilegale care sunt introduse în ţară. Şi ultima măsură, care cred eu că e bună: apelarea şi la rezervele şi fondul Băncii Naţionale a României, care reprezintă o altă soluţie, deoarece acestea sunt supradimensionate şi pot sprijini fondul de pensii cel puţin 2-3 ani. Domnul guvernator mereu se vaită că nu sunt bani, dar rezerva e constituită”.

    Realitatea este că impactul bugetar al Legii Pensiilor este nimicitor pentru România și așa ceva nu se poate face fără a arunca țara în faliment. Pur și simplu, nu există resursele financiare pentru a asigura asemenea majorări de pensii.

    Deja, prin majorarea succesivă a punctului de pensie, impactul bugetar a fost în 2019 de 8,4 miliarde de lei, iar în 2020 ar trebui să fie de 24,8 miliarde de lei. În 2021, impactul ar fi de 51 de miliarde de lei, iar în 2022 – de 81 de miliarde de lei.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Firea: „Sunt filată, sunt urmărită. Sunt căutată acolo unde, oricum, nu are ce să fie găsit”. Contractele cu turcii sunt beleaua primăriței!

  • Scenariul Finanțelor: creșterea pensiilor cu 10%. PSD șantajează cu 40%, forțând falimentarea României

    Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a recunoscut joi, la Realitatea Plus, că ministerul condus de el lucrează pe un scenariu al creșterii pensiilor cu 10% începând de la 1 septembrie 2020. Legea actuală, impusă de PSD, prevede o creștere cu 40%, ceea ce – avertizează finanțiștii și instituțiile europene – ar arunca România în colaps inanciar.

    Creșterea pensiilor cu 10% „este un scenariu pe care l-am luat în calcul”, a declarat Cîțu. „Am calculat impactul și riscurile aferente. Alături de un alt scenariu, îl voi prezenta Guvernului și vom lua o decizie”, a explicat ministrul Finanțelor.

    „Este profund nedrept pentru toți românii care sunt afectați astăzi de această criză să vorbim doar de pensii, izolat de ceea ce se întâmplă în restul economiei. Trecem printr-o criză de proporții foarte mari, nu s-a mai întâlnit așa ceva în 100 de ani. PSD duce discuția spre cheltuielile cu pensiile, dar avem alte și alte cheltuieli în buget. Sunt alte cheltuieli care sunt puse în pericol de aplicarea legii așa cum este astăzi. Vorbim de cheltuieli de investiții. Niciodată nu vom face o evaluare a cheltuielilor cu pensiile rupt de celelalte cheltuieli”, a declarat Florin Cîțu.

    Este prima dată când ministrul Finanțelor spune destul de explicit că majorarea pensiilor cu 40% este imposibilă, în condițiile acedtui an atât de complicat.

    Premierul Ludovic Orban a evitat să facă vreun comentariu referitor la scenariul avansat de Florin Cîțu. „Când vom decide ceva, vom anunța public. Pensiile vor crește”, s-a limitat el să spună.

    Întrebat dacă legea pensiilor va fi modificată prin ordonanță de urgență, Orban a răspuns: „Credeți că un proiect de lege inițiat de guvernul României are vreo șansă să treacă de Parlament?”.

    Este evident că singura soluție de modificarea a Legii pensiilor (cea care prevede creșterea cu 40%) va fi prin ordonanță de urgență. Problema e că OUG-ul va ajunge la Parlamentul dominat încă de PSD, care va pute să facă pulbere esența ordonanței. Cu câteva luni înainte de alegeri, PSD va apăsa și mai mult pe pedala populistă, apropiind Români de un faliment dureros.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. Bătaie generală între pompieri și polițiști pe străzile Parisului. Motivul: vârsta de pensionare

    În Paris s-a petrecut un eveniment uluitor, un detașament de pompieri s-a luat la bătăie cu reprezentanții poliției pe străzile capitalei franceze. Pompierii protestau împotriva deciziei guvernului de a crește vârsta de pensionare la 60 de ani. Aceștia cer menținerea ei la 57, sporuri și pensii speciale.

    VIDEO. Conflict între pompieri și polițiști pe străzile Parisului.

