ziaristii.com

Etichetă: negocieri

  • Un prim acord PNL – USR-PLUS: Cîțu – premier, Orban – șef la Camera Deputaților, 8/7 la ministere

    Negocierea funcțiilor între PNL și USR-PLUS pare să fi ajuns aproape de final, scrie G4Media, care citează surse din cele două partide. Conform înțelegerii de vineri, liberalii au primit ce au vrut – șefia Guvernului și a Camerei Deputaților –, dar au fost siliți să cedeze mai multe portofolii ministeriale decât ar fi dorit către USR-PLUS, care primește și șefia Senatului.

    În cele din urmă, scrie G4Media, s-a convenit pentru următoarea formulă: Florin Cîțu va fi propunerea coaliției PNL – USR-PLUS – UDMR pentru postul de premier. Ludovic Orban va fi susținut pentru președinția Camerei Deputaților, așa cum și-a dorit. Anca Dragu, de la USR-PLUS, va fi susținută pentru președinția Senatului.

    Pentru a primi pozițiile de premier și de șef al deputaților, PNL a acceptat ca USR-PLUS să ia un număr de ministere aproape egal cu al liberalilor. În final, PNL ar urma să aibă 8 portofolii, USR-PLUS – 7, iar UDMR – 3.

    Conform surselor Europa Liberă, Dan Barna și Kelemen Hunor – șefii USR-PLUS și UDMR – vor fi vicepremieri în Guvernul Cîțu. În plus, Barna va primi și o funcție executivă concretă – cea de ministru al Dezvoltării, portofoliu pe care liberalii și l-ar fi dorit foarte mult.

    La Ministerul Finanțelor, USR-PLUS insistă să fie pus Claudiu Năsui. Mai mulți lideri ai PNL nu agreează atâtea compromisuri.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Mirel Palada – doar 9 luni de închisoare cu suspendare pentru că l-a bătut pe senatorul Goțiu în studioul B1 TV

    * Revenge porn: o femeie din Alba Iulia a fost filmată pe ascuns când făcea sex. Imaginile au fost postate pe 6 siteuri porno, dar procurorul l-a făcut scăpat pe făptaș

    * După ce a făcut publice datele unui client nemulțumit, Banca Transilvania contestă amenda și acuză omul că a trimis un e-mail cu “conținut defăimător”

    * „Busu” de la Meteo, în direct la Pro TV: „Eu cred că virusul ăsta n-a apărut aşa, din neant! A fost creat! Marile companii n-au fost afectate“

  • Ușor dezgheț în negocierile PNL – USR-PLUS – UDMR. „Fiecare parte și-a exprimat o anumită flexibilitate”

    Ludovic Orban (președintele PNL), Dan Barna (președintele USL), Dragoș Tudorache (vicepreședinte PLUS) și Kelemen Hunor (președintele UDMR) s-au întâlnit joi, în jurul orei 13.00, pentru o nouă rundă de negocieri. La un moment dat, ei au ieșit joi la o declarație de presă comună.

    Pentru prima dată după câteva zile de blocaj, lucrurile par să se dezghețe. Cei patru lideri și-au arătat determinarea de a finaliza cu succes negocierile, astfel încât până la finalul anului să fie instalat un nou guvern.

    Ulterior, după ce a ajuns la sediul PNL, Ludovic Orban a spus că astăzi, la ora 17.00, se vor relua negocierile pe programul de guvernare, iar mâine, de la 9.00, se va discuta în continuare pe grila politică.

    Principalele declarații

    Ludovic Orban (PNL): ”Am decis să continuăm discuțiile pentru formarea unei majorități parlamentare care să ducă la învestirea unui guvern. Vom comunica împreună rezultatul în ecoluția discuțiilor, pe măsură ce se ajunge la înțelegeri pe anumite teme. Toate variantele sunt pe masă”.

    Dan Barna (USR): ”În întâlnirea de azi fiecare parte și-a exprimat o anumită flexibilitate. Suntem dispuși să găsim o soluție care să ducă la o soluție stabilă. Astăzi, de la ora 17.00, colegii noștri vor începe să lucreze pe programul de guvernare. Mâine continuăm discuția pe partea politcă. Fiecare dintre partide și-a exprimat mandatul, suntem din nou la masa negocierilor”.

