Parchetul European (EPPO) condus de Laura Codruța Kovesi poate prelua, de la 1 iunie, 200 de dosare de corupție din România, a anunțat joi Crin Bologa, actualul șef al DNA, la Europa FM. Potrivit acestuia, DNA identifică dosarele care se încadrează în aria de competență a EPPO, trimite notificări, iar procurorii europeni anunță ce anume vor prelua.
Se ajunge astfel, în final, la aceeași situație de care oligarhii și politicienii din România au fugit cu disperare în ultimii ani: instrumentarea dosarelor de mare corupție de către un Parchet condus de Kovesi.
Pentru neutralizarea acesteia, sistemul mafiot din țară a depus eforturi extraordinare în ultimii 10 ani. Dan Voiculescu și Sebastian Ghiță și-au asmuțit televiziunile, care ani în șir, zi de zi, au purtat campanii de linșaj mediatic. Afaceriști și politicieni au angajat organizația israeliană Black Cube, unde lucrează foști agenți Mossad, ca să găsească informații compromițătoare și să o discrediteze.
Au fost plătite articole defăimătoare în presa străină și s-a încercat accesarea unor înalți demnitari din Occident, pentru ca procuroarei să-i fie barată ascensiunea către șefia EPPO.
În țară, Kovesi a fost destituită abuziv de Tudorel Toader, la ordinul lui Dragnea, iar Curtea Constituțională a dat o sentință pe persoană fizică, special pentru procuroare, ca să-i interzică dreptul de a se apăra. Apoi, PSD a făcut lobby la Bruxelles împotriva fostei șefe DNA, ca s-o împiedice să candideze la postul pe prim-procuror european. S-a ajuns inclusiv ca Adina Florea, șefa Secției Speciale înființate de PSD, să îi deschidă dosar penal, fără să aibă vreo dovadă sau vreun indiciu că ar fi vinovată de acuzațiile aduse. La doi ani după începerea urmăririi penale împotriva Codruței Kovesi de către Secția Specială, dosarul acesteia conține, în continuare, o singură filă: cea de deschidere a anchetei. Nicio altă probă n-a mai fost depusă, de atunci, la cauza respectivă.
Parchetul European se va ocupa de marea corupție din țările UE, și în special de corupția financiară care implică și fonduri europene.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cei 6 procurori propuși de România pentru a intra în Parchetul European, sub comanda Laurei Codruța Kovesi, au fost acceptați și urmează să-și intre în pâine.
Cei 6 candidați admiși sunt: – Dana-Manuela Ana (de la DNA);
– Dana-Cristina Bunea (de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție);
– Camelia-Elena Grecu (de la DNA);
– Constantin Irina (de la DNA);
– Florin Bogdan Munteanu (de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași);
– Jean-Nicolae Uncheșelu (de la DNA).
România are alocate 15 posturi de procuror în Parchetul European. Rămân așadar, deocamdată, 9 posturi neocupate și nu e clar nici de ce Ministerul Justiției nu a făcut mai multe propuneri, nici ce se va întâmpla cu acestea.
Oficina forțelor anti-justiție a intrat în panică: „Luluța și-a strâns o oaste de șase procurori care s-o ajute în lupta cu marea corupție din UE”
Reacțiile sistemului care a și reușit s-o îndepărteze pe Kovesi de la șefia DNA, în 2018, sunt pe măsură. Site-ul Luju.ro, care a susținut lupta împotriva justiției și toate asalturile executate de PSD și de oligarhi asupra magistraților, a titrat panicat încă de acum câteva zile: „Kovesi își reface brigada!”.
Textul semnalează cu regret: “Inculpata Laura Kovesi si-ar putea face un mic DNA la Luxemburg, acolo unde are sediul inca-nefunctionalul Parchet European (EPPO). Caci Luluta si-a strans vineri, 29 ianuarie 2021, o oaste de sase procurori care s-o ajute in lupta cu marea coruptie din UE. Totusi, nu din intreaga Uniune Europeana, caci Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda si Danemarca au spus deja «pas» cand a venit vorba sa se numere printre membrii fondatori ai EPPO“.