    Charge de CRS contre charge de POMPIERS !#Pompiers #PompiersEnColère #greve28janvier #Paris pic.twitter.com/5X2kAVT3GP

    — HORS-ZONE Press ⚠️ (@HZ_Press) January 28, 2020

    Evenimentul s-a petrecut luni, 28 ianuarie. În Franța, angajații din domeniul public protestează de mai multe săptămâni împotriva decizie guvernului de a mări vârsta de pensionare. Inițial, executivul propusese vârsta de pensionare să fie de 65 de ani atât la bărbați cât și la femei, dar sindicatele au reacționat brutal.

    Franța a răvășită de greve în ultimele luni. Într-un final, guvernul a decis ca vârsta de pensionare să fie 62 de ani, dar fără o pensie completă, aceasta putându-se obține numai după 64 de ani.

    Angajații publici nu sunt mulțumiți nici cu această soluție de compromis, continuând protestele.

    În acest context a avut loc și ciocnirea dintre detașamentul de pompieri și polițiști pe străzile Parisului.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • DOCUMENT. Consiliul Fiscal avertizează: creșterea pensiilor cu 40% va duce la măsuri dureroase în următorii ani! Deficit criminal: peste 6% în 2021, peste 7% în 2022

    Tot mai multe voci autorizate spun ferm că o creștere generalizată a pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020, ar duce la sinuciderea financiară a României. După Banca Națională și alte instituții financiare, a venit rândul Consiliului Fiscal, condus de academicianul Daniel Dăianu.

    Aplicarea Legii pensiilor în forma votată de Parlament, care prevede creșterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, ar provoca un dezechilibru major în finanțele publice, avertizează Consiliul Fiscal (organism consultativ), în Opinia sa privind bugetul de stat.

    Astfel, Consiliul Fiscal arată că majorarea pensiilor conform legii inițiate de PSD ar duce deficitul bugetar la cifre catastrofale:

    • 4,6 – 4,8% din PIB în 2020
    • peste 6% în 2021
    • peste 7% în 2022.

