Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, marți, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol.
Decizia UNESCO a fost luată în urma recomandării Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), care a susținut înscrierea sitului și în Patrimoniul mondial în pericol, deoarece în prezent nu există nicio certitudine că nu pot fi reluate activitățile miniere în zonă.
De asemenea, ICOMOS a recomandat ca experții să viziteze zona, să fie făcute recomandări și controale, astfel încât „să fie întreruptă cât mai rapid autorizația pentru exploatare minieră”.
„Înscrierea în Patrimoniul mondial în pericol reprezintă o oportunitate de a alerta comunitatea internațională în privința siturilor aflate în pericol”, a explicat raportorul din partea ICOMOS.
Nu au existat amendamente sau comentarii din partea niciunui membru al Comitetului Patrimoniului Cultural UNESCO în legătură cu propunerile făcute de ICOMOS.
Cioloș a depus dosarul, Dăncilă l-a retras, Orban l-a redepus
Dosarul Roșia Montană, pregătit de Corina Șuteu, ministrul Culturii în Guvernul Cioloș (2015-2017), a fost depus la UNESCO pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi a Cabinetului condus de actualul europarlamentar și copreședinte al USR-PLUS.
În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.
La începutul anului 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu (PNL), anunţa că Guvernul Orban a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO. O notificare în acest sens a fost transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.
Istoria de 22 de ani a unei afaceri murdare
Compania canadiană Gabriel Resources a obţinut în anul 1999, pe vremea Guvernului Radu Vasile (CDR-PD), o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69%, iar compania minieră de stat Minvest Deva – 19,31%.
Proiectul părea să fi luat viteză în timpul Guvernului Ponta (2012-2015), care devenise un mare susținător al exploatării cu cianuri la Roșia Montană. Au avut loc mari proteste de stradă, care l-au făcut pe Ponta să cedeze, cel puțin temporar.
Pe 30 iunie 2017, în urma împotmolirii proiectului, compania canadiană a anunţat că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale, pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece, în urma protestelor de stradă, Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei.
Doi ani mai târziu, în februarie 2019, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale – ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) – a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă.