Patidul Minșcarea Populară (PMP) a ratat intrarea în Parlament pentru 0,07% din voturi la Senat și 0,18% la Camera Deputaților. Lovitura de grație pentru formațiunea lui Traian Băsescu a fost dată de celelalte partide, ai căror reprezentanți din Biroul Electoral Central (BEC) s-au opus cererii de a se renumăra voturile din unele secții.
PMP a obținut, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, 4,93% la Senat și 4,82% la Camera Deputaților, iar pragul electoral este de 5%. Partidul lui Băsescu mai avea nevoie de circa 4.100 de voturi la Senat și 10.600 la Cameră.
Eugen Tomac, președintele demisionar al PMP, și-a asumat înfrângerea și a menționat că nu pune la îndoială rezultatul scrutinului, dar a menționat că reprezentanții partidului au făcut 1.090 de contestații atât la BEC, cât și la Birourile Electorale Județene. Reprezenanții PMP cred că, dacă acestea ar fi fost aprobate, prin îndreptarea unor erori, partidul ar fi putut trece pragul de 5%, de care l-au despărțit atât de puține voturi (circa 4.100 la Senat și 10.600 la Camera Deputaților).
Pe contul de Facebook al PMP a fost postat vineri următorul mesaj:
“Ieri a avut loc ședința Biroului Electoral Central în care au fost discutate și solicitările de renumărare făcute de Partidul Mișcarea Populară. Pentru o informare corectă, solicitările noastre au fost respinse. Le mulțumim magistraților din Biroul Electoral Central care au susținut demersurile noastre, în schimb partidele politice s-au opus. Este lesne de înțeles de ce partidele, fie ele de dreapta sau de stânga, au votat împotriva solicitărilor PMP. Avem convingerea că dacă erau aprobate solicitările noastre, existau șanse ca rezultatul final să fie diferit“.
Opoziția celorlalte partide din BEC este explicabilă. Prin dispariția PMP, procentele obținute se redistribuie celor intrați în Parlament, care-și cresc astfel “cota de piață”.
Mai mult decât atât, “cașcavalul” guvernării se va împărți la mai puțini, pentru că se prefigurează o coaliție PNL – USR-PLUS – UDMR. Dacă PMP ar fi intrat în Parlament și s-ar fi alăturat coaliției (așa cum era de așteptat), portofoliile din guvern ar fi trebuit să se împartă la 4 partide, în loc de 3, câte vor fi acum.
Mai exista și varianta guvernării în fomula PNL – USR-PLUS – PMP, care nu ar mai fi expus PNL și USR-PLUS capriciilor și chiar șantajelor UDMR. De exemplu, UDMR nu va vota niciodată organizarea alegerilor locale în două tururi, pentru că nu are interesul. Din acest punct de vedere, cel puțin PNL (dacă nu cumva și USR-PLUS) ar fi avut interesul ca PMP să intre în Parlament. Să nu uităm: cea mai mare „halcă” din voturile PMP, ca și ale celorlalte partide, alianțe și independenți care n-au intrat în Parlament, a fost luată de PSD.