    Concluziile Consiliului Fiscal

    • Potrivit estimărilor, România avea în anul 2019 cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar din UE, atât efectiv, cât și structural. Mai mult, deteriorarea soldului bugetar în perioada 2015-2019 a fost de departe cea mai accentuată din UE. În această perioadă, la nivelul UE, toate țările și-au îmbunătățit soldul bugetar, România fiind pe contrasensul politicilor fiscal-bugetare la nivel european. Deficitele bugetare ridicate vor avea corespondent, mai devreme sau mai târziu, în majorarea datoriei publice.
    • În ultimii doi ani și jumătate a fost abandonată abordarea bazată pe reguli în ceea ce privește indexarea punctului de pensie, deși aceasta este cuprinsă în legislație, în favoarea unei abordări discreționare, care implică stabilirea de către Guvern în mod arbitrar a valorii punctului de pensie.
    • Consiliul Fiscal (CF) remarcă progresul în direcția transparentizării construcției bugetare operată cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare aferente anului 2019 – în sensul actualizării proiecției de venituri și al recunoașterii în cheltuielile bugetare a unor obligații restante.
    • Ultimele informații disponibile cu privire la execuția bugetară aferentă anului 2019 sugerează, în opinia CF, o evoluție și mai nefavorabilă în raport cu estimările Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Astfel, CF estimează un minus de venituri bugetare, fără a le lua în calcul pe cele din fonduri UE, de cel puțin 0,25% din PIB, în timp ce riscul depășirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri și servicii s-ar materializa probabil la un nivel de cel puțin 0,2% din PIB. Aceste date vor avea impact în același cuantum asupra construcțiilor bugetare subsecvente.
    • Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, a intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor și impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5% din PIB și, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum.
    • Evoluțiile menționate mai sus echivalează cu o încordare și mai mare a bugetului public, stare subliniată de opiniile recente ale CF și care se caracterizează prin puținătatea veniturilor fiscale și presiuni foarte mari pe resursele sale.
    • Considerând informațiile disponibile în acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1 – 1,2% din PIB. Această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare.
    • Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură, estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB;
    • Reducerea deficitului cash din anul 2020 comparativ cu anul 2019 este sprijinită de două elemente cu caracter temporar/excepțional (engl. one-off), respectiv rambursările în contul taxei auto efectuate în anul 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei și preconizata închiriere în anul 2020 a benzilor de frecvență 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă, de la care se așteaptă încasări bugetare de circa 2,5 mld lei. Aceste elemente justifică o reducere a deficitului cash în anul 2020 față de anul 2019 de circa 0,47% din PIB, fără ca aceasta să implice vreun efort de ajustare.
    • Un element cu impact major asupra construcției bugetare pentru anul 2020, precum și pentru anii următori, este reprezentat de creșterea cheltuielilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat, determinată, pe de o parte, de plata la nivelul întregului an a pensiilor majorate cu 15% la 1 septembrie 2019 (care generează un plus de cheltuieli bugetare față de anul 2019 de circa 6,4 mld. lei) și, pe de altă parte, de majorarea preconizată de 40% programată să se aplice de la 1 septembrie 2020 (care generează un plus de cheltuieli bugetare în anul 2020 de 10 mld. lei, corespunzător celor 4 luni de aplicare). Această situație comportă mai multe aspecte ce complică starea bugetului public.
    • Majorarea cu 40% a punctului de pensie programată pentru 1 septembrie 2020, în condițiile unei inflații prognozate sub 4%, ar echivala, de departe, cu cel mai înalt ritm de creștere reală din ultimii 30 de ani.
    • Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor, va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021. Estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor este de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară. Este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.
    • Reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32% din PIB. Eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de -1,56 mld. lei sau 0,14% din PIB. Abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la – 0,1-0,15% din PIB. În sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete, care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa +0,7 mld. lei.
    • În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere, în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate.
    • Corecția bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența PDE, ci și de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor publice. Corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp.
    • Consolidarea bugetară este esențială pentru consolidarea macroeconomică.
    • CF salută intenția Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de colectare a veniturilor. Această reformă poate contribui în mod semnificativ la consolidarea bugetară (reducerea deficitelor), dar ar fi imprudent ca bugetul public să mizeze pe venituri incerte.
    • Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledează în alte țări din UE și în SUA nu este practicabil în condițiile deficitelor interne și externe mari ale României; notăm aici că leul nu este monedă de rezervă.
    • Politica fiscal-bugetară își menține caracterul expansionist, chiar și în condițiile unui deficit bugetar care a depășit considerabil pragul de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Această evoluție este în contradicție cu regulile fiscale naționale și europene, cu articularea politicii fiscale a tuturor celorlalte țări (exceptând Estonia) din UE.
    • Asemenea niveluri înalte ale deficitului bugetar, admițând că ar fi tolerate de piețele financiare (ceea ce este o ipoteză „eroică”), conduc la acumularea de datorie publică și la vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Arsene de la Neamț, tovarășul lui Dragnea, mai bagă niște bani publici în buzunarele lui Cumpănașu

    * Acestui nesimțit îi vom plăti pensie mare și lungă. A fost prins beat la volan și, de ciudă, s-a pensionat la 51 de ani

  • Orban: „Dacă un om politic dintr-o țară civilizată ar spune că va crește pensia cu 40%, ar râde lumea de el”

    Premierul Ludovic Orban a sugerat duminică seara, la România TV, că este imposibil ca statul român să suporte o creștere a pensiilor cu 40% într-un singur an, așa cum a impus PSD prin Legea pensiilor, aflată în vigoare.

    Uriașa creștere ar urma să intre în vigoare pe 1 septembrie 2020, dar o abordare realistă ar trebui să producă o schimbare majoră și curajoasă pe această temă.