    Dragoș Tudorache (PLUS): Suntem deciși să lucrăm în această formulă. Aceasta este coaliția în care cu toții investim în aceste zile și suntem convinși că vom reuși.

    Kelemen Hunor (UDMR): ”Vom continua aceste discuții, pentru că singura soluție bună pentru România este această majoritate formată din PNL, USR-PLUS și UDMR. Toate soluțiile rămân pe masă, din punct de vedere politic. Până la finalizarea negocierilor vom găsi o echilibrare până la finalizarea negocierilor, pe toate palierele – Parlament, Guvern… Sunt convins că până la sfârșitul anului vom avea un guvern funcțional. Vom găsi cea mai bună soluție pentru România.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * PNL propune USR-PLUS să aleagă: 1. Orban premier, Cîțu șef la Senat; 2. Cîțu premier, Orban șef la Camera Deputaților

  • Generalul Ciucă redevine favorit la funcția de premier după blocajul negocierilor PNL – USR-PLUS. E varianta preferată de Iohannis

    Varianta desemnării de către președintele Klaus Iohannis a generalului Nicolae Ciucă în funcția de premier revine în actualitate după ce negocierile dintre PNL și USR-PLUS, purtate sâmbătă și duminică, au eșuat. Potrivit liberalului Ovidiu Raețchi, aceasta ar fi soluția șefului statului, care ar căuta un nume agreat de toate cele trei partide vizate pentru coaliția de guvernare: PNL, USR-PLUS și UDMR.

    Negocierile dintre PNL  și USR-PLUS au eșuat în weekend pentru că șefii celor două formațiuni nu s-au înțeles la împărțirea funcțiilor.

    PNL ar fi vrut și postul de premier, și pe cel de președinte al Camerei Deputaților. Pentru prima funcție era propus Florin Cîțu, pentru cea de-a doua, președintele partidului, Ludovic Orban.

    USR-PLUS nu a fost de acord și a mers pe principiul: “PNL alege primul, are acest drept pentru că a obținut mai multe voturi, dar apoi alegem noi”.

    Lucrurile s-au împotmolit pentru că PNL vrea neapărat postul de premier, dar și Orban vrea să-și păstreze influența prin desemnarea sa ca al treilea om în stat. Dan Barna, co-președinte USR-PLUS, simte pericolul de a fi tras pe linie moartă după rezultatul foarte slab de la alegeri și insistă să-și securizeze, la rându-i, o poziției importantă în stat – președinția Camerei Deputaților.

    Delegațiile s-au despărțit duminică fără niciun acord, astfel că luni vor merge la Cotroceni, pentru a se consulta cu președintele Klaus Iohannis, având fiecare propria propunere de premier. Liberalii vor avansa numele lui Cîțu, iar USR-PLUS – pe cel al lui Cioloș.

    Raețchi: „Ne întoarcem la scenariul Ciucă, pe care nimeni nu îl poate refuza. Pentru că premierul interimar bifeaza toate criteriile: e și un pic liberal, și un pic independent, și un pic tehnocrat“

    În aceste condiții, Klaus Iohannis ar putea să caute o altă persoană, iar generalul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării în ultimul an, premier interimar în ultima săptămână, după demisia lui Orban, și fost comandant al trupelor române în Irak, ar benefica de încrederea sa.

    Interesant ce scrie liberalul Ovidiu Raețchi (deputat în legislatura 2016-2020) pe contul său de Facebook.

    Postarea lui Ovidiu Raețchi

    “Știind că «opțiunea zero» a președintelui Iohannis pentru «Guvernul Vaccinării» a fost senatorul Nicolae Ciucă, desemnat de altfel și premier interimar, USR are o poziție de negociere mai solidă în raport cu PNL în discuțiile despre algoritmul puterii.

    În cazul în care coaliția PNL-USR-UDMR nu-i poate propune președintelui o nominalizare comună de premier, președintele e pus în situația de a găsi varianta care să obțină acordul celor trei partide. Și așa ne întoarcem la scenariul Ciucă, pe care nimeni nu-l poate refuza (și care ar obține chiar și de la opoziție voturi – cum să voteze «patrioții» PSD și «suveraniștii» AUR împotriva unui general care chiar a luptat sub drapel, în Irak?). Pentru că premierul interimar bifeaza toate criteriile: e și un pic liberal, și un pic independent, și un pic tehnocrat.

    Relevante sunt acum calculele USR: crede că va obține mai mult de la Cîțu sau de la Ciucă? Florin Cîțu vine la masa negocierii cu oferta-tip a PNL. Nicolae Ciucă ar putea impune o formulă mai personalizată, bazată pe propriile compatibilități. Teoretic, USR-iștii ar putea obține mai multe breșe, pe ministere disputate politic, în varianta Ciucă. Dar, intuind asta, și Cîțu ar putea ceda în ultima clipă în câteva puncte-cheie.

    E logic, în aceste condiții, ca USR să nu se grăbească. Are mai multe opțiuni, presiunea nu apasă asupra sa, cunoaște cărțile celuilalt jucător și știe că greutatea sa în negociere e mai mare decât cea oferită de scorul electoral.

    În aceste condiții, discuțiile se vor prelungi semnificativ. Iar președintele Iohannis rămâne, în mod evident, principalul jucător – și cel care va impune varianta funcțională finală“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Șoșoacă, viitoare senatoare AUR: „Ne vor lua cu Armata, ne vor duce la abator, ca pe vite, la moarte”

  • Rareș Bogdan, în cărți pentru Ministerul de Interne. Ce vor negocia PNL, USR-PLUS și UDMR începând de sâmbătă dimineața

    Europarlamentarul Rareș Bogdan ar putea prelua postul de ministru al Internelor, au declarat pentru news.ro surse din interiorul PNL.  Negocierile între liberali, USR-PLUS și UDMR vor demara sâmbătă dimineață și vor cuprinde mai multe teme: componența guvernului, programul de guvernare și împărțirea funcțiilor în noul Parlament.

    S-ar dori, conform surselor G4Media, un guvern cât mai mic, cu 16-18 ministere. Dacă se va alege varianta cu 18, PNL va primi 10 portofolii, USR-PLUS – 6, iar UDMR – 2.

    La negocierile pentru componența guvernului, liberalii îi trimit la negocieri pe președintele Ludovic Orban, Florin Cîțu (ministrul Finanțelor), Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte PNL) și Robert Sighiartău (secretar general al PNL).

    USR-PLUS îi trimite pe Dacian Cioloș, Dan Barna (copreședinții alianței), Dragoș Tudorache (președinte executiv), Dominic Fritz (primarul Timișoarei), Vlad Voiculescu (președintele pe București) și Ionuț Moșteanu (membru în Biroul Național.

    La negocierea programului de guvernare, PNL merge pe mâna delegației Ionel Dancă – Cristian Bușoi – Laurențiu Leoreanu. USR-PLUS vine cu Dragoș Pîslaru, Anca Dragu, Victor Giosan, Alin Mituță, Cristian Ghinea, Claudiu Năsui, Lucian Stanciu Viziteu și Stelian Ion.

    Discuțiile despre împărțirea funcțiilor în Parlament vor fi făcute de Alina Gorghiu, Florin Roman, Raluca Turcan și Daniel Fenechiu din partea PNL. Din partea USR-PLUS vin Oana Țoiu, Cătălin Drulă, Radu Mihail, Ștefan Pălărie și Cristina Prună.

    UDMR va merge pe doar două echipe de negociatori conduse de Kelemen Hunor (președintele partidului) și Porcsalmi Balint (vicepreședinte). În echipă mai intră Hegedus Csilla, Biro Rozalia, Antal Arpad, Szabo Odon, Tanczos Barna și Csoma Botond.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Ministerul Justiției ar putea ajunge la USR-PLUS. Liberalii par dispuși să-l cedeze, la pachet cu Sănătatea, ca să păstreze Finanțele

    O veste tulbură bucuria din PSD după alegeri: Ministerul Justiției ar putea ajunge la USR-PLUS în noua guvernare. News.ro anunță, citând surse din interiorul PNL, că liberalii ar fi dispuși să cedeze acest portofoliu foarte important pentru a-l păstra pe cel de Finanțe, la care nu vor să renunțe cu niciun chip.

    Trecerea Justiției la USR-PLUS ar fi cea mai proastă veste posibilă pentru PSD, dat fiind că USR-PLUS presează de peste trei ani pe temele justiției, axându-și întregul discurs pe direcțiile “fără penali în funcții publice” și “scăpăm țara de hoție”. Preluarea ministerului de către acest partid ar trebui să accelereze repararea legilor justiției distruse de regimul Dragnea – PSD în perioada 2017-2019.

