Problema extremismului religios din Pakistan a revenit brutal în prim-plan sâmbătă, după ce un bărbat, bolnav psihic, a fost torturat și linșat de mulțimea furioasă sub acuzația că ar fi ars pagini din Coran, relatează Agerpres, citând DPA. Bolnavul a fost lapidat, la crimă participând peste 300 de bărbați.
Asasinatul s-a produs în districtul Khanewal, din provincia Punjab, situată în sudul Pakistanului. Mulțimea a bătut cu pietre omul până l-a ucis, apoi l-a spânzurat de un copac.
Nu e primul incident de acest fel în Pakistan. Grupuri de justițiari musulmani practică o vânătoare de vrăjitoare prin țară, căutând persoane suspectate că ar fi vinovate de blasfemie. În unele cazuri, cei bănuiți sunt împușcați, dar în altele sunt torturați înfiorător, arși de vii sau bătuți cu bâtele ori cu pietrele până la moarte.
În cazul de sâmbătă seara a fost vorba de o persoană cu afecțiuni psihice, dintr-un sat din apropiere, care dispăruse de acasă de trei luni. Lapidarea a fost filmată și distribuită de fanatici pe rețelele de socializare, ca exemplu pentru necredincioșii care ar îndrăzni să-l insulte pe Profet.
Imaginile au provocat oroare. Cel puțin trei polițiști au fost răniți în timp ce încercau să-l salveze pe nefericit din mâinile gloatei întărâtate. Muhammad Arshad, purtător de cuvânt al poliției locale, a anunțat duminică: “Arestăm persoanele care au luat parte la linșaj”.
Filmările postate pe Twitter sunt îngrozitoare. Mulțimea a scos omul în curte și l-a lovit cu cărămizi și cataroaie până l-a ucis, în timp ce zeci de alte persoane filmau.
#Breaking : A man was beaten to [email protected] by a mob in Talamba area of Khanewal, Pakistan on charges of desecrating Quranic papers. The family members of the deceased could not be identified. pic.twitter.com/Iq8xQAPKs1
Momentan, retragerea aliaților occidentali din Afganistan și victoria talibanilor par să le dea cele mai mari bătăi de cap – paradoxal – tocmai inamicilor SUA. Publicația Dawn, din Pakistan, scrie că există pericolul “talibanizării” acestui mare stat musulman care formal e aliatul americanilor, dar practic i-a sprijinit pe talibani în ultimele decenii. China și Rusia, cu importante minorități musulmane, se tem acum că modelul militant fundamentalist le-ar putea trece granițele.
Pakistan, țară cu o populație de 216 milioane de locuitori, reprezintă placa turnantă a politicii americane în Asia Centrală și un important aliat. Însă fundamentalismul islamic este, de asemenea, foarte puternic acolo și, de-a lungul timpului, grupări teroriste sau radicale au găsit sprijin până la cel mai înalt nivel. La nivelul populației din Pakistan, ideile fundamentaliștilor au un larg ecou și beneficiază de susținere.
Tocmai din acest motiv, scrie publicația amintită mai sus, regimul de la Islamabad se teme de “talibanizarea Pakistanului”. După două decenii în care talibanii au rezistat în Afganistan cu largul concurs al Pakistanului, acum este real pericolul ca acest “război sfânt” pentru instaurarea unui “Emirat Islamic” să se mute în țara vecină, unde ar găsi un puternic sprijin popular.
De ce se teme Pakistanul: „Multe elemente talibane din Pakistan ar putea încerca să importe forma de guvernare care se conturează în Afganistan și să facă emirate în cadrul statului“
Editorialul publicat pe platforma “Dawn” detaliază: “Pe măsură ce talibanii afgani își consolidează controlul asupra puterii, au apărut întrebări legitime cu privire la modul în care cucerirea Kabulului de către această mișcare va avea un impact asupra grupărilor jihadiste din Pakistan. La urma urmei, talibanii au o serie de tovarăși de drum ideologici în această țară, inclusiv grupări jihadiste și sectare, care se bucură nespus de victoria grupului afgan.
Un incident recent petrecut în capitală (Islamabad – n.red.) ilustrează faptul că această încrengătură trebuie supravegheată îndeaproape de către aparatul de securitate pentru a preveni talibanizarea în Pakistan. Steaguri albe ale talibanilor afgani au fost ridicate recent pe Geamia Hafsa – un seminar asociat cu infamul Lal Masjid, din Islamabad, și cu clericii săi militanți. Administrația susține că unii studenti s-au aflat în spatele acestei acțiuni; bannerele au fost date jos în aceeași zi.