    Ludovic Orban despre creșterea pensiilor

    • „Trebuie să ne gândim, să lăsăm deoparte populismele! Eu mi-aș dori să am oameni cu care să vorbesc efectiv de realitate, nu de vise, speranțe, iluzii. În sistemul public de pensii de azi, pensia poate să crească în mod real doar în trei situații: când crește numărul de angajați, când crește salariul mediu pe economie sau dacă crești contribuția la pensie. Noi oricum avem cea mai mare contribuție din Europa. Contribuția deja este suficient de mare și este foarte greu de suportat o creștere.”
    • „Practic, ce-ți rămâne? Creșterea numărului de angajați și creșterea salariului mediu pe economie. Lucrurile acestea nu pot fi realizate decât printr-o economie sănătoasă, care să se bazeze pe investiții, pe aplicarea inovării și cercetării în producție, pe transfer de tehnoologie, pe creșterea productivității.”
    • „Venim după ani buni de creștere economică falsă, care nu se bazează pe o creștere a producției, a productivității, pe creșterea semnificativă a investițiilor – private și publice.”
    • „Eu nu pot să înțeleg cum am ajuns în acest punct în care au venit oameni care au spus năzbâtii inimaginabile la televizor și lumea a crezut, nu a existat spiritul critic.”
    • „Trebuie gândit bine înainte să ne apucăm de o nouă lege a pensiilor, este nevoie de o nouă lege a pensiilor, prea a fost cârpită. Și ultima găselniță: de unde au scos 40% creștere economică de la 1 septembrie?”
    • „De ce s-au apucat ei să scoată din burtă – «mărim de la 1 iulie 2019» cu nu știu cât? După, au anunțat că măresc de la 1 septembrie 2020 cu nu știu cat.”
    • „De ce au hotărât să crească de la 1 septembrie 2020 cu 40%? Este un procent uriaș. Dacă orice om politic, din orice țară civilizată din lumea asta, s-ar duce și ar spune că crește pensia cu 40%, ar râde lumea de el. Nu l-ar crede nimeni, ăia au educație economică, ei știu foarte bine că nu poți să suporți.”
    • „Au făcut această creștere ca să câștige alegerile. Dacă se mărește de la 1 septembrie, se plătește din octombrie, adică înainte de vot. Care este proiecția pe 2021? Care este proiecția pe 2022?”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Un PSD-ist din Curtea Constituțională încasează salariu + trei pensii + indemnizație de revoluționar! În total, peste 14.500 de euro pe lună, totul de la stat!

    Dintre cei 9 membri ai Curții Constituționale, cele mai mari venituri – conform declarației de avere – le are Marian Enache (65 de ani). Anul trecut, acesta a încasat, în medie, 14.535 de euro pe lună, din surse diverse: salariul de la CCR + trei pensii (dintre care una specială) + indemnizația de revoluționar.

    În 2018, salariul lui Enache la Curtea Constituțională a fost de 297.000 de lei pe an, adică 24.750 de lei pe lună.

    Și mai mulți bani a încasat din cele trei pensii pe care le ia simultan: 436.364 de lei pe an, adică 36.363 de lei pe lună.

    Dintre cele trei pensii, una este specială, de parlamentar cu trei mandate. Acest privilegiu i-a adus 91.476 de lei, plus fracție din diferențele care însumează 67.714 lei.

    Per total, în 2018 Marian Enache a câștigat 812.982 lei (174.420 euro). Media lunară a câștigurilor: 67.748 lei (14.535 euro).

    Conversia a fost făcută la cursul de la jumătatea anului trecut: 1 euro = 4,6611 lei (la 1 iulie 2018).

    Cifrele se regăsesc în declarația de avere pe 2018, înregistrată de Marian Enache pe 10 iunie 2019.

    Veniturile lui Marian Enache în 2018

    • salariu CCR: 297.000 lei
    • pensie de stat: 321.476 lei
    • pensie de avocat: 23.412 lei
    • pensie specială de parlamentar: 91.476 lei
    • diferențe pensie: 67.714 lei
    • indemnizație de revoluționar: 11.904 lei

    Total: 812.982 lei (174.420 euro)

    Veniturile medii lunare ale lui Marian Enache în 2018

    • salariu CCR: 24.750 lei
    • pensie de stat: 26.790 lei
    • pensie de avocat: 1.951 lei
    • pensie specială de parlamentar: 7.623 lei
    • diferențe pensie: 5.643 lei
    • indemnizație de revoluționar: 992 lei

    Total: 67.748 lei/lună (14.535 euro/lună)