    Sursele News.ro spun că PNL ține să rămână la conducerea Apărării, Externelor, Internelor, Economiei, Dezvoltării și Transporturilor.

    Ministerul Sănătății ar putea ajunge tot la USR-PLUS, iar favorit să-l preia este Vlad Voiculescu

    În aceste împrejurări, un alt minister extrem de important și de dificil, cel al Sănătății, ar putea ajunge tot la USR-PLUS, caz în care Vlad Voiculescu ar fi candidatul principal pentru post.

    Un al treilea minister capital pentru țară, dar foarte greu și, prin urmare, evitat de toate partidele care vor forma coaliția, este Ministerul Educației. Sistemul de învățământ este la pământ, într-un colaps total, criza fiind grăbită și agravată de apariția pandemiei. Va fi nevoie de o persoană foarte pricepută și deosebit de energică pentru a putea iniția procesul de redresare a educației în România. Elevii din țara noastră au ajuns pe ultimul loc în Europa ca nivel de cunoștințe. Politizarea, amatorismul, scăderea nivelului de instruire a profesorilor, lipsa de strategie și de planificare pe termen mediu și lung au pus pe butuci învățământul românesc, care azi e în derivă și nu mai asigură minimum de cunoștințe pentru elevi.

    În noul guvern, în discuție ar mai rămâne portofoliile de la Tineret și Sport, Agricultură, Muncă și Cultură. UDMR vrea 2-3 ministere, iar USR-PLUS solicită, cu totul, 5.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Negocieri pentru Guvern: PNL vrea Finanțele, Internele, Externele, Apărarea, Dezvoltarea Regională și Sănătatea, USR vrea Educația, Mediul și Fondurile Europene, UDMR vrea Cultura

    Noul Guvern al României ar urma să se restrângă la 16 ministere: 8 preluate de PNL, 5 de USR-PLUS și 3 de UDMR, dezvăluie jurnalistul Sebastian Zachmann în Adevărul, citând surse politice apropiate negociatorilor. Între portofoliile vizate de liberali s-ar afla Sănătatea, Finanțele, Economia, Justiția, Internele, Dezvoltarea Regională, Internele și Externele. USR-PLUS ar urmări Educația, Mediul, Fondurile Europene și Energia. UDMR ar putea primi Cultura, conform aceleiași surse.

    Exact ca și în 2016, partidele de dreapta s-au arătat surprinse de înfrângerea în alegerile parlamentare. După ce, tot anul, PSD fusese cotat în sondaje la 21-25%, când a venit momentul adevărului a reușit să câștige detașat scrutinul din 6 decembrie, cu 30%. PNL a luat abia 25%, deși tot anul fusese evaluat în sondaje la 30-41%. USR-PLUS, care se aștepta să ia 23%, a obținut la urne doar 15%. PMP și Pro România n-au trecut pragul electoral, în schimb în Parlament a intrat, în mod șocant, formațiunea AUR, un partid pseudonaționalist, populist și manevrat de Moscova. Această grupare a primit aproape 9% din voturi. Al cincilea partid care va face parte din Parlament este UDMR, care a luat puțin peste 6%.

    Președintele Klaus Iohannis manevrează într-o situație complicată: PSD a câștigat clar alegerile, dar nu poate face Guvernul. Coaliția partidelor pro-europene are, în schimb, o majoritate fragilă

    Toate acestea s-au produs pe fondul unui absenteism copleșitor. Doar 31,84% din cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Cum PSD – partid cu electorat foarte disciplinat – este favorizat atunci când se înregistrează o prezență scăzută la vot, social-democrații s-au trezit învingători în mod nesperat. Electoratul de dreapta, majoritar dar mai pretențios, nu a fost mobilizat de PNL și USR-PLUS, care în ultimele luni s-au războit între ele, considerând că PSD-ul este “mort”. Rezultatul a fost dezastrul din 6 decembrie.

    În această conjunctură, președintele Klaus Iohannis trebuie să manevreze într-o situație complicată. Cutuma cere ca el să desemneze candidat la postul de premier un reprezentant al partidului care a câștigat alegerile, adică PSD. Dar legea nu-l obligă la acest lucru atât timp cât din consultări reiese clar că învingătorii din alegeri nu vor putea strânge și o majoritate parlamentară. PSD și AUR au împreună doar 39%, în timp ce PNL, USR-PLUS și UDMR au, la un loc, 46%. Prin redistribuirea celor circa 15% care fuseseră câștigate de partide rămase sub pragul electoral, cele trei partide pro-europene se vor duce spre 53%, iar celelalte două formațiuni, anti-occidentale și populiste, rămân cu 47%.