Deși incidentul de la Islamabad ar putea părea minor în comparație cu jocul geopolitic mai mare care se joacă în Afganistan, statul nu poate lăsa garda jos. Multe elemente talibane pro-afgane din această țară (Pakistan – n.red.) ar putea încerca să importe forma de guvernare care se conturează în Afganistan, încercând să creeze astfel emirate în cadrul statului. Episodul Lal Masjid dovedește ca elementele radicale de aici au intenția de a înlocui ordinea constituțională cu o organizare obscurantistă, iar victoria talibanilor nu a făcut decât să le sufle din nou vânt în pânze“.
Resentimentele uigurilor reprimați în Nord-Vestul Chinei se întâlnesc cu ideile radicale ale talibanilor învecinați
Afganistanul n-are graniță directă cu China comunistă, cele două state fiind despărțite de alte două țări ex-sovietice predominant musulmane, Kyrghistan și Tadjikistan. Însă în realitate distanța geografică față de provincia Xinjiang, din nord-vestul Chinei, este foarte mică. Aici sunt condiții cu totul speciale, provocate tocmai de represiunea sălbatică a regimului comunist împotriva minorității musulmane.
Locuitorii din Xinjiang, care sunt musulmani, sunt supuși unei politici combinate, de exterminare și asimilare. Regimul de la Beijing a internat milioane dintre ei în lagăre de concentrare, îi privează de drepturi și duce o politică prin care acestora le sunt interzise orice poziții de conducere. Pentru asta, în provincie sunt “importați” funcționari străini de poporul uigur, recrutați din majoritatea chineză han, aflată în China veche.
Aceste represalii au născut, evident, reacția ostilă a poporului uigur, care se opune și încearcă să-și apere identitatea. Vecinătatea talibanilor poate fi un factor catalizator și e de așteptat să intre ideile radicale ale acestora pe terenul fertil deja al oprimării pe criterii religioase practicată de Beijing în Xinjiang.
China privește cu sentimente amestecate la ce se întâmplă în Afganistan. Pe de o parte, talibanii i-au chemat pe chinezi să vină să reconstruiască țara. Pe de altă parte, Beijingul își arată deschiderea și dorința de a-i sprijini, dar numai cu condiția ca aceștia să nu-și exporte revoluția islamică. Oficialii comuniști au repetat această idee, deja, de mai multe ori în ultimele săptămâni.
Rusia are o mare minoritate musulmană care prizează deja ideile fundamentalismului islamic
Rusia nu are, de asemenea, contact direct cu Afganistanul, de care o desparte o alte republici foste sovietice, Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan. Însă e într-o situație asemănătoare cu China.
Are o minoritate musulmană în țară care deja a ridicat mari probleme, în ultimele decenii apărând atentate comise în special de islamiștii ceceni. Rusia este înt-un declin demografic evident, motiv pentru care creșterea ponderei populației musulmane este motiv de îngrijorare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Decapitarea fiicei unui ambasador arată incapacitatea statului pakistanez de a proteja victimele violenței, mai ales când victime sunt femeile. Potrivit unui raport al poliției văzut de CNN, Noor Mukadam (27 de ani) a murit pe 20 iulie, după ce ar fi fost torturată de un cunoscut, Zahir Jaffer (30 de ani), fiul unei familii influente, cu cetățenie dublă Pakistan-SUA. Crima a avut loc în blocul F7 dintr-un cartier exclusivist al capitalei țării, Islamabad.
Imaginile cu Noor Mukadam, distribuite de prietenii și familia ei, arată o tânără înaltă și plină de viață. „A fost genul de fată care ar fi făcut oricând un efort în plus pentru cei dragi. Iubea să danseze pe acoperiș în ploaie”, spune un prieten al tinerei ucise.
Noor Mukadam s-a născut în Iordania, a spus tatăl ei, Shaukhat Mukadam, un distins diplomat pakistanez, care a lucrat în Coreea de Sud și Irlanda.
Shaukhat Mukadam a declarat pentru CNN că fiica sa era o fată cu o „inimă moale”, care „iubea arta și animalele și îi făcea pe cei din jur să râdă”.
Părinții criminalului au făcut „eforturile maxime” să ascundă probele
Potrivit raportului poliției, Shaukhat Mukadam a spus că, pe 19 iulie, el și soția sa se aflau la cumpărături, în diferite zone ale orașului Islamabad. Spre seară s-au întors acasă, unde locuiau împreună cu fiica lor.
