Etichetă: parlamentul european

  • Mulțumim, Ska Keller! Go, Codruța! – Ziariștii

    Ska Keller, copreşedinta grupului Verzilor din Parlamentul European, transmite un puternic mesaj de susținere a Laurei Codruța Kovesi, pe pagina sa de Facebook.

    Textul, scris de europarlamentarul german în limba română, este însoțit de o fotografie a unor cetățeni români, care s-au deplasat la Bruxelles pentru a o susține pe Laura Codruța Kovesi cu ocazia audierilor din Parlamentul European.

    „A vote for Laura Kovesi is a vote against corruption” („Un vot pentru Laura Kovesi este un vot împotriva corupției”) – scrie Ska Keller pe fotografia cu susținătorii români ai Laurei Codruța Kovesi.

    Ska Keller – postarea integrală

    „Faptul că guvernul român încearcă cu disperare să o discrediteze pe Laura Codruta Kovesi arată cât de eficientă era în activitatea ei.
    Dosarul lui Kovesi vorbește de la sine, iar alegerea sa ca șef al Biroului Procurorului European va transmite un semnal puternic că UE ia în serios lupta împotriva corupției, a necinstei și a fraudei, prin selectarea unei persoane cu experiență dovedită și capacitatea de a rezista amestecului politicului în lupta pentru realizarea justiției.”

    Miercuri, 27 februarie, într-un comunicat al grupului parlamentar al Verzilor, Ska Keller declara:

    • „Alegerea Laurei Codruţa Kovesi de ambele comisii ale Parlamentului European drept propunerea lor pentru funcţia de procuror-şef european trimite un semnal puternic că Uniunea Europeană ia în serios lupta împotriva corupţiei şi a fraudei, selectând pe cineva cu un bilanţ dovedit şi cu capacitatea de a rezista amestecului politic în lupta pentru justiţie. Statele membre UE şi Comisia (Europeană) ar trebui să asculte comitetul independent de selecţie şi voinţa Parlamentului European, în loc să cedeze în faţa unui guvern care îşi propune de facto să legalizeze corupţia”.
    • „Faptul că guvernul român încearcă cu disperare să o discrediteze pe Laura Codruţa Kovesi nu face decât să arate cât de eficientă a fost în exercitarea funcţiei. Bilanţul lui Kovesi vorbeşte de la sine, iar selectarea ei ca procuror-şef european va asigura faptul că această nouă poziţie este deţinută de cineva cu experienţă, expertiză şi rezistenţă excepţionale”.
  • De ce Kovesi va fi noul procuror european, indiferent de ce spune propaganda PSD?

    Laura Codruța Kovesi va fi noul șef al parchetului european. Fostul procuror DNA a câștigat nominalizarea Parlamentului European, în urma votului din comisia pentru drepturi și libertăți (LIBE). În această comisie, Kovesi a primit 26 de voturi, Bohnert, candidatul Franței, – 22 de voturi, iar Ritter, cel al Germaniei, un singur vot.

    Victoria lui Kovesi reprezintă o mare lovitură pentru PSD care, în ultimele zile, a desfășurat o campanie agresivă cu obiectivul declarat de a bloca nominalizarea fostului șef DNA.

    Imediat după publicarea votului din Comisia LIBE, propaganda PSD a început să transmită mesaje că partida nu e jucată. Dar asta reprezintă doar un mod de amânare a dezastrului de imagine.

    De ce Kovesi va fi noul procuror european?

    După votul din LIBE, procedura de nominalizare se întoarce la Consiliul Uniunii Europene, unde România deține președinția. Consiliul Uniunii Europene este instituția care reprezintă guvernele statelor membre.

    Aici va avea loc un nou vot în Coreper în data de 6 martie. Coreper este un organism format din reprezentanții permanenți la Bruxelles (ambasadori) ai statelor membre.

    În primul vot din Coreper, unul test, Kovesi a obținut 29 de voturi, germanul Ritter, 29, iar francezul Bohnert, 50.