    Ilie Bolojan, generalul Nicolae Ciucă și Eduard Hellvig – favoriți la postul de premier

    Pentru a putea forma un guvern de dreapta care să mențină România pe direcția euroatlantică, Iohannis a renunțat la premierul Ludovic Orban, căruia i-a reproșat rezultatul foarte slab al PNL în alegeri. Noul guvern se va face în jurul unui premier propus tot de liberali, dar care să nu poarte în cârcă povara situației din pandemie.

    Printre candidați se numără Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, recomandat de performanțele foarte bune ca administrator al Oradei, generalul Nicolae Ciucă, ministru al Apărării recomandat de relația apropiată cu Iohannis, și șeful SRI, Eduard Hellvig, de asemenea un apropiat al președintelui.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Șoșoacă, viitoare senatoare AUR: „Ne vor lua cu Armata, ne vor duce la abator, ca pe vite, la moarte”

  • Eșec la Consiliul European! Austria, Olanda, Suedia și Danemarca vor un buget mai mic. Iohannis: „rezultat dezamăgitor”

    Summitul UE dedicat obţinerii unui acord privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 s-a încheiat abrupt vineri seară, după ce liderii statelor membre nu au reuşit să ajungă la o înţelegere, informează agenţiile internaţionale de presă.

    Cei 27 de şefi de stat şi de guvern au petrecut 27 de ore într-o încleştare privind bugetul UE pe 2021-2027, fiind evidentă o diviziune profundă între statele net contributoare şi cele care au dorit menţinerea nivelului cheltuielilor, anunță Agerpres.ro.

    Înainte de reluarea summitului, în jurul orei 17.00 GMT, Charles Michel, președintele Consiliului European, a venit cu o nouă propunere care limita cheltuielile la 1,069% din venitul naţional brut al statelor membre. Aceasta a fost însă imediat respinsă când liderii statelor membre s-au întors la masa de discuţii.

    „S-a ajuns pur şi simplu la o situaţie de bloc contra bloc. De asta discuţiile au eşuat”, a explicat o sursă pentru AFP, citată de Agerpres.ro.

    „Din nefericire, am observat că nu a fost posibil să ajungem la un acord. Am observat că mai avem nevoie de timp”, a spus Michel la conferinţa de presă de după încheierea summitului.

    El a recunoscut că a fost imposibil să se stabilească data viitorului summit pentru discutarea bugetului UE, ceea ce, potrivit AFP, este o dovadă a diviziunilor profunde dintre cei 27.

    „Diferenţele au fost pur şi simplu prea mari. Chiar şi datele preliminare ale noii propuneri au fost suficiente pentru a arăta că nu va fi suficient pentru a depăşi diferenţele”, a declarat la rândul ei Angela Merkel în faţa jurnaliştilor.

    „Asta este democraţia. Este o bună tradiţie în democraţie să discuţi şi să dezbaţi”, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Ea a mai afirmat că este indispensabil ca „munca să continue asiduu în timpul săptămânilor şi lunilor care vin”.

    Ceea ce anunța Klaus Iohannis la începutul zilei de vineri a rămas neschimbat, iar negocierile vor continua.

    „… am avut o rundă în plen în care fiecare şi-a exprimat punctul de vedere. (…) Au urmat discuţii în formate mici, bilaterale, reprezentanţii statelor cu conducerea Consiliului şi Comisiei, aceste discuţii au durat până la ora 6 dimineaţa, când am intrat eu cu echipa mea la negocieri, însă rezultatul este, cel puţin până în momentul acesta, dezamăgitor. Nu pot să spun că s-au făcut progrese. Poziţiile nu s-au apropiat”, a declarat Klaus Iohannis, președintele României.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Negocieri murdare: Tudorel Toader e dispus să dea ordonanța de amnistie și grațiere dacă Dragnea îl face europarlamentar

    În ultimele săptămâni, Tudorel Toader și Liviu Dragnea au discutat de mai multe ori despre emiterea unei ordonanțe de urgență pentru amnistie și grațiere.

    