Văzut că aceasta nu s-a întors acasă, au sunat-o, dar telefonul mobil era închis. Au încercat s-o caute cu ajutorul prietenilor ei, dar fără rezultat.
În următoarea după-amiază, pe 20 iulie, soții Mukadam au primit un telefon ciudat de la Zahir Jaffer, care le-a spus că Noor nu este cu el.
Câteva ore mai târziu, poliția a sunat pentru a le spune că Noor Mukadam a fost ucisă, dar nu a precizat motivul crimei.
Diplomatul și soția sa au fost rugați se prezinte la secția de poliție. De acolo, ei au fost duși la reședința familiei Jaffer, pentru a identifica trupul fiicei lor.
Famiile Jaffer și Mukadam se cunoșteau, potrivit raportului poliției.
Părinții lui Jaffer, Asmat Adamjee Jaffer și Zakir Jaffer (directorul Ahmed Jaffer & Company Ltd, una dintre cele mai vechi companii comerciale din țară), au fost arestați, la fel ca fiul lor. Influenții soți Jaffer sunt acuzați că au încercat să ascundă probe, arată raportului poliției.
Celor doi le-au fost respinse cererile de eliberare pe cauțiune, deoarece informațiile furnizate judecătorului au sugerat că amândoi au făcut „eforturile maxime” pentru a elimina probele presupusei crime.
Consiliul Islamic a decis: în Pakistan, bărbații au voie să-și „bată ușor” soțiile
Activiștii folosesc acest caz pentru a reînnoi apelurile ca Parlamentul țării să adopte o lege care să incrimineze violența domestică. Un astfel de proiect de lege a fost adoptat de Camera inferioară a Parlamentului, însă Senatul a cerut revizuirea proiectului, la presiunile Consiliului Islamic. În 2016, acest for religios a propus propriul său proiect de lege, prin care li se permite bărbaților să-și „bată ușor” soțiile.
Activistele pentru drepturile femeilor se tem că Consiliul Islamic, o instituție ultra-conservatoare, își va folosi influența asupra Parlamentului pentru a bloca proiectul de lege.
Moartea lui Mukadam a atras atenția asupra situației dificile a femeilor și fetelor din Pakistan, unde violența împotriva lor este considerată o „problemă gravă”, potrivit rapoartelor internaționale.
Adesea, violența are loc în cadrul familiei și nu este raportată, deoarece este considerată o normă culturală în societatea patriarhală din Pakistan. Sistemul de justiție penală din Pakistan consideră infracțiunile de violență domestică ca o „chestiune privată” în cupluri și familii.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
O decizie șocantă a Justiției din Pakistan a stârnit valuri de indignare în întreaga lume: Curtea Supremă din această țară l-a achitat pe extremistul Ahmed Omar Saeed Sheikh, principalul suspect din cazul răpirii și decapitării jurnalistului american Daniel Pearl.
Sentința a provocat stupefacție, furie și proteste la nivel mondial. Guvernul Statelor Unite a reacționat joi: “Facem apel la guvernul pakistanez să examineze rapid opțiunile legale, inclusiv să permită SUA să-l aducă în fața justiției pe Sheikh pentru uciderea brutală a unui cetățean și jurnalist american“.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, și-a exprimat „revolta față de hotărârea judecătorească în cazul acestei crime brutale, care a șocat lumea”.
Curtea Supremă din Pakistan i-a achitat și pe cei trei complici ai lui Omar Sheikh
Cazul este oricum tărăgănat de aproape 20 de ani, pentru că asasinarea jurnalistului a avut loc în 2002. Sentința de acum este doar bomboana pe colivă într-o conduită tot mai deviantă a Pakistanului, țară care a ajuns rezervor de extremiști și de instabilitate în centrul Asiei.
Pakistan este aliatul Americii, dar acest lucru este tot mai puțin vizibil în ultimii ani. Oficialul care reprezintă administrația Joe Biden a adăugat: “Această decizie de a-l exonera şi a-l elibera pe Sheikh şi pe ceilalţi suspecţi este un afront pentru victimele terorismului din întreaga lume, inclusiv pentru Pakistan“.
AFP relatează că judecătorii de la Curtea Supremă a Pakistanului l-au achitat joi pe pakistanezo-britanicul Ahmed Omar Saeed Sheikh și au dispus eliberarea imediată a acestuia, precum și a celor 3 complici. Magistrații au decis că Sheikh și acoliții săi “n-au comis nicio infracțiune în acest dosar”.
