Cornelia Nagy, șefa Oficiului Național pentru Achiziții Centalizate (ONAC) acuzată de Guvernul liberal că a sabotat sistematic procesul de achiziție a celor 250.000 de tablete destinate elevilor, este una din nenumăratele “conserve” lăsate în urmă de regimul PSD-ALDE, scrie Newsweek.
ONAC a fost înființat în 2018, la cererea lui Orlando Teodorovici, pe atunci ministrul de Finanțe al PSD. ONAC urma să se ocupe de achizițiile finanțate din fonduri UE. Premierul Viorica Dăncilă a emis Ordonanța de Urgență privind înființarea ONAC pe 31 mai 2018. În fruntea instituției a fost pusă Cornelia Nagy, propusă și susținută de Călin Popescu Tăriceanu.
Venită din sistemul vamal, Nagy a fost promovată în trecut, de către Tăriceanu și Daniel Chițoiu, șefă de cabinet a lui Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe din acea vreme.
Plimbată pe la achizițiile publice din Ministerul de Finanțe și la Direcția de Achiziții de la Ministerul Sănătății, Nagy a continuat să fie mutată în diverse funcții la instituții de stat aflate sub controlul politic al ALDE.
Așa cum enumeră și Newsweek, în perioada pandemiei, ONAC a încheiat nenumărate contracte pentru achiziționarea a diverse echipamente medicale. Multe dintre ele ridică mari semne de întrebare privind prețul plătit.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Raluca Turcan, vicepremierul Guvernului liberal, a acuzat joi seara, vehement, Oficiul Național de Achiziții Centalizate, despre care spune că e capturat de PSD și transformat într-o frână a operațiunilor inițiate de autoritatea centrală.
Instituția este “pesedizată cap-coadă”, “înființată de Teodorovici” și se ocupă cu blocarea achizițiilor, a acuzat Turcan la postul B1 TV.
Vicepremierul spune că achiziționarea celor 250.000 de tablete promise de Guvern pentru copiii fără posibilități, în vederea începerii noului an școlar, este frânată de ONAC, care “este un fel de stat în stat”. Instituția “a făcut ca acest demers de achiziționare a celor 250.000 de tablete să fie aproape un coșmar”, a atacat Turcan.
În ultimele zile au apărut discuții și critici privind faptul că, deși a promis încă de acum câteva luni că va rezolva problema tabletelor pentru copiii defavorizați în vederea cursurilor online, Guvernul nu va reuși să le livreze până la începutul anului școlar.
Explicațiile Ralucăi Turcan: “Situația este una delicată și mi se pare firesc să o explicăm, astfel încât oamenii să înțeleagă ce se întâmplă.
Am făcut o achiziție centralizată generată de Ministerul Educației printr-o instituție, ONAC, care are acest obiect de activitate se desfășoare achizițiile centralizate, înființată de Teodorovici cu o procedură destul de greoaie, și care a făcut ca acest demers de achiziționare a celor 250.000 de tablete să fie aproape un coșmar. În sensul în care putem risca contestații la această achiziție, caietul de sarcini a fost să spunem finalizat cu întârziere, mă rog noi am ținut o presiune continua astfel încât termenele să fie respectate, dar dacă se depun contestații este foarte posibil să nu ajungă toate tabletele în țară.
Însă lucrul acesta noi l-am corectat printr-un alt demers de achiziție publică la nivel de autoritate locală și chiar școală sau inspectorat școlar, decontat din fonduri europene pentru că procedurile acestea sunt mai rapide.
De ce ne-am luat o măsură de siguranță: văzând că aceasta achiziție, să spunem, este una greoaie și ați văzut că s-a întâmplat același lucru și cu măștile, sunt lucruri care nu țin de noi, pur și simplu am preluat niște instituții pe care nu am avut timp să le reformăm pentru că nu avem Parlament, și atunci trebuie să ne supunem unor reguli și blocaje infernale“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cotidianul Washington Post își fundamentează o analiză despre „pandemia de corupție” generată de coronavirus cu patru exemple de pe trei continente: Columbia și Argentina (din America de Sud), Bangladesh (din Asia) și România (din Europa).
Jurnaliștii americani inventariază achiziții și cheltuieli suspecte din cele patru țări.
„În România, unde procedura normală de licitație a fost suspendată pentru a accelera achizițiile, au apărut critici și semnale de alarmă în ceea ce privește înțelegerile pe sub masă. Romwine&Coffee SRL, o companie mică, cu sediul la 32 de km de București, vinde țigări și lichior. Dar a câștigat două contracte în valoare de 12,6 milioane de dolari pentru a furniza măști medicale la preț dublu față de prețul pieței.
Afacerea a avut loc după ce Sanimed International, un furnizor de echipamente medicale, a făcut un parteneriat cu vânzătorul de țigări și lichior. Proprietarul Sanimed, Cătălin Hideg, a explicat presei că acordul nu este neobișnuit.
«Peste tot în lume, toate companiile mari folosesc alte companii pentru licitații. Se fac consorții, asocieri, parteneriate», a declarat Hideg pentru B1TV. El a adăugat că«sunt companii cu trei angajați și trei laptoturi care câștigă licitații de sute de milioane de euro».”
Sorin Ioniță, expert în administrație publică, a declarat pentru „Washington Post” că bătălia pentru contracte în timpul epidemiei de coronavirus reprezintă „o zonă gri”.
O achiziție scandaloasă
Contractul scandalos care a plasat România pe „lista rușinii”, alături de Columbia, Argentina și Bangladesh, a fost realizat de Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), instituție înființată în octombrie 2018 de Guvernul Dăncilă, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, la comanda politică a atotputernicului (pe atunci) Liviu Dragnea.
Șefa ONAC, Cornelia Nagy, are rang de secretar de stat și este soție de ambasador. A migrat de la Satu Mare la București, unde a devenit emblema clientelismului politic, făcând naveta între mai multe ministere și instituții. Actuala funcție a căpătat-o de la trioul Dăncilă – Greblă – Teodorovici.
O dezvăluire a ziariștilor de la Recorder.ro a șocat opinia publică: Guvernul României a încredințat un contract de 56 de milioane de lei (12 milioane de euro), pentru achiziționarea a 1.750.000 de măști de protecție, măruntei firme Romwine&Cofee.
Această firmă a fost înființată în urmă cu un an și are ca obiect principal de activitate „comerț cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun, efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe”. Firma este deținută în acte de o anume Maria Cristian și are sediul în satul Uzunu, comuna Călugăreni (județul Giurgiu).
Ancheta a dus rapid la Cătălin Hideg, patronul firmei Sanimed International, care a admis că firma sa se află, de fapt, în spatele Romwine&Cofee. Un vechi client al banilor publici, deși firma sa „de bază”, Sanimed, are datorii uriașe la stat.
Sesizat de scandalul iscat, premierul Ludovic Orban i-a cerut ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, să dispună „o anchetă a Corpului de Control” al ministerului la ONAC. „Aştept rezultatele acestei anchete”, a adăugat Orban, care are bănuielile sale: „Mi se pare ciudat ca o firmă care nu prea are istoric şi nu are experinţă în zona medicală să poată să obţină un asemenea contract”.
Până când vor veni rezultatele controlului, să aruncăm, anticipat, o privire spre personajul care conduce misterioasa și atotputernica instituție care se ascunde în spatele a patru inițiale: ONAC. Cine este și de unde vine Cornelia Nagy?
Favorita PSD (Dăncilă – Greblă – Teodorovici)
Pe 8 octombrie 2018, prim-ministrul Viorica Vasilica Dăncilă a semnat prin Decizia nr. 269, prin care Cornelia Nagy a fost eliberată din funcția de secretar general al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
Nu a fost însă o sancțiune, ci o premiere: imediat, prin Decizia nr. 270, Cornelia Nagy a fost numită în funcția de președinte al nou-înființatului Oficiu Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC).
Ambele decizii au fost semnate de prim-ministrul Viorica Vasilica Dăncilă și de secretarul general al Guvernului, Toni Greblă.
Pentru numirea la șefia ONAC, propunerea a făcut-o, formal, ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, întrucât ONAC a fost plasată din start în subordinea Ministerului Finanțelor.
În noiembrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură. Dăncilă, Greblă și Teodorovici au părăsit Palatul Victoria, dar Cornelia Nagy a rămas neclintită la șefia ONAC. Acolo a prins-o și pandemia de coronavirus, când a crescut brusc nevoia unor achiziții urgente, fără licitație.
Așa a ajuns ONAC-ul condus de Cornelia Nagy să semneze contracte de zeci de milioane de euro pentru măști de protecție, aduse din Turcia. Dar vechile năravuri n-au dispărut nici în pandemie: Cornelia Nagy a acceptat un preț de trei ori mai mare decât cel cu care erau aduse aceleași măști de către societatea Unifarm (aflată în subordinea Ministerului Sănătății).
Prețuri umflate la volume uriașe
Ziariștii de la Recorder.ro au demonstrat că prețul plătit de ONAC firmei Romwine&Cofee pe cele 1.750.000 de măști (26 de lei bucata pentru FFP2, 38 de lei pe FFP3) este de 2-3 ori mai mare decât cel cu care s-au făcut achiziții similare pe piață.
De exemplu, o mască FFP2 a putut fi cumpărată, prin Unifarm (societate a statului român, arondată Ministerului Sănătății), cu 1,8 dolari, adică 8 lei bucata. Prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), aceeași mască a fost cumpărat cu 16 lei.
De la 8 sau 16 lei la cei 26 de lei plătiți de ONAC-ul doamnei Nagy e cale lungă! Mai ales că valoarea contractului e spectaculoasă: 12 milioane de euro.
„Nu ştiu, domnu’ ziarist, dacă sunt prea scumpe. Să verifice presa, să verifice cine doreşte dacă sunt la suprapreţ. Astea sunt preţurile care sunt acum pe piaţă, nu avem altă posibilitate” (Cornelia Nagy, în dialog cu Recorder.ro).
Iată că există și „alte posibilități”! Chiar pe SEAP: 16 lei bucata, nu 26! Iar când iei volume mari, ți se mai face și un discount.
CV-ul bogat al Corneliei Nagy
* „Baroneasa ONAC”, Cornelia Nagy (57 de ani), și-a început ascensiunea la Satu Mare. A lucrat 15 ani la Vama Petea, de la granița româno-maghiară: 12 ani controlor (1985-1997), 2 ani șef birou vamal (1997-1999), un an expert vamal (1999-2000).
* În decembrie 2000, odată cu instaurarea autoritară a regimului Iliescu-Năstase, Cornelia Nagy și-a luat zborul spre București. Nu se știe prin ce relație politică, a aterizat direct în Ministerul de Finanțe, cu rangul de consilier superior. A avut atribuții la ANAF – Direcția de Control Financiar.
* Pe 1 noiembrie 2005, Cornelia Nagy a fost numită șefă de cabineta ministrului de Finanțe din Guvernul Tăriceanu, Sebastian Vlădescu.
* După 7 luni, pe 30 mai 2006, a preluat șefia Serviciului de coordonare și verificare a achizițiilor publice, în cadrul aceluiași Minister al Finanțelor. A ocupat funcția timp de un an, suficient încât să se îndrăgostească de achizițiile publice.
* Tot la Achiziții Publice a rămas și în următorii trei ani (2007-2010), dar ca director general, în cadrul unui minister comasat (Ministerul Economiei și Finanțelor).
* Urmează alți trei ani (2010-2013) ca director general la achiziții, în același Minister de Finanțe, după despărțirea acestuia de Ministerul Economiei.
* Trece un an (2013-2014) la Ministerul Sănătății, tot la achiziții.
* Pentru un an și jumătate (aprilie 2014 – noiembrie 2015) se mută la Ministerul Mediului, ca secretar general adjunct.
* După căderea Guvernului Ponta, Cornelia Nagy revine, pentru alte 7 luni, la Ministerul Finanțelor (noiembrie 2015 – iunie 2016), tot ca secretar general adjunct.
* Urmează aproape un an (2016-2017) ca șefă a Direcției Servicii Interne din același Minister al Finanțelor.
* În luna mai 2017 revine ca secretar general adjunct la Ministerul Mediului. Ocupă temporar, prin detașare, funcția de secretar general al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
* Pe 8 octombrie 2018, Viorica Dăncilă o numește ca director al nou-înființatului Oficiu Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC). Așadar, revine în aria Ministerului de Finanțe, unde se află și în prezent.
Această longevitate de aproape de 20 de ani în zona guvernamentală, cu migrația între trei ministere total diferite (Finanțe, Mediu, Sănătate), a fost posibilă grație susținerii politice permanente pe care i-a asigurat-o UDMR.
În aceste două decenii, Cornelia Nagy a lucrat cu miniștri de la toate partidele mari care au guvernat: Mihai Tănăsescu, Florin Georgescu (PSD), Ionuț Popescu, Sebastian Vlădescu, Varujan Vosganian, Daniel Chițoiu, Eugen Nicolăescu, Florin Cîțu (PNL), Gheorghe Pogea, Gheorghe Ialomițianu (PDL), Attila Korodi (UDMR), Grațiela Leocadia Gavrilescu (ALDE).
Ferdinand Nagy, ambasadorul
Ferdinand Nagy
Și soțul Corneliei Nagy, Ferdinand Nagy, a profitat din plin de trambulina politică numită UDMR. Acesta e fiul unui fost lider comunist din Covasna, din „Epoca Ceaușescu”.
Ferdinand Nagy s-a cuibărit la Ministerul de Externe, dar a avut două mandate și la Protecția Consumatorului (ANPC)!
Câteva repere extrase din CV-ul său:
* 2013: ambasadorul României în Muntenegru
* 2011: preşedintele Biroului Internaţional de Expoziţii (BIE), Paris
* 2011-2013: reprezentant cu însărcinări speciale, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe; comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2012 – Yeosu, Korea
* 2009-2011: subsecretar de stat, MAE, Comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2010 – Shanghai, China
* 2007-2009: secretar general, Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
* 2006-2007: secretar general, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)
* 2003-2006: secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe; comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2005 – Aichi, Japan
* 2001-2003: secretar general, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Șefa ONAC, Cornelia Nagy, are rang de secretar de stat și este soție de ambasador. A migrat de la Satu Mare la București, unde a devenit emblema clientelismului politic, făcând naveta între mai multe ministere și instituții. Actuala funcție a căpătat-o de la trioul Dăncilă – Greblă – Teodorovici.
O dezvăluire a ziariștilor de la Recorder.ro a șocat opinia publică: Guvernul României a încredințat un contract de 56 de milioane de lei (12 milioane de euro), pentru achiziționarea a 1.750.000 de măști de protecție, măruntei firme Romwine&Cofee.
Aceasta a fost înființată în urmă cu un an și are ca obiect principal de activitate „comerț cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun, efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe”. Firma este deținută în acte de o anume Maria Cristian și are sediul în satul Uzunu, comuna Călugăreni (județul Giurgiu).
Ancheta a dus rapid la Cătălin Hideg, patronul firmei Sanimed International, care a admis că firma sa se află, de fapt, în spatele Romwine&Cofee. Un vechi client al banilor publici, deși firma sa „de bază”, Sanimed, are datorii uriașe la stat.
Sesizat de scandalul iscat, premierul Ludovic Orban i-a cerut ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, să dispună „o anchetă a Corpului de Control” al ministerului la ONAC. „Aştept rezultatele acestei anchete”, a adăugat Orban, care are bănuielile sale: „Mi se pare ciudat ca o firmă care nu prea are istoric şi nu are experinţă în zona medicală să poată să obţină un asemenea contract”.
Până când vor veni rezultatele controlului, să aruncăm, anticipat, o privire spre personajul care conduce misterioasa și atotputernica instituție numită Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC). Cine este și de unde vine Cornelia Nagy?
Favorita PSD (Dăncilă – Greblă – Teodorovici)
Pe 8 octombrie 2018, prim-ministrul Viorica Dăncilă a semnat prin Decizia nr. 269, prin care Cornelia Nagy a fost eliberată din funcția de secretar general al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
Nu a fost însă o sancțiune, ci o premiere: imediat, prin Decizia nr. 270, Cornelia Nagy a fost numită în funcția de președinte al nou-înființatului Oficiu Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC).
Ambele decizii sunt semnate de prim-ministrul Viorica Vasilica Dăncilă și de secretarul general al Guvernului, Toni Greblă.
Pentru numirea la șefia ONAC, propunerea a făcut-o, formal, ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, întrucât ONAC a fost plasată din start în subordinea Ministerului Finanțelor.
În noiembrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură. Dăncilă, Greblă și Teodorovici au părăsit Palatul Victoria, dar Cornelia Nagy a rămas bine-mersi la șefia ONAC. Acolo a prins-o și pandemia de coronavirus, când a crescut brusc nevoia unor achiziții urgente, fără licitație.
Așa a ajuns ONAC-ul condus de Cornelia Nagy să semneze contracte de zeci de milioane de euro pentru măști de protecție, aduse din Turcia. Dar vechile năravuri n-au dispărut nici în pandemie: Cornelia Nagy a acceptat un preț de trei ori mai mare decât cel cu care erau aduse aceleași măști de societatea Unifarm (aflată în subordinea Ministerului Sănătății).
Prețuri umflate la volume uriașe
Ziariștii de la Recorder.ro au demonstrat că prețul plătit de ONAC firmei Romwine&Cofee pe cele 1.750.000 de măști (26 de lei bucata pentru FFP2, 38 de lei pe FFP3) este de 2-3 ori mai mare decât cel cu care s-au făcut achiziții similare pe piață.
De exemplu, o mască FFP2 a putut fi cumpărată, prin Unifarm (societate a statului român, arondată Ministerului Sănătății), cu 1,8 dolari, adică 8 lei bucata. Prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), aceeași mască a fost cumpărat cu 16 lei.
De la 8 sau 16 lei la cei 26 de lei plătiți de ONAC-ul doamnei Nagy e cale lungă! Mai ales că valoarea contractului e spectaculoasă: 12 milioane de euro.
„Nu ştiu, domnu’ ziarist, dacă sunt prea scumpe. Să verifice presa, să verifice cine doreşte dacă sunt la suprapreţ. Astea sunt preţurile care sunt acum pe piaţă, nu avem altă posibilitate” (Cornelia Nagy, în dialog cu Recorder.ro)
Iată că există și „alte posibilități”! Chiar pe SEAP: 16 lei bucata, nu 26! Iar când iei volume mari, ți se mai face și un discount.
CV-ul bogat al Corneliei Nagy
* „Baroneasa ONAC”, Cornelia Nagy (57 de ani), și-a început ascensiunea la Satu Mare. A lucrat 15 ani la Vama Petea, de la granița româno-maghiară: 12 ani controlor (1985-1997), 2 ani șef birou vamal (1997-1999), 1 an expert vamal (1999-2000).
* În decembrie 2000, odată cu instaurarea autoritară a regimului Iliescu-Năstase, Cornelia Nagy și-a luat zborul spre București. Nu se știe prin ce relație politică, a aterizat direct în Ministerul de Finanțe, cu rangul de consilier superior. A avut atribuții la ANAF – Direcția de Control Financiar.
* Pe 1 noiembrie 2005, Cornelia Nagy a fost numită șefă de cabineta ministrului de Finanțe din Guvernul Tăriceanu, Sebastian Vlădescu.
