Etichetă: olanda

  • Propunere-șoc a premierului Olandei: eliminarea Poloniei și Ungariei din Uniunea Europeană! Discuția, provocată de regimurile autoritare instaurate în aceste țări

    O propunere șocantă a lui Mark Rutte, premierul Olandei, de la tribuna Parlamentului, a făcut deja ocolul cancelariilor europene, fiind preluată de EU Observer și de jurnalistul Ovidiu Nahoi, la RFI: înființarea unei noi Uniuni Europene, dar fără Polonia și Ungaria!

    Ideea a apărut în contextul în care occidentalii sunt tot mai exasperați de ceea ce se întâmplă la Varșovia și Budapesta, unde regimuri autocrate au sufocat democrația și drepturile omului, favorizează corupția și blochează sistematic acordurile între țările UE.

    Statele membre UE se pot retrage din actuala organizație și, simultan, reînființa o nouă Uniune Europeană, fără țările căzute sub cizma dictatorilor

    Picătura care a umplut paharul este intenția Poloniei și a Ungariei de a folosi dreptul de veto pentru a bloca legarea planului european de recuperare post-criză, în valoare de 750 de miliarde de euro, de respectarea statului de drept.

    “Poate fi adoptat bugetul într-o formulă interguvernamentală sau poate fi re-fondată Uniunea Europeană fără Ungaria și Polonia?”, a întrebat premierul Rutte în Parlamentul olandez, pe 9 septembrie.

    Este pentru prima oară când liderul unei țări UE propune public ca această organizație să meargă mai departe fără statele care profită, pe de o parte, de banii contribuabililor europeni, pentru a consolida, pe de altă parte, niște sisteme autocratice, care se îndreaptă rapid spre dictatură.

    Jurnalistul Ovidiu Nahoi, specializat în politică externă, afirmă că, așa cum arată azi tratatele, nimic nu poate opri țările membre UE să devieze spre dictatură, pentru că nu există mecanisme pentru a fi eliminate. Articolul 7 prin care se pot institui sancțiuni unui stat membru, trebuie să fie votat în unanimitate, lucru imposibil azi. Eroarea celor care l-au redactat a fost să nu ia în calcul posibilitatea de a exista simultan mai multe țări unde la putere au ajuns lideri autoritari, aceste state susținându-se reciproc.

    Pe de altă parte, tot perfect legal este ca țările să se retragă din această Uniune Europeană și să înființeze, simultan, o altă organizație, dar fără țările-problemă.

    Lucrurile nu sunt însă simple, iar Ungaria și Polonia, intrate într-o zonă gri în care se scaldă azi, de exemplu, Belarus și Moldova, ar aluneca mult mai rapid și sigur spre dictatură.

    În acest moment, Uniunea Europeană are de răspuns – scrie EU Observer – la o întrebare fundamentală: continuă să includă și să subvenționeze state tot mai autocrate sau își va proteja valorile fundamentale, indiferent cât de costisitor și dificil ar fi acest lucru?

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică

  • Tensiuni în UE pe buget. Austria, Suedia, Danemarca și Olanda au înfuriat statele mai sărace

    Negocierile în ce privește bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au eșuat. Șefii de state și de guverne ale celor 27 de membri au rămas inflexibili, fiecare apărându-și poziția. S-au format două tabere: statele „frugale” Austria, Suedia, Danemarca și Olanda care doresc un buget pe șase ani sub 1% din PIB-ul statelor UE, iar statele mai puțin bogate din estul și sudul continentului care vor un buget de 1,1% din PIB-ul UE. Franța și Germania și-au păstrat rolul de arbitri ai discuțiilor.

    VIDEO. Conferința de presă de la finalul lucrărilor.

    Rămân diferențe mari, în special între țările înstărite care au contribuție netă la buget (plătesc mai mult decât primesc) și țările care beneficiază net de fondurile UE (primesc mai mult decât plătesc) și nu este clar când liderii vor relua negocierile.

    Timpul rămas este scurt, întrucât următorul ciclul bugetar se va desfășura în perioada 2021 – 2027 și vor fi necesare foarte multe decizii tehnice  după încheierea unui acord pentru a evita perturbările programelor UE. Negocierile dintre liderii europeni au fost întârziate de situația Marii Britanii. Nu puteau fi începute până nu exista o rezolvare a Brexit-ului.

    Grupul celor patru țări, conduse de premierul olandez Mark Rutte, au refuzat să accepte un buget de peste 1 la sută din PIB-ul UE, un prag simbolic pe care criticii l-au denunțat ca fiind un impediment inutil în ce privește marile ambiții ale blocului de la problemele schimbărilor climatice până la transformarea digitală.

    Negocierile privind bugetul Uniunii Eurupene sunt întotdeauna dificile și, de obicei, necesită mai mult de un singur summit extraordinar. La asta se adaugă și pierderea contribuției Regatului Unit care crează un deficit de 70 de miliarde de euro pentru o perioadă de șase ani.

    ”Dacă grupul celor patru ţări bogate Suedia, Danemarca, Ţările de Jos şi Austria insistă (asupra poziţiei lor privind bugetul UE), atunci putem pleca direct acasă”, a declarat premierul Cehiei Andrej Babis.

    În ciuda eforturilor susţinute pentru avansarea către un acord final asupra viitorului buget, nu s-a putut ajunge la niciun rezultat în acest moment, pe fondul menţinerii diferenţelor de abordare dintre statele membre care solicită un volum total al bugetului de 1,00% din PIB-ul UE şi statele membre care pledează pentru un buget mai ambiţios.