Teroristul fusese condamnat la moarte în 2002, dar sentința nu s-a executat. Anul trecut a fost comutată la 7 ani de închisoare, iar acum, extremistul a fost achitat
Un prim pas fusese făcut în aprilie anul trecut, când Înalta Curte a provinciei Sindh (din Sudul Pakistanului) a anulat condamnarea la moarte pronunțată în 2002 împotriva lui Omar Sheikh, azi ajuns la 47 de ani. Instanța decisese anul trecut să-i comute teroristului pedeapsa la 7 ani de închisoare pentru răpire.
Cei trei acoliți, Salman Saquib, Fahad Nasim și Sheikh Adil, care s-a constatat că trimiseseră e-mailuri prin care anunțau răpirea jurnalistului, fuseseră condamnați și ei, în 2002, la închisoare pe viață. Acum au fost, de asemenea, eliberați “de îndată”.
Familia lui Daniel Pearl a acuzat „o parodie de justiție” după sentința judecătorilor pakistanezi. Jurnalistul decapitat era corespondentul publicației “The Wall Street Journal”. În vârstă de 38 de ani, el a dispărut pe 23 ianuarie 2002, la Karachi, pe când se pregătea de un interviu cu un lider islamist.
Omar Sheikh, pakistanez născut la Londra, cu eduație și situație materială foarte bună, s-a lăudat inițial că el a coordonat răpirea și asasinatul. Ulterior, a retractat totul
Pearl ancheta rețelele islamiste din Pakistan, țară foarte puternic infiltrată de extremismul religios musulman. Cu doar câteva luni înainte, pe 11 septembrie 2001, avuseseră loc celebrele atentate din Statele Unite, când avioane deturnate de teroriști musulmani au intrat în zgârie-nori.
La o lună după dispariția lui Pearl, la Consulatul SUA din Karachi a ajuns o casetă video în care se vedea că jurnalistul era tăiat la gât și, apoi, decapitat.
Culmea e că Omar Sheikh, principalul suspect, s-a născut la Londra din părinți pakistanezi cu o situație materială foarte bună. A studiat la London School of Economics, dar traiul și educația de calitate de care beneficia în Occident nu l-au împiedicat să se radicalizeze. A participat la răpirea mai multor cetățeni occidentali, până să ajungă la odioasa crimă din februarie 2002. La prima înfățișare, la tribunal, s-a lăudat că el a pus la cale răpirea și a anunțat că jurnalistul e mort. După apariția înregistrării video, și-a schimbat depoziția și, de atunci, pretinde că n-a avut niciun amestec în această crimă.
O anchetă independentă a ajuns, în 2011, la concluzia că Omar Sheikh nu l-a ucis cu mâna sa pe american, dar el a fost cel care a orchestrat răpirea și a ordonat să fie decapitat. Executantul ordinului ar fi fost Khaled Sheikh Mohammed, personaj implicat și în atentatele de la 11 septembrie 2001 și care e închis în închisoarea de la Guantanamo, în Cuba.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Avea doar 8 ani și lucra ca servitoare în casa unei familii bogate din orașul pakistanez Rawalpindi. Micuța Zohra a plătit cu viața greșeala de a fi eliberat doi papagali din colivie: a fost torturată și bătută până a murit.
O fetiță de 8 ani a murit după ce familia pentru care lucra ca servitoare a bătut-o, torturat-o și probabil a violat-o, din cauza unor motive absurde. Aceasta este tragedia care s-a consumat în Pakistan, în al patrulea oraș ca importanță al țării, Rawalpindi.
Conform cotidianului italian La Repubblica, micuța se numea Zohra Shah și a plătit cu viața greșeala de a fi lăsat sa scape doi papagali din colivia în care se aflau.
Interogat de poliție, Hasan Siddiqui, unul dintre asasinii săi, a declarat că soția sa s-a enervat extrem de rău când a văzut colivia goală. Ea s-a repezit asupra fetiței să o bată. Ulterior, a intervenit și el, pentru a-i da o lecție cruntă.
După ce le-a trecut furia, cu Zohra în stare critică, aproape de moarte, cei doi au decis s-o ducă pe micuța inconștientă la spital, unde a murit după puțin timp. Medicii nu au mai putut face nimic. Rănile de pe fața, picioarele, mâinile și toracele fetei i-au fost fatale.
Conform presei locale, văzând rănile pe care le avea Zohra, medicii au chemat poliția. Există suspiciunea că fetița a fost inclusiv violată de Hasan. Rezultatul autopsiei va decide dacă Zohra a trebuit să îndure inclusiv acest calvar înainte de a muri.
