Mitingul organizat de AUR în fața Palatului Parlamentului a adunat sâmbătă în jur de 2.000 de protestatari, deși liderii partidului extremist se lăudaseră că vor fi prezenți „cel puțin 15-20.000 de oameni”.
Protestul „împotriva acțiunilor antinaționale și anti-familie promovate de actuala guvernare”, cum a fost prezentat de liderii AUR, s-a transformat rapid – așa cum era de așteptat – într-o manifestare anti-europeană, anti-occidentală și anti-capitalistă.
Claudiu Richard Târziu, senator AUR, a anunțat înaintea mitingului că „cel puțin 15-20.000 de oameni vor fi, s-ar putea să fie și mai mulți”, iar deputatul George Simion (președintele partidului) a plusat în aparițiile sale publice, vorbind de „zeci de mii de români adevărați”. Cu greu s-au strâns însă vreo 2.000, și aceia coborâți din autocare cu numere de Buzău, galați, Brăila, Constanța, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Argeș, Dâmbovița, Prahova etc.
Au venit insa in jur de 2.000, adusi din tara cu autocarele. Acestia scandeaza lozinci nationaliste pe fundal de melodii populare.
Protestul a fost promovat cu lozincile „Nu ne vindem țara!” și „Apărăm România, bogățiile, copiii, țara”, iar mulțimea adusă cu autocarele de prin provincie, de către filialele AUR, a dat-o repede pe slogane naționaliste, de factură primitivă, încurajate de liderii partidului.
Cel mai mult s-a scandat „Nu ne vindem țara!”. Exact ca în 1990, când exact sub acest slogan s-a creat cadrul ideal pentru ca FSN-iștii lui Ion Iliescu să pornească marele jaf național, nederanjați de capitalul străin.
VIDEO: Protestul leșinat cu care se laudă AUR-iștii
Pericolul revenirii la politica ascunsă în spatele sloganului „Nu ne vindem țara!” a fost exemplificat convingător de George Colgiu, fost jurnalist, în prezent purtător de cuvânt al Romsilva.
Într-un text postat pe Facebook după mitingul AUR de sâmbătă, Colgiu a prezentat ravagiile pe care le-a adus politica lui „Nu ne vindem țara!”. Studiu comparativ: uzina Dacia din Colibași (Argeș) față de uzina Semănătoarea din București. Un caz în care „ne-am vândut țara” comparat cu unul în care „nu ne-am vândut țara”. Concluziile, susținute de cifre, sunt terifiante.
Asemenea exemple merită reamintite pentru ca românii să nu mai cadă încă o dată în capcana anilor ’90, fiind păcăliți să-i voteze pe „patrioții” care, în spatele unei lozinci înșelătoare, pregăteau jefuirea țării. De data asta, AUR încearcă să fie FSN-ul anilor ’90.
Mai jos, textul lui George Colgiu.
George Colgiu: „Sub sloganul «Nu ne vindem țara!» a avut loc un mare jaf al unor băieți «deștepți»”. Cum a fost salvată Dacia cea „vândută” și a fost falimentată Semănătoarea cea „nevândută”
„Georgică Legionarică a scos de la naftalină sloganul securist din 1990 – «Nu ne vindem țara!», care ne-a costat un deceniu de stagnare după 1990.
Nu mă îndoiesc că sloganul ăsta, născut în laboratoarele Securității în 1990, alături de celebrul «mâncat al salamului cu soia», va prinde, în special la votanții AUR.
Dar am două exemple, de vândut și de nevândut țara, după 1990.
Dacia avea 30.000 de angajați și producea 70.000 de Dacia 1310, un model total depășit, cu numeroase probleme tehnice. Directorul de atunci al fabricii, (Constantin – n. red.) Stroe, se chinuia să găsească un investitor, neavând bani pentru investiții, marketing, rețea de dealeri și service.
De când a fost preluată de Renault, Dacia a produs peste 8.000.000 de autoturisme, cu 15.000 de angajați, uzina de la Mioveni produce piese pentru toate uzinele din lume, are rețea solidă în lume, iar modele Dacia sunt în top 10 vânzări în Europa, depășind Volkswagen, Skoda, Fiat.
La fel a prosperat și uzina de la Craiova, sub Daewoo și, mai ales, sub Ford.
La polul opus este Semănătoarea București. În anii ’90 a fost cumpărată de New Holland, numărul 2 mondial în producția de utilaje agricole. Au vrut să facă în România centrul lor de producție pentru toată Europa Centrală și de Est. Muncitorii s-au opus, că «nu ne vindem țara» , i-au bătut pe reprezentanții New Holland și i-au aruncat în Dâmbovița, într-o mică mineriadă. Italienii de la New Holland s-au retras din România și au ridicat o mega-fabrică în Polonia, de unde importăm acum utilaje agricole. Semănătoarea a fost privatizată cu un «investitor» român, pentru un milion de dolari. «Investitor» care a tăiat fabrica și a dat-o la fier vechi, a concediat toți angajații care «nu și-au vândut țara», iar pe terenul de 40 de hectare a ridicat frumosul proiect imobiliar Sema Parc.
Sub sloganul «Nu ne vindem țara!» a avut loc de fapt un mare jaf al unor băieți «deștepți». Unde au fost făcute privatizări pe bune, cu firme serioase, fostele uzine comuniste s-au modernizat și au prosperat, muncitorii au câștigat mai mult și au beneficiat de condiții de muncă mult mai bune.”