    În noua sesiune, Coreper se va vota acceptarea sau respingerea nominalizării făcute de Parlamentul European, în urma votului din Comisia LIBE. Trebuie amintit că doamna Kovesi a câștigat și în comisia de buget, finanțe a parlamentului (CONT), o victorie de care, de asemenea, se va ține seama în Coreper.

    „În mod firesc, cele 29 de voturi ale domnului Ritter vor merge către reprezentanta României”, a declarat eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, pentru Ziariștii.com.

    Mai mult, noul vot din Coreper nu e unul decisiv. În cazul în care, prin absurd, Codruța Kovesi nu primește susținerea Consiliului Uniunii Europene, va avea loc o sesiune de negocieri între reprezentanții Parlamentului European și Consiliu.

    „Nu-mi amintesc să fi existat vreun caz în care Consiliul UE să nu fi ținut cont de votul Parlamentului European”, a declarat Siegfried Mureșan pentru Ziariștii.com.

    „Ca negociator șef al bugetului european, poziția Consiliului a fost una în care se propuneau mereu tăieri din buget, dar dacă proiectul de buget avea susținerea parlamentului era foarte greu de întors în consiliu votul din plen”, a adăugat Siegfried Mureșan, eurodeputatul PNL, care a susținut intens nominalizarea Codruței Kovesi pentru poziția de procuror european.

    În concluzie, în ciuda propagandei PSD, fosta șefă DNA are toate șansele să fie noul procuror european spre dezamăgirea lui Liviu Dragnea, liderul PSD, un politician corupt, condamnat penal.

  • Șase voci pentru adevăr. Campania de denigrare a Codruței Kovesi, denunțată în Parlamentul European

    La dezbaterile din Comisiile LIBE și CONT ale Parlamentului European s-au evidențiat câteva voci care au vorbit despre „campania de denigrare” la care a fost supusă Laura Codruța Kovesi în ultima vreme. Șase europarlamentari, din tot atâtea țări și din patru grupuri politice, au insistat pe acest aspect.

    Roberta Metsola (Malta / Populari): „Vă mulțumim, doamna Kovesi, pentru că ați venit astăzi aici, în ciuda tuturor obstacolelor de neînchipuit pe care, din păcate, le-ați avut de înfruntat. Știm însă, curajul dumneavoastră a inspirat foarte multă lume pe întregul continent, nu doar în România. Ați fost imaginea luptei anticorupție în România”.

    Eva Joly (Norvegia / Verzii): „Vreau să le spun Laurei Kovesi și tuturor că sunt mândră că se află aici astăzi, în ciuda groaznicei campanii pe care propriul său guvern a lansat-o împotriva ei. Noi nu credem ceea ce se spune, iar eu personal am motive să nu cred ce se spune, pentru că știu ce se întâmplă atunci când trimiți la închisoare personaje importante sau când faci anchete în sfere înalte. Deci, vă rog să nu țineți seamă de zvonistică”.

    Barbara Spinelli (Italia /Stânga Unită – Stânga Verde): „Doamna Kovesi, vreau să vă spun că sunt complet solidară cu dumneavoastră în fața atacurilor la care ați fost supusă. M-a mișcat că l-ați menționat pe Giovanni Falcone, am avut o relație de colaborare cu el în trecut”.

    Ingeborg Grässle (Germania / Populari): „Noi, cei de la Comisia de control bugetar, vă cunoaștem foarte bine. Ne-ați dat încredere în România și în sistemul românesc de a combate cazurile de fraudă. Și această încredere suferă acum. Această încredere vă diferențiază de ceilalți candidați. Toți au arătat că sunt foarte competenți, dar vedem că dumneavoastră ați foarte atacată. Și regret acest lucru, pentru că avem nevoie de dumneavoastră în funcția pentru care candidați”.

    Ines Ayala Sender (Spania / Socialiști-Democrați): „Doamna Kovesi, și mie îmi pare rău că trebuie să vă plângeți de presiuni. Procurorii trebuie să rămână independenți”.

    Younous Omarjee (Franța / Stânga Unită – Stânga Verde): „Doamna Kovesi, vreau să vă spun că, în acest for, un număr mare dintre noi nu răspundem la aceste campanii de denigrare, pe care le-am văzut. Știu că sunteți o persoană foarte curajoasă, dar au existat campanii de denigrare împotriva magistraților și în alte țări. Magistrații se găsesc într-o situație foarte asemănătoare: când își fac treaba bine, își atrag ostilitatea din partea puterii executive”.

  • Ivane, tot PSD-ist ai rămas! Umbli cu minciuni, măruntule! Îți stă în gât Codruța Kovesi

    Cătălin Ivan, fost europarlamentar din partea PSD, actualmente independent, s-a comportat ca un PSD-ist sadea la audierea Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-şef european.

    Luând cuvântul din partea grupului de europarlamentari neafiliați, fostul membru al PSD a pus trei întrebări ostile şi pline de inexactități, confirmând că „lupul-și schimbă părul, dar năravul ba”.

    Ivan a adoptat binecunoscuta retorică anti-justiție, atât de plăcută corupților care l-au propulsat în Parlamentul European.

    Cele trei întrebări ale lui Cătălin Ivan

    1. „Este adevărat că CSM (Consiliul Suprem al Magistraturii) a constatat că DNA, instituția pe care dumneavoastră o conduceați, a influențat instanța într-un proces care vă viza direct?”
    2. „Este adevărat că Serviciul Român de Informații a făcut parte din echipele mixte care nu numai că au dat tehnica, dar chiar au selectat probele în dosarele pe care dumneavoastră le-ați instrumentat?”
    3. „Cum explicați că 40% din cazurile pe care procurorii din subordinea dumneavoastră le-au dus în instanță, s-au soldat cu achitări?”

    Laura Codruța Kovesi a demontat minciunile cuprinse în întrebările lui Ivan. Cea mai flagrantă a fost cea privind procentul de achitări de 40% atribuit DNA. Kovesi a explicat că anul trecut DNA a avut 87% condamnări și 13% achitări reale, dar procentul de achitări a crescut brusc la 36% (și nu 40%, cum rușinos a rotunjit Ivan) din cauza dezincriminării de către PSD-ALDE a unor infracțiuni, printre cea de abuz în serviciu.

    Deci, achitările au fost pronunțate de instanțe din cauza guvernării PSD-ALDE, care a schimbat legislația în favoarea infractorilor, dar Ivan le reproșează, la Bruxelles, Codruței Kovesi și DNA. Ce rebut uman!

  • Șeful european al lui Tăriceanu sare în apărarea Codruței Kovesi

    Doi europarlamentari i-au trimis preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, o scrisoare în care îi cer să apere procesul de selecţie a procurorului-şef european şi să garanteze participarea Laurei Codruţa Kovesi la susţinerea candidaturii sale.

    Cei doi sunt belgianul Guy Verhofstadt, liderul Grupului ALDE din Parlamentul European, și olandeza Sophie in’t Veld, prim-vicepreședinte al aceluiași grup.

    În Grupul ALDE de la Bruxelles activează și europarlamentarii ALDE România (Norica Nicolai, Renate Weber, Ramona Mănescu), care fac însă o politică total opusă, anti-justiție și pro-corupție, la fel ca șeful lor de la București, Călin Popescu Tăriceanu.

    În scrisoare, Verhofstadt şi Veld se declară „consternaţi” de atacurile asupra lui Kovesi şi de faptul că ea ar putea să nu participe la audierile din Parlamentul European.