Bărbatul arestat pentru uciderea micuței Zohra
Între timp, soții Siddiqui au fost arestați și se află în arestul poliției. Din mărturiile vecinilor, aceștia au continuat s-o lovească pe fetiță, cu o violență incredibilă, în ciuda plânsetelor și a urletelor ei disperate.
Moartea micuței Zohra a produs reacții puternice în întregul Pakistan, ceea ce l-a constrâns pe Ministrul Justiției să ia măsuri imediate pentru ca soții asasini să ajungă dupa gratii.
Pe Twitter s-a lansat haștagul #JusticeForZohraShah, iar milioane de persoane au cerut să se facă dreptate în acest caz. Mai mult: deoarece în Pakistan este interzisă munca minorilor în fabrici, nu însă și în case sau în restaurante, ministrul pentru Drepturile Omului, Shireen Mazari, a promis o reformă prin care munca domestică să fie trecută în categoria „ocupațiilor periculoase”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un avion cu 99 de oameni la bord (91 de pasageri și 8 membri ai echipajului) s-a prăbușit vineri în Pakistan, peste un cartier rezidenţial din oraşul Karachi. Doar doi pasageri au supraviețuit. Unul dintre ei: Zafar Masud, preşedintele uneia dintre cele mai mari bănci din Pakistan.
Zafar Masud și Muhammad Zubair sunt singurii supraviețuitori dintre cele 99 de persoane care se aflau la bordul aeronavei Airbus A320, aparținând companiei Pakistan International Airlines (PIA), care s-a prăbuşit vineri peste un cartier rezidenţial din Karachi – oraș din sudul țării, port la Marea Arabiei. Cauza prăbuşirii este, deocamdată, necunoscută.
Avionul venea de la Lahore, oraș situat în nord-estul Pakistanului, aproape de granița cu India. El transporta 99 de persoane: 91 de pasageri și 8 membri ai echipajului, potrivit PIA.
Unul dintre piloţi a raportat o defecțiune tehnică după o încercare eșuată de aterizare, apoi a lansat un apel de ajutor, în timp ce avionul era în cădere.
„Tot ce puteam să văd în jur era foc. Doar auzeam lumea urlând”
Zafar Masud, unul dintre cei doi pasageri care au scăpat ca prin minune, este preşedintele Bank of Punjab, una dintre cele mai mari bănci din Pakistan, a precizat preşedintele PIA, Arshad Malik.
Celălalt supraviețuitor, Muhammad Zubair, a fost cel mai norocos: a suferit doar câteva răni uşoare. El a povestit că avionul a încercat o aterizare, iar la 10-15 minute după aceea s-a prăbuşit.
„Nimeni nu realiza faptul că avionul urma să se prăbuşească. Avionul zbura uşor, nimic nu anunța tragedia”, a explicat Zubair.
El şi-a pierdut cunoştinţa după impact, iar după ce şi-a revenit, a văzut în jur doar foc.
„Auzeam ţipete din toate direcţiile. Adulţi şi copii. Tot ce puteam să văd în jur era foc. N-am văzut pe nimeni, doar auzeam lumea urlând”, povesteşte Muhammad Zubair.
„Mi-am deschis centura de siguranță și am văzut un pic de lumină. M-am îndreptat spre lumină. A trebuit să sar aproximativ 3 metri pentru a ajunge jos în siguranţă”, a adăugat el.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Portul Constanța a găzduit joi un moment istoric pentru industria navală românească: livrarea oficială a primei nave de patrulare, echivalentul unei corvete militare, construită integral într-un șantier naval din România (la Galați) al puternicei firme olandeze Damen. Beneficiară: marina militară din Pakistan.
Surpriză la ceremonia desfășurată la Terminalul de pasageri din Dana Zero a Portului Constanța: două apariții neașteptate – cea a generalului SRI (în rezervă) Florian Coldea și cea a ultra-mediatizatului om de afaceri Ovidiu Tender, recent ieșit din închisoare.
Nimeni nu înțelegea ce căutau acolo cele două personaje, mai ales că generalul SRI în rezervă era echipat în uniformă „de gală”, iar afaceristul petrolist-mineralist era flancat de soția sa.
Atât Florian Coldea, cât și Ovidiu Tender au ținut să fie extrem de secretoși în relația cu ziariștii, atunci când au fost întrebați care sunt circumstanțele prezenței lor la evenimentul din Portul Constanța.