* După 7 luni, pe 30 mai 2006, a preluat șefia Serviciului de coordonare și verificare a achizițiilor publice, în cadrul aceluiași Minister al Finanțelor. A ocupat funcția timp de un an, suficient încât să se îndrăgostească de achizițiile publice.
* Tot la Achiziții Publice a rămas și în următorii trei ani (2007-2010), dar ca director general, în cadrul unui minister comasat (Ministerul Economiei și Finanțelor).
* Urmează alți trei ani (2010-2013) ca director general la achiziții, în același Minister de Finanțe, după despărțirea acestuia de Ministerul Economiei.
* Trece un an (2013-2014) la Ministerul Sănătății, tot la achiziții.
* Pentru un an și jumătate (aprilie 2014 – noiembrie 2015) se mută la Ministerul Mediului, ca secretar general adjunct.
* După căderea Guvernului Ponta, Cornelia Nagy revine, pentru alte 7 luni, la Ministerul Finanțelor (noiembrie 2015 – iunie 2016), tot ca secretar general adjunct.
* Urmează aproape un an (2016-2017) ca șefă a Direcției Servicii Interne din același Minister al Finanțelor.
* În luna mai 2017 revine ca secretar general adjunct la Ministerul Mediului. Ocupă temporar, prin detașare, funcția de secretar general al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
* Pe 8 octombrie 2018, Viorica Dăncilă o numește ca director al nou-înființatului Oficiu Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC). Așadar, revine în aria Ministerului de Finanțe, unde se află și în prezent.
Această longevitate de aproape de 20 de ani în zona guvernamentală, cu migrația între trei ministere total diferite (Finanțe, Mediu, Sănătate), a fost posibilă grație susținerii politice permanente pe care i-a asigurat-o UDMR.
În aceste două decenii, Cornelia Nagy a lucrat cu miniștri de la toate partidele mari care au guvernat: Mihai Tănăsescu, Florin Georgescu (PSD), Ionuț Popescu, Sebastian Vlădescu, Varujan Vosganian, Daniel Chițoiu, Eugen Nicolăescu, Florin Cîțu (PNL), Gheorghe Pogea, Gheorghe Ialomițianu (PDL), Attila Korodi (UDMR), Grațiela Leocadia Gavrilescu (ALDE).
Ferdinand Nagy, ambasadorul
Ferdinand Nagy
Și soțul Corneliei Nagy, Ferdinand Nagy, a profitat din plin de trambulina politică numită UDMR. Acesta e fiul unui fost lider comunist din Covasna, din „epoca Ceaușescu”.
Ferdinand Nagy s-a cuibărit la Ministerul de Externe, dar a avut două mandate și la Protecția Consumatorului (ANPC)!
Câteva repere extrase din CV-ul său:
* 2013: ambasadorul României în Muntenegru
* 2011: preşedintele Biroului Internaţional de Expoziţii (BIE), Paris
* 2011-2013: reprezentant cu însărcinări speciale, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe; comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2012 – Yeosu, Korea
* 2009-2011: subsecretar de stat, MAE, Comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2010 – Shanghai, China
* 2007-2009: secretar general, Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
* 2006-2007: secretar general, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)
* 2003-2006: secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe; comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2005 – Aichi, Japan
* 2001-2003: secretar general, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)
Orban îi cere lui Cîțu să trimită Corpul de Control la ONAC
Premierul Ludovic Orban a vorbit vineri despre acest contract, într-o conferință de presă.
* „A apărut un material că în procedura de achiziţie derulată de Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate (ONAC) s-a semnat un contract-cadru cu o firmă din judeţul Giurgiu. I-am cerut ministrului Finanţelor să dispună o anchetă a Corpului de Control la ONAC. Aştept rezultatele acestui anchete.”
* „M se pare ciudat ca o firmă care nu prea are istoric şi nu are experinţă în zona medicală să poată să obţină un asemenea contract.”