Miza Parchetului European (EPPO) este de a ancheta coordonat rețelele infracționale care comit infracțiuni economice, adesea cu fonduri UE, și care adesea depășesc granițele țărilor membre UE. Pentru oligarhii din România și trimișii lor în Parlament și în funcțiile publice, vestea înființării EPPO a picat ca o lovitură de par în moalele capului.
PSD a depus eforturi disperate pentru a o împiedica pe Kovesi să ajungă la șefia EPPO. Marii baroni văd că se strânge lațul
PSD a depus eforturi disperate, susținut puternic de mogulii care jefuiesc țara și căpușează bugetul public, pentru a bloca ascensiunea Laurei Kovesi la conducerea EPPO. S-au făcut campanii de linșaj public, Secția Specială a fost pusă să-i deschidă dosar penal (care până azi, după aproape doi ani, nu a strâns nici măcar o foaie), Guvernul PSD a bătut cărări la Bruxelles și s-au făcut lobby în Parlamentul European împotriva româncei.
Demersurile PSD-iștilor au dezgustat toată Europa. În Parlamentul European, țipetele Mariei Grapini și ale celorlalți trimiși ai lui Dragnea au fost tratate cu scârbă și revoltă de europarlamentarii din alte țări. Grapini a fost pur și simplu ținută sub supraveghere la masa unde se numărau voturile atunci când s-a decis, dintre trei candidați, cine va fi procuror-șef european. PSD-ista era bănuită de colegi din alte țări că ar putea să fure voturile primite de compatrioata sa!
Eșecul înregistrat de PSD și de oligarhii din România în această opoziție făcută la Bruxelles luptei anticorupție a fost unul major, social-democrații devenind izolați și nefrecventabili la nivel european.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Parchetul European (EPPO) ar putea să-și amâne începerea activității din cauza Maltei. Guvernul din insula mediteraneeană încearcă să bage în echipa de procurori europeni condusă de Laura Codruța Kovesi o persoană aservită politic și controlabilă, lucru pe care Comisia Europeană nu-l acceptă.
EPPO e programat să-și demareze activitatea în noiembrie, cei 27 de procurori proveniți din statele membre urmând să investigheze fraude cu bani europeni, deturnări de TVA și fapte de corupție. De România se vor ocupa procurori din Franța, Germania și Bulgaria.
Malta ar vrea să bage în EPPO un fost procuror care acum, ca avocat, îl apără pe cel care a pus la cale asasinarea unei jurnaliste de investigații
Malta este, cu adevărat, un stat-problemă al UE. Guvernul n-a vrut, inițial, să intre în EPPO. Ulterior, a trimis doar două propuneri pentru postul de procuror de legătură, deși procedura prevede trei propuneri. Sistemul de lucru al EPPO se bazează pe o colaborare a procurorilor din Luxemburg (unde va fi sediul instituției) cu omologi desemnați ca fiind procurori de legătură în fiecare din țările membre. Aici s-a împotmolit procedura UE, pentru că Malta ar vrea ca acest procuror de legătură să fie o persoană “prietenoasă” cu cercurile care controlează insula.
Statul e capturat de rețele mafiote foarte puternice și periculoase. În urmă cu câțiva ani, o jurnalistă de investigații a fost asasinată la comanda unui ministru.
Acum, Malta ar vrea să-l vadă procuror în EPPO pe Charles Mercieca, fost procuror, devenit avocat penal care-l apără pe intermediarul care s-a ocupat de asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia, în 2017.
Tatăl candidatului propus de guvernul maltez este un apropiat al fostului premier Joseph Muscat, acuzat că a protejat suspecți în cazul asasinării jurnalistei.
UE a respins candidatura procurorului-avocat Mercieca. Însă n-a fost bine nici așa, pentru că un alt candidat propus de Malta, Yvonne Farrugia, este inspector în poliția economică, socotită cea mai coruptă dintre toate forțele de ordine ale minusculului stat. Caracterizarea a fost făcută chiar de Evarist Bartolo, ministrul de Externe maltez!