    Scrisoarea celor doi europarlamentari către președintele Legslativului european
    • „Suntem consternaţi de atacurile autorităţilor române asupra unuia dintre candidaţi şi suntem îngrijoraţi că ele riscă să submineze integritatea procesului de selecţie”.
    • „Este datoria Parlamentului să se asigure că audierile de la sfârşitul lui februarie au loc şi să asigure un proces corect pentru toţi cei trei candidaţi”.
    • „Astfel, vă cerem să faceţi apel la autorităţile române să garanteze că Kovesi poate participa la audieri în faţa Parlamentului European. Câtă vreme nu a fost acuzată de nimic, cu atât mai puţin condamnată, nu îi pot fi luate drepturile”.
  • Şoc şi oaie în Parlamentul European! S-au crucit bruxellezii când le-a povestit Daea despre „cormoranii din piscină”, dar şi multe alte tâmpenii

    „Cormoranii, în România, fac baie în piscine”, a spus ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, miercuri, în Parlamentul European. El a fost chemat în Comisia pentru pescuit ca să prezinte prioritățile României în domeniul pescuitului, în mandatul preşedintiei Consiliul UE.

    Ministrul Daea şi-a început prezentarea spunând că România vrea „o preşedinție orientată spre cetățeni” şi vorbind despre „cei patru piloni pe care se sprijină acest mandat – Europa convergenței, Europa siguranței, Europa actor global şi Europa valorile comune”.

    Daea a primit mai multe întrebări de la europarlamentari, fără a răspunde însă concret, dar lansându-se într-un nou discurs năucitor, relatează hotnews.ro.

    • „În această întâlnire am intrat în sală cu un succes – un succes al muncii comune, formidabil, extrem de important, dar atât de necesar şi atât de util pentru noi toți”.
    • „Regret, sigur, Brexit-ul, şi Uniunea Europeană este mai săracă față… fără Anglia… este mai săracă față de Marea Britanie. Dar aceste lucruri le putem gandi, le putem judeca în interesul comun, şi urmărim cu interes paşii în acest domeniu astfel încât dorința de a fi împreună să se manifeste oricând, şi pentru aceasta suntem în stare toți să găsim soluții pentru a genera o asemenea stare de lucruri în care obiectivele comune să fie atinse cu dorința fiecărei părți şi cu interesul legitim pentru fiecare domeniu”. (!!!)
    • „Sunt o serie întreagă de restricții care vin din abordare conceptuală, a conceptului de natură protejată (…), dar sunt şi momente în care îngrijorarea pescarilor este dincolo de puterea de rezistență. A se vedea populațiile de cormorani. Am discutat cu Vela, cu comisarul (n.r. – comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit), a văzut România. Pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus lui Vela că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulți. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Pun în pericol un sector alternativ şi un sector complementar, alternativ pentru momentele în care nu ai acces la resurse pe o perioadă de timp, ştiind elementul de prohibiție pe care trebuie să-l păstrezi complementar, că poți găsi în interior, în apele tale, soluția de a creşte anumite specii care să asigure pe de o parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună şi, iată, ca răspuns aici, o hrană sănătoasă, a se vedea interpretarea privind conceptul acesta de a păstra echilibrul şi a genera progres”. (!!!)
    • „Vă spune un om care înțelege furtuna Brexit-ului, dar înțelege şi furtuna pescarului în momentul în care el se află în raport cu natura şi nu găseşte soluții pe care să le folosească atunci când nevoia îl împinge şi situația o dictează”. (!!!)
  • „România ne îngrijorează cel mai tare din UE, dată fiind situația statului de drept”

    Audierea miniștrilor Tudorel Toader și Carmen Dan în Comisia LIBE a Parlamentului European a dat ocazia unor eurodeputați să atingă rănile aduse democrației de Guvernul de la București.

    Cea mai tranșantă a fost belgianca Helga Stevens, din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR): „Acest stat (România) ne îngrijorează cel mai tare din UE, fiind dată situația statului de drept, independența sistemului judiciar. Am studiat îndeaproape ce s-a întâmplat și vă cerem să nu luați nicio măsură care ar legaliza de fapt corupția. Am văzut cum s-a întâmplat asta până acum. Raportul recent MCV față de România a fost cel mai critic din toate timpurile. Cum răspundeți?”