* „Dacă contractul nu a fost derulat în condiţii legale, va fi reziliat, iar persoanele care au fost implicate în semnarea acelui contract, fără respectarea condiţiilor legale, vor răspunde pentru această decizie.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Jurnaliștii de la Recorder.ro au pornit pe urmele firmei Romwine&Cofee, care a obținut de la Guvernul României, prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, un contract de 56 de milioane de lei (12 milioane de euro) pentru achiziționarea de măști de protecție.
Societatea comercială Romwine&Cofee a fost înființată în urmă cu un an și are ca obiect principal de activitate „comerț cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun, efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe”. Firma este deținută în acte de o anume Maria Cristian și are sediul în satul Uzunu, comuna Călugăreni (județul Giurgiu).
În satul Uzunu, la adresa firmei, se află o curte banală, cu o casă bătrânească și o alta construită recent. Reporterii Recorder.ro nu au găsit pe nimeni acasă, dar au aflat lucruri interesante de la vecini.
Maria Cristian „nu e om de afaceri, ea lucrează ca bucătăreasă la han, la Călugăreni. Acum hanul s-a închis și lucrează cu ziua, împreună cu mai multe fete de aici, de la noi, la o firmă de lângă han”. Înainte să ajungă bucătăreasă, Maria Cristian a lucrat la o fermă de pui din Călugăreni, care s-a închis între timp.
VIDEO: Reportajul-anchetă publicat de Recorder.ro
De la 8 la 26 de lei, pe varianta Turcia
Contactată telefonic, Maria Cristian a jucat alba-neagra cu reporterii. A spus că e ea, apoi că nu e ea. I-a trimis pe ziariști „la emisiunea domnului Mănăstire, de aseară, că acolo s-a lămurit”.
La B1 TV, miercuri seara, s-a lămurit în felul următor: a intrat în direct omul de afaceri Cătălin Hideg, patronul firmei Sanimed International, care a admis că firma sa se află, de fapt, în spatele Romwine&Cofee. Sanimed nu putea obține contractul pentru aducerea măștilor, întrucât nu are certificat fiscal, pentru că are datorii mari la stat, nu și-a plătit TVA-ul. Și atunci a apelat la o firmă-paravan: cea cu sediul la Uzunu.
Inclusiv prețul măștilor de protecție e dubios. Statul român și Romwine&Cofee au bătut palma pentru livrarea unui număr de 1.750.000 de măști FFP2 sau FFP3, la prețul de 26 de lei, respectiv 38 de lei bucata. Prin comparație, preţul la care compania UNIFARM cumpără măştile de tip FFP2 coboară chiar și la 1,8 dolari (8 lei) bucata.
Așadar, de la 8 la 26 de lei – de 3,25 ori mai scump!
UNIFARM este o companie de stat gestionată de Ministerul Sănătății, care face achiziţii de echipamente direct de la producători și le livrează către instituții sanitare.
Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), instituția care a cumpărat măștile de la Romwine&Cofee, se află în subordinea Ministerului Finanțelor Publice și face achiziții pentru stocurile de rezervă necesare situațiilor de urgență.
Președinte ONAC este Cornelia Nagy, numită în octombrie 2018 de prim-ministrul Viorica Dăncilă. Decizia de numire a fost contrasemnată de secretarul general al Guvernului, Toni Greblă.
Orban îi cere lui Cîțu să trimită Corpul de Control la ONAC
Premierul Ludovic Orban a vorbit vineri despre acest contract, într-o conferință de presă.
* „A apărut un material că în procedura de achiziţie derulată de Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate (ONAC) s-a semnat un contract-cadru cu o firmă din judeţul Giurgiu. I-am cerut ministrului Finanţelor să dispună o anchetă a Corpului de Control la ONAC. Aştept rezultatele acestei anchete.”
* „Mi se pare ciudat ca o firmă care nu prea are istoric şi nu are experinţă în zona medicală să poată să obţină un asemenea contract.”
* „Dacă contractul nu a fost derulat în condiţii legale, va fi reziliat, iar persoanele care au fost implicate în semnarea acelui contract, fără respectarea condiţiilor legale, vor răspunde pentru această decizie.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