Laura Codruța Kovesi insistă ca UE să-i pună la dispoziție mai mulți procurori și mai multe resurse, pentru a putea să facă din EPPO o instituție eficientă. Într-un interviu acordat unei publicații belgiene luna trecută, procuroarea română a afirmat că sunt sute de dosare care așteaptă deja să fie preluate și că estimează un flux de circa 3.000 de noi cazuri pe an.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Românii sunt printre cele mai curajoase națiuni din estul Europei în lupta împotriva corupției, iar cazul Kovesi stă mărturie că acest flagel poate fi învins chiar și atunci când nu există voință politică, spune ambasadorul Marii Britanii la București.
Andrew Noble a făcut aceste considerații într-un mesaj transmis la 15 ani de la înființarea Direcției Naționale Anticorupție, instituție care, spune britanicul, i-a adus în fața legii pe corupți chiar și “în perioade dificile”, aluzie evidentă la guvernarea PSD din intervalul 2017-2019.
Instituțiile anticorupție din România și-au dovedit eficiența și rezistența chiar și când n-au avut sprijin politic, spune ambasadorul britanic. Cazul Kovesi, mărturie pentru curajul românilor
Laura Codruța Kovesi a fost destituită de la conducerea DNA de fostul ministru al Justiției, infamul Tudorel Toader, în cârdășie cu Curtea Constituțională aservită PSD, în vara lui 2018.
Procuroarea a dat în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care în această primăvară, după un proces de peste un an, a emis sentința: însăși Curtea Constituțională s-a făcut vinovată de încălcarea drepturilor omului și de abuz în cazul Kovesi.
CEDO a stabilit că judecătorii CCR și Tudorel Toader au demis-o ilegal pe șefa DNA.
Ulterior, Kovesi și-a depus candidatura la conducerea nou-înființatului Parchet European. Au urmat noi zvârcoliri isterice ale PSD și ALDE, cu Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu ca vârfuri de lance.
Cele două partide au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a-i bloca procuroarei accesul la funcție – inclusiv fabricându-i niște dosare în România și denigrând-o în Parlamentul European.
Demersurile lor au fost niște eșecuri răsunătoare: PSD și ALDE deveniseră complet necredibile și nefrecventabile la nivelul politicii europene.
Acum, Kovesi este procuroare șefă a Parchetului European și a anunțat că, din noiembrie acest an, instituția va începe să funcționeze, pe masă aflându-se și sute de dosare de fraude și corupție din România.
Mafia politico-economică din țara noastră va fi anchetată, conform algoritmului european, de procurori din Franța, Germania și Bulgaria.
„Chiar și în perioade dificile, când aceste instituții nu au avut parte de sprijin politic, ele au continuat totuși să-i aducă în fața legii pe cei care se aflau vinovați de acte de corupție“
Ambasadorul britanic Andrew Noble a menționat, în mesajul său: „Chiar și în perioade dificile, când aceste instituții nu au avut parte de sprijin politic, ele au continuat totuși să-și respecte mandatul și să-i aducă în fața legii pe cei care se aflau vinovați de acte de corupție. În acest sens, recenta Hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, care i-a dat câștig de cauză fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, stă drept mărturie a eficienței eforturilor instituțiilor implicate în combaterea anticorupției în România. Acest caz va rămâne unul de referință pentru toți cei angrenați în lupta anticorupție, nu doar în România, dar și în alte țări care se confruntă cu această problemă”.
Diplomatul adaugă că „România este una dintre cele mai curajoase țări din estul continentului, prin crearea de instituții cu mandate clare de combatere a corupției la toate nivelurile, inclusiv la nivel înalt, instituții ce și-au demonstrat în timp reziliența și devotamentul față de o misiune deloc ușoară”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A apărut prima voce din PSD care vorbește deschis despre posibilitatea ca România să se retragă din proiectul Parchetului European (EPPO): senatorul Șerban Nicolae! Acest lucru, de o gravitate extremă, arată că guvernarea actuală e dispusă să rupă România de Europa pentru a evita numirea Laurei Codruța Kovesi ca procuror-șef al UE.