    Tudorel Toader a bălmăjit un răspuns confuz și necinstit, care a produs și mai multă neîncredere. La fel a tratat și intervenția olandezei Sophie in ‘t Veld, din Grupul ALDE, care a punctat: „Îmi exprim și eu îngrijorarea față de corupția din România. Sistemul european va funcționa doar dacă toate statele europene aderează la aceleași standarde. Ne îngrijorează planul de a anula cam o sută de condamnări penale. Are de gând Guvernul să țină cuvânt cu cuvânt de recomandările Comisiei de la Veneția?”

    Nu, n-are de gând. Tudorel Toader a fost eliptic în răspunsul său, dar Guvernul Dăncilă a demonstrat deja că ignoră complet recomandările Comisiei de la Veneția.

  • Europa nu uită și nu iartă: „Am văzut cum Guvernul s-a dezlănțuit asupra celor care protestau pașnic. În schimb, ați eliberat mii de deținuți”

    Roberta Metsola din Malta, europarlamentar din Grupul Popularilor (PPE), a avut un discurs tăios în cadrul audierilor din Comisia LIBE a Parlamentului European.

    „Corupția e antiteza a ceea ce reprezintă Uniunea Europeană. Ne îngrijorează situația din România. Am văzut cum cetățenii europeni au fluturat cu pasiune stindardele europene în frig, am văzut și cum Guvernul s-a dezlănțuit asupra celor care protestau pașnic. În schimb, mii de deținuți au fost eliberați. Pentru închisorile supraaglomerate nu ar trebui noi facilități în locul eliberărilor? Vă asumați angajamentul că vă veți abține să mai aduceți modificări în justiție fără avizul Comisiei de la Veneția?”

    Tudorel Toader a evitat să răspundă direct la această întrebare, preferînd să bată câmpii în binecunoscuta-i limbă de lemn. „Recomandările Comisiei de la Veneția le respectăm prin raportare la exigențele constituționale din România”, a spus Toader, sfidând Comisia parlamentară în care era audiat. El a relativizat raportarea la Comisia de la Veneția, spunând, de fapt, că Guvernul român o ia în serios doar când vrea și când îi convine.

  • Stolojan către Dăncilă, la Strasbourg: „Să mergeți și în Parlamentul olandez, dar fără Dragnea și Tăriceanu!”

    Printre cei care au luat cuvântul în Parlamentul European, ieri, s-a numărat și Theodor Stolojan (europarlamentar PNL).

    • „Atât timp cât România nu este nici membră a Spațiului Schengen și nici membră a Zonei Euro, țara noastră nu este pe deplin integrată în Uniunea Europeană”.
    • „Ca prim-ministru, aveți obligația față de toți românii, de mediul de afaceri din România, de a vă întâlni cât mai rapid cu prim-miniștrii din Olanda și Franța, cu cancelarii Germaniei și Austriei, să-i convingeți că România merită, este pregătită să adere la Spațiul Schengen”.
    • „În Olanda, ar trebui să mergeți și în Parlamentul olandez, dar fără președinții celor două Camere ale Parlamentului României, care sunt lipsiți de orice credibilitate, din cauza motivelor binecunoscute”.
  • Dăncilă a vorbit unei săli goale: cel mult 86 de europarlamentari din 751, adică sub 12%!

    Viorica Dăncilă a prezentat marți, în sesiunea plenară Parlamentul European, la Strasbourg, prioritățile României pentru președinția Consiliului Uniunii Europene.Premierul român a vorbit însă unei săli aproape goale. Din cei 751 de parlamentari europeni, au fost prezenți – în momentul de vârf – doar 86 (adică 11,45%). În alte secvențe ale dezbaterii, numărul eurodeputaților a scăzut chiar sub 50.Singurul sector cât de cât populat a fost cel al delegației guvernamentale române. În rest, bătea vântul prin sala de dezbateri a Parlamentului European.Chiar și așa, puținii europarlamentari prezenți au avut mesaje dure la adresa Guvernului de la București, vorbind despre o ordonanță pe amnistie care nu ar fi de acceptat, despre proteste reprimate violent și despre „statul de drept pus sub semnul întrebării”.