Singurul răspuns a venit de la Tender, care a sugerat, cu jumătate de gură, că s-ar afla în relații apropiate cu – cităm exact – „cei de la Damen”.
Numai că, surpriză: afaceristul nu figura pe lista de invitați ai Damen! Confirmarea acestui adevăr a venit chiar de la cei care se ocupau cu organizarea evenimentului, din partea firmei de construcții navale.
Presupunerile merg, mai degrabă, spre relații cu pakistanezii, deși zonele de interes și activitate în domeniul minereului, petrolului și gazelor, cunoscute publicului larg ca fiind asociate numelui lui Tender, sunt în Africa. E un semn că Ovidiu Tender intenționează să-și extindă interesele de afaceri și în Asia de Sud.
Printre participanți: Ovidiu Tender și soția sa
Reprezentanții discreți ai Ambasadei americane
Cât despre Florian Coldea, acesta a părut a fi destul de stânjenit de interesul pe care îl arăta presa față de persoana sa. Drept urmare, a dispărut efectiv de la eveniment, imediat după ce s-a terminat ceremonialul oficial (intonarea imnurilor de stat, discursurile și mica trecere în revistă, în defilare, a militarilor români și pakistanezi), dar nu înainte de a gusta din delicioasele delicatese sud-asiatice, de pe mesele cu „protocolul culinar”.
Din aproape în aproape, am aflat că generalul SRI în rezervă nu era nici invitatul firmei din Olanda, nici al clientului din Pakistan, nici al vreuneia dintre ambasadele celor două țări, nici al Forțelor Navale din România sau al Guvernului român (reprezentat de unul dintre subprefecții județului Constanța), ci al unei (misterioase) „terțe părți”, conforma unuia dintre organizatori.
Iar acea „terță parte” nu ar putea fi decât cea ne(re)prezentată oficial, dar… prezentă neoficial, respectiv cele două-trei persoane foarte discrete, aproape incognito, pe care le-am recunoscut de pe la descinderile noastre, în calitate de ziariști invitați, la baza militară de la aeroportul Mihail Kogălniceanu: americanii de la Ambasada SUA la București. Aceștia sunt foarte interesați ca aliatul lor fidel, Pakistanul, să dispună, în zona aceea atât de apropiată de Afganistan și, mai ales, de Iran, de nave moderne de patrulare și intervenție anti-teroristă, anti-piraterie etc.
Precizăm, în context, că în februarie 2019 marinarii militari români au participat la exercițiul multinațional AMAN-19, găzduit de Pakistan, la Karachi, exercițiu concentrat pe securitatea maritimă, combaterea terorismului și operațiuni de asistență umanitară, eveniment coordonat de forțele militare navale ale Statelor Unite ale Americii.
Prezența lui Florian Coldea la evenimentul de joi, de la Constanța, arată că „acolo sus, cineva (încă) îl iubește”, chit că de o vreme generalul SRI e în rezervă!
De la Galați în Oceanul Indian, via Constanța
Nava de patrulare „PNS YARMOOK”, în lungime de 91 de metri, a fost construită la șantierul naval Damen din Galați, cu mână de lucru integral românească, după un proiect al inginerilor români, pe baza unui soft olandez, adaptat cerințelor clientului pakistanez. 300 de persoane au lucrat, timp de un an și opt luni, la realizarea sa.
„PNS YARMOOK” este prima dintre cele două nave identice, de câte 2.800 de tone, produse la Galați, care vor intra în serviciul Marinei Militare din Pakistan. Asimilate unor corvete, ele sunt de tip „Offshore Patrol Vessel” și vor servi pentru misiuni de patrulare în Oceanul Indian.
Nava a plecat din Galați pe Dunăre, spre Marea Neagră, și a acostat în portul Constanța.
Când va ajunge în Pakistan, ea va fi înzestrată cu armament supersofisticat, de producție americană, ultraperformant.
După livrarea oficială de joi, urmează încheierea stagiului de pregătire a marinarilor militari pakistanezi, care peste două săptămâni vor pleca spre Oceanul Indian, prin Bosfor – Dardanele – Marea Egee – Marea Mediterană – Canalul Suez – Marea Roșie, cu această corvetă de patrulare.
Conform viceamiralului Ather Mukhtar, şeful Statului Major al Pakistan Navy, prezent la ceremonia de la Constanța, navele produse la Galați vor acţiona ca un „multiplicator de forţă”, fiind folosite pentru patrulări în zona de coastă.
Sursa foto: Octavian Șerbănescu
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