Șerban Nicolae, cunoscut vector anti-justiție, a declarat pentru Europa Liberă că este anticonstituțional ca procurorul-șef, funcție pentru care este finalistă Laura Codruța Kovesi, să „lucreze în afara țării”. „Ne-am grăbit cu aderarea la EPPO”, spune senatorul PSD.
La Parchetul European au aderat 22 din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cele 6 țări care nu au aderat sunt: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Polonia, Suedia și Ungaria.
Declarațiile lui Șerban Nicolae
„EPPO nu prea are acoperire constituțională în România. Ar însemna că avem două categorii de procurori – cei constituiți în parchete pe lângă instanțele de judecată în România și procurori constituiți în parchete în afara țării. Reprezentanții României la EPPO sunt anticonstituționali.”
„Aderarea la EPPO este o chestiune la nivel de guverne, nu este o instituție fundamentală a Uniunii Europene, pe bază de tratat. Procurorii români care lucrează acolo își pierd calitatea de procurori în România. Doar procurorii delegați la EPPO, adică aceia care vor lucra pe plan național, își vor păstra calitatea.”
„România nu trebuia să adere la EPPO! Noi ne-am cam grăbit.Trebuia mai multă dezbatere, trebuia să cercetăm în amănunt. Nu ești obligat, doar cooperezi.”
„România ar putea doar colabora cu EPPO, așa cum fac celelalte state care nu au aderat la Parchetul paneuropean antifraudă.”
Ar putea-o lăsa pe Kovesi fără certificat de securitate
Problema pe care o pune Șerban Nicolae, în cazul în care ar fi însușită de PSD, ar putea duce la reconsiderarea poziției României, care a aderat la EPPO încă de la adoptarea la nivelul UE a înființării acestui parchet care va cerceta fraudele cu fonduri europene mai mari de 10 milioane de euro, scrie Europa Liberă.
De asemenea, dacă procurorul-șef european, funcție la care Kovesi este calificată în etapa finală de desemnare, nu ar mai fi considerat procuror român, ar putea avea efecte. În primul rând, procurorul-șef și procurorul care reprezintă România în Colegiul de conducere al EPPO, dacă nu ar mai fi procurori recunoscuți de statul român, și-ar putea pierde jurisdicția în România și ar putea pierde și certificatul de securitate, similar cu ORNISS, care le permite accesul la informații clasificate pe teritoriul României.
PNL: Tudorel Toader a politizat recrutările pentru EPPO
Procedura de selecție a reprezentanților României pentru Parchetul Europen (EPPO) este contestată de senatorul Iulia Scântei (PNL), care acuză politizarea recrutărilor și cere abrogarea ordonanței 8/2019.
Iulia Scântei, senator PNL
În discuție este Ordonanța 8/2019, care stabilește modul de desemnare de a procurorului care va reprezenta România la Luxemburg, în cadrul Parchetului European.
România va desemna trei candidați, din care va fi ales unul singur de către o comisie specială, formată din experți, aceiași care au ales-o ca favorită pe Kovesi pentru șefia acestei noi instituții europene, la care au aderat 22 de țări din UE.
Procurorul român care va fi ales va lucra, alături de ceilalți 21 de procurori, în Colegiul EPPO, care va fi condus de procurorul-șef european (posibil Kovesi).
Membrii Colegiului vor coordona investigațiile de fraudă din statele europene, nu neapărat pe cele ale țărilor din care provin. Separat, în cadrul EPPO, vor exista și procurori delegați, desemnați tot de statele membre, care vor lucra pe plan național, sub coordonarea Colegiului și a procurorului-șef EPPO. Tudorel Toader a prevăzut metoda de selecție în ordonanța criticată de senatorul Iulia Scântei.
Ce spune Iulia Scântei
„Tudorel Toader și-a reglementat în mod neconstituțional prerogativa absolută și discreționară de a selecta procurorii naționali care vor exercita atribuțiile de procurori europeni delegați ai Parchetului European”.