    „În cadrul discuţiilor, preşedintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile preşedintelui Consiliului European de a lua în considerare aşteptările şi sensibilităţile statelor membre în raport cu elementele noului buget şi a reiterat aspectele de interes prioritar pentru România. În egală măsură, a transmis disponibilitatea României de a contribui, de o manieră constructivă, la efortul comun de avansare în direcţia unui acord”, se arată într-un comunicat emis de instituția prezidențială, citat de Agerpres.ro.

    Conform declarațiilor președinteleui, România e dispusă la compromisuri, dar susține un buget de peste 1% din PIB-ul statelor UE. În plus, Klaus Iohannis a cerut un acces mai ușor la fondurile europene.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • FOTBAL. Perspectiva Euro 2020: după Islanda și Bulgaria/Ungaria, am înfrunta Olanda, Austria și Ucraina. La București!

    Naționala de fotbal a Romniei și-a aflat posibilii adversari de la Euro 2020, deși nu s-a calificat încă! Dacă va ajunge totuși la turneul final, România va juca în Grupa C, alături de Olanda, Ucraina și Austria.

    Tragerea la sorţi a grupelor pentru turneul final Euro 2020 a avut loc sâmbătă la Complexul Romexpo din Bucureşti.

    Pentru a ajunge la Euro 2020, România trebuie să treacă de încă doi adversari, în play-off-ul Ligii Națiunilor, în luna martie, jucând ambele meciuri în deplasare:

    • 26 martie: Islanda (semifinale)
    • 31 martie: Bulgaria sau Ungaria (finală).

    Cele 4 play-off-uri ale Ligii Națiunilor:

    La turneul final Euro 2020 sunt calificate deja 20 din cele 24 de echipe. Ultimele 4 vor fi câștigătoarele mini-turneelor play-off din 26-31 martie.

    Componenţa celor 6 grupe

    Grupa A: Italia, Elveţia, Turcia, Ţara Galilor
    Grupa B:
    Belgia, Rusia, Danemarca, Finlanda
    Grupa C: Olanda, Ucraina, Austria + România
    (dacă se califică) / Georgia, Macedonia de Nord, Kosovo sau Belarus (dacă România nu se califică)
    Grupa D:
    Anglia, Croaţia, Cehia, X (Scoţia / Israel / Norvegia / Serbia)
    Grupa E:
    Spania, Polonia, Suedia, Y (Bosnia Herţegovina / Slovacia / Irlanda / Irlanda de Nord)
    Grupa F:
    Germania, Franţa, Portugalia, Z (Islanda, Bulgaria, Ungaria)

    Cele 12 orașe-gazdă

    • Bucureşti (România)
    • Baku (Azerbaidjan)
    • Copenhaga (Danemarca)
    • Londra (Anglia)
    • München (Germania)
    • Budapesta (Ungaria)
    • Roma (Italia)
    • Amsterdam (Olanda)
    • Dublin (Irlanda)
    • Sankt Petersburg (Rusia)
    • Glasgow (Scoţia)
    • Bilbao (Spania)

    România a primit organizarea a patru meciuri de la Euro 2020: trei în Grupa C și unul în „optimi”. Pe Arena Naţională din București sunt programate meciuri în zilele de 14, 18, 22 şi 29 iunie 2020.

    Dacă se califică, naționala României va juca cel puţin două partide la Bucureşti.

    Euro 2020 se va desfășura în perioada 12 iunie – 12 iulie 2020.

    Meciul de deschidere va fi Italia – Turcia, pe 12 iunie.

    Finala se va juca pe 12 iulie, pe stadionul „Wembley” din Londra, arenă care va găzdui și ambele semifinale.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * EURO 2020. Când fotbalul scoate limba la noi. România – Norvegia 1-1, cu bară, penalty ratat și gol primit în minutul 90+2

    * EURO 2020. Ne-am calificat… în repriza a doua! În prima, suntem eliminați de mult. Per total, mai sperăm

    * Prăbușirea unui brand național: gimnastica feminină. Locul 22 din 24 la Mondiale! „Întreaga societate românească e vinovată”, spune antrenorul Forminte

    * VIDEO. Dacă doriți să revedeți un meci istoric: Simona Halep – Serena Williams 6-2, 6-2. Îți vine să sari în sus de bucurie și la reluare!

  • Stolojan către Dăncilă, la Strasbourg: „Să mergeți și în Parlamentul olandez, dar fără Dragnea și Tăriceanu!”

    Printre cei care au luat cuvântul în Parlamentul European, ieri, s-a numărat și Theodor Stolojan (europarlamentar PNL).

    • „Atât timp cât România nu este nici membră a Spațiului Schengen și nici membră a Zonei Euro, țara noastră nu este pe deplin integrată în Uniunea Europeană”.
    • „Ca prim-ministru, aveți obligația față de toți românii, de mediul de afaceri din România, de a vă întâlni cât mai rapid cu prim-miniștrii din Olanda și Franța, cu cancelarii Germaniei și Austriei, să-i convingeți că România merită, este pregătită să adere la Spațiul Schengen”.
    • „În Olanda, ar trebui să mergeți și în Parlamentul olandez, dar fără președinții celor două Camere ale Parlamentului României, care sunt lipsiți de orice credibilitate, din cauza motivelor binecunoscute”.