Etichetă: Neue Zurcher Zeitung

„Neue Zurcher Zeitung”, unul dintre cele mai influente ziare elvețiene, îi dedică un spațiu amplu favoritei la șefia Parchetului european, românca Laura Codruța Kovesi. E o analiză complexă și bine informată.

Articolul din „Neue Zurcher Zeitung”

„În guvernul României s-a răspândit teama. Politicienii sunt îngroziți de amenințătoarea revenire a unei «răzbunătoare». Laura Codruța Kovesi, șefa autorității anticorupție din România (DNA), care a fost demisă în iulie, este cel mai promițător candidat pentru noul post de Procuror General al UE. Lista scurtă mai cuprinde un candidat francez și unul german. Dacă va câștiga concursul, românca ar putea continua de acolo de unde a fost oprită în iulie anul trecut: urmărirea penală a cazurilor mari de corupție, spălare a banilor și deturnare a subvențiilor UE – nu numai în România, țara sa de origine, ci în întreaga Uniune Europeană.

Ca șefă a DNA, Kovesi a început anchete împotriva celui mai puternic politician din țară. Ea îl suspectează pe Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților și liderul social-democraților, de deturnarea unei sume de 21 de milioane de euro, sumă alocată proiectelor rutiere. Kovesi ar putea conduce investigarea cazului și de la Bruxelles – cu atât mai mult cu cât nu ar mai putea fi deranjată cu  represalii și amenințări.

Campanie împotriva lui Kovesi

Împotriva redeschiderii anchetelor penale conduse de Kovesi luptă, în prima linie, ministrul român al Justiției, Tudorel Toader, responsabil de demiterea lui Kovesi anul trecut. Toader a declarat că îi va informa pe omologii săi din UE cu privire la «modul abuziv în care Kovesi și-a condus activitatea pentru a obține influență politică». Guvernul o numește pe Kovesi reprezentanta «statului paralel», care, precum Securitatea sub Ceaușescu, hărțuiește și șantajează cetățenii. Pentru a o împiedica pe Kovesi, urmează a fi reluată inclusiv o anchetă închisă privind un posibil plagiat: ea și-ar fi copiat lucrarea de doctorat, crede Ministrul Justiției.

În numirea Procurorului General al UE se pronunță Parlamentul European și Consiliul Justiție și Afaceri Interne, format din miniștrii Justiției și ai Afacerilor Interne din toate statele membre ale UE.

Este foarte posibil ca, în mod paradoxal, această campanie românească împotriva lui Kovesi să ajute candidaturii ei, deoarece teama oficialilor români pare un indicator al eficienței lui Kovesi. Cel puțin în Parlamentul European, nominalizarea ei ar trebui să treacă fără probleme.

În mandatul său de 5 ani la DNA, Kovesi a adus în fața instanței de judecată un număr mare de miniștri, primari, parlamentari și oameni de afaceri, câțiva ajungând chiar și în închisoare. Prin aceste acțiuni și-a creat dușmani puternici în rândurile Guvernului (așa numit) social-democrat. De la victoria electorală la sfârșitul anului 2016, Guvernul a depune eforturi serioase pentru a submina separarea puterilor în stat și pentru a aduce sistemului judiciar sub control politic. Un rol esențial îl joacă în acest sens o reformă judiciară, menita a îngreuna urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, i-a cerut președintelui Klaus Iohannis, în februarie 2018, să o concedieze pe Kovesi. Motivele invocate au fost că ea și-ar fi depășit competențele, ar fi exercitat presiuni asupra procurorilor și ar fi făcut declarații care ar fi afectat negativ reputația României în străinătate. Inițial Johannis a refuzat, dar ulterior a fost forțat să facă acest pas printr-o hotărâre a Curții Constituționale. Judecătorii Curții Constituționale au decis că nu ar fi stat în competența președintelui faptul de a judeca material cererea ministrului Justiției. El urma doar să o pună în aplicare. Iohannis a eliberat-o din funcție pe Kovesi în iulie 2018. În ianuarie, ea a făcut apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. În România, îi este refuzată prezentarea cazului în instanță.

Baschetbalistă și juristă

Concedierea forțată a procuroarei a provocat reacții inclusiv la Bruxelles. În raportul său privind situația statului de drept în România, Comisia Europeană și-a schimbat tonul în noiembrie 2018. Raportul a arătat că separarea puterilor este în pericol și că eliberarea din funcție a lui Kovesi este o consecință directă a unei periculoase concentrări a puterii în mâinile ministrului Justiției. Anterior, sute de mii de cetățeni demonstraseră în București împotriva eroziunii statului de drept.

Laura Codruța Kovesi s-a născut în 1973 în Transilvania, într-o familie român-ortodoxă de juriști. Numele de familie de rezonanță maghiară vine de la soțul ei, de care este astăzi divorțată. Fostă jucătoare de baschet, cu o înălțime de 1,85 metri, Kovesi a început după încheierea studiilor o carieră promițătoare ca procuror.

În 2013 a fost numită șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), de către președintele de atunci, Traian Băsescu, la propunerea ministrului interimar al Justiției, premierul Victor Ponta. Doi ani mai târziu, Ponta a trebuit să demisioneze din funcția de președinte al Partidului Social-Democrat din cauza unei anchete pornite de Kovesi împotriva lui.”

(Traducerea: Laura Codreanu și Gabriela Mirescu)