„Practic, ministrul Justiției, numit politic și susținut în funcție de liderul PSD, Liviu Dragnea, el însuși cercetat de DNA pentru o fraudă cu fonduri europene în Dosarul Tel Drum, va avea dreptul să aleagă procurorii români de caz, în urma unei proceduri de selecție derulate cu încălcarea Regulamentului EPPO. Toader va face selecția împreună cu judecătorul Lia Savonea, șefa Consiliului Superior al Magistraturii, ignorând procurorii din CSM și procurorii de rang înalt de pe lângă Înalta Curte.
Nefirească este și desemnarea Ministerului ca «autoritate relevantă» în raporturile cu Parchetul European. Aceasta îi permite lui Toader să se amestece și în modul în care procurorii români cu atribuții de procurori europeni delegați își vor exercita competențele în dosarele privind infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, în condițiile în care secția de procurori a CSM este cea care decide promovarea procurorilor.
Ordonanța va afecta și competența materială a Direcției Naționale Anticorupție, singura care investighează infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, conform Legii nr. 255/2013.
Laura Codruța Kovesi va fi noul șef al parchetului european. Fostul procuror DNA a câștigat nominalizarea Parlamentului European, în urma votului din comisia pentru drepturi și libertăți (LIBE). În această comisie, Kovesi a primit 26 de voturi, Bohnert, candidatul Franței, – 22 de voturi, iar Ritter, cel al Germaniei, un singur vot.
Victoria lui Kovesi reprezintă o mare lovitură pentru PSD care, în ultimele zile, a desfășurat o campanie agresivă cu obiectivul declarat de a bloca nominalizarea fostului șef DNA.
Imediat după publicarea votului din Comisia LIBE, propaganda PSD a început să transmită mesaje că partida nu e jucată. Dar asta reprezintă doar un mod de amânare a dezastrului de imagine.
De ce Kovesi va fi noul procuror european?
După votul din LIBE, procedura de nominalizare se întoarce la Consiliul Uniunii Europene, unde România deține președinția. Consiliul Uniunii Europene este instituția care reprezintă guvernele statelor membre.
Aici va avea loc un nou vot în Coreper în data de 6 martie. Coreper este un organism format din reprezentanții permanenți la Bruxelles (ambasadori) ai statelor membre.
În primul vot din Coreper, unul test, Kovesi a obținut 29 de voturi, germanul Ritter, 29, iar francezul Bohnert, 50.
În noua sesiune, Coreper se va vota acceptarea sau respingerea nominalizării făcute de Parlamentul European, în urma votului din Comisia LIBE. Trebuie amintit că doamna Kovesi a câștigat și în comisia de buget, finanțe a parlamentului (CONT), o victorie de care, de asemenea, se va ține seama în Coreper.
„În mod firesc, cele 29 de voturi ale domnului Ritter vor merge către reprezentanta României”, a declarat eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, pentru Ziariștii.com.
Mai mult, noul vot din Coreper nu e unul decisiv. În cazul în care, prin absurd, Codruța Kovesi nu primește susținerea Consiliului Uniunii Europene, va avea loc o sesiune de negocieri între reprezentanții Parlamentului European și Consiliu.
„Nu-mi amintesc să fi existat vreun caz în care Consiliul UE să nu fi ținut cont de votul Parlamentului European”, a declarat Siegfried Mureșan pentru Ziariștii.com.
„Ca negociator șef al bugetului european, poziția Consiliului a fost una în care se propuneau mereu tăieri din buget, dar dacă proiectul de buget avea susținerea parlamentului era foarte greu de întors în consiliu votul din plen”, a adăugat Siegfried Mureșan, eurodeputatul PNL, care a susținut intens nominalizarea Codruței Kovesi pentru poziția de procuror european.
În concluzie, în ciuda propagandei PSD, fosta șefă DNA are toate șansele să fie noul procuror european spre dezamăgirea lui Liviu Dragnea, liderul PSD, un politician corupt, condamnat penal.