    Marian Enache – deputat, ambasador, traseist prin 5 partide

    • Avocat de meserie, a „făcut Revoluția” la Vaslui, orașul care a inspirat filmul lui Corneliu Porumboiu – „A fost sau n-a fost?”. Parodie de revoluție, parodie de revoluționari.
    • A fost unul dintre profitorii Revoluției încă din 1990, când a intrat în prima linie a FSN, devenind deputat la alegerile din 20 mai.
    • A avut trei mandate de deputat, în trei circumscripții județene diferite: 1990-1992 (Vaslui), 1996-2000 (Iași), 2012-2016 (Neamț).
    • A făcut parte din 5 partide: FSN (1990-1992), FDSN (1992-1997), ApR (1997-2002), PC (2008-2012), UNPR (2012-2016). De la Ion Iliescu a migrat, succesiv, spre partidulețele lui Teodor Meleșcanu (ApR), Dan Voiculescu (PC) și Gabriel Oprea (UNPR) – sateliți ai PSD. Un traseist desăvârșit!
    • 1992-1993: consilier prezidențial al lui Ion Iliescu.
    • 1993-1996 a fost ambasador la Chișinău.
    • Din iunie 2016 este membru al Curții Constituționale, numit de Senatul României (susținut de majoritatea PSD-ALDE-UDMR), pentru un mandat de 9 ani.

    A dinamitat justiția

    Anul trecut, Enache l-a ajutat pe PSD-istul Florin Iordache (vicepreședintele Camerei Deputaților) să scrie sesizarea prin care a contestat la CCR completurile de trei judecatori de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Enache a votat și pentru admiterea sesizării, alături de cei trei colegi numiți de PSD plus cel al UDMR. Scorul a fost la limită: 5-4, deci votul lui Enache a fost decisiv în sensul dinamitării justiției.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Dezvăluire-șoc: PSD nu avea de gând să crească pensiile cu 40% în 2020! Documentul care spulberă propaganda Ciumei Roșii

    În scurta conferință de presă dinaintea audierii sale în Parlament, unde este ținta unei moțiuni simple, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a făcut o dezvăluire teribilă.

    Ministrul liberal a citat dintr-un document prezentat în Guvernul Dăncilă, în care era sugerată prorogarea (amânarea) creșterii cu 40% a pensiilor, prevăzută prin lege a fi aplicată de la 1 septembrie 2020. Documentul, emis de PSD-iști, cerea ca pensiile să nu fie mărite cu acest procent uriaș în 2020, „în vederea resăectării deficitului pe 2020-2023”.

    Florin Cîțu: „Vreau să transmit un mesaj clar către Eugen Teodorovici, pentru că-n ultima perioadă a început cu acuzații care nu au niciun fundament. Vreau să-i spun atât: dacă mai continuă în această direcție, mă văd forțat să public încă un document, care a fost prezentat în Guvernul României și care arată foarte clar că PSD nu avea nicio intenție să aplice legea pensiilor în 2020. Și vă citez o mică parte din concluzie, pentru că trebuie să oprim și să ne apucăm de treabă. Aici scrie foarte clar: «Vă rugăm să dispuneți reanalizarea calendarului de implementare a Legii 127, privind sistemul public de pensii în ceea ce privește creșterea pensiilor, în vederea respectării deficitului pe 2020-2023»”. 

    Întrebat de ziariști de ce nu publică documentul acum, fără alte condiționări, Florin Cîțu a spus că trebuie să se consulte cu conducerea partidului, pentru că „e o decizie politică”.

    În aceeași întâlnire cu presa, ministrul Florin Cîțu a dovedit, cu probe constând în note interne din Ministerul Finanțelor, că predecesorul său de la Finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, și premierul Viorica Vasilica Dăncilă știau că deficitul din 2019 va depăși 4%, dar au ascuns informațiile și au mințit Parlamentul.

    Două datorii neonorate de Cîțu

    În urma dezvăluirilor de astăzi, care sunt zdrobitoare, ministrul Florin Cîțu a rămas dator cu două chestiuni punctuale:

    1. să trimită documentele incriminante (referitoare la starea finanțelor publice și la depășirea deficitului de 3%) nu doar la Curtea de Conturi – condusă de PSD-iști, de oamenii de casă ai lui Liviu Dragnea -, ci și la DNA;
    2. să prezinte, totuși, documentul care arată că Guvernul PSD căuta soluții pentru a nu crește pensiile cu 40% în anul 2020.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „PROASTĂ, DAR CINSTITĂ”. Dăncilă a sifonat de la PSD, în campanie, milioane de euro! L-a folosit ca intermediar pe fostul ei consilier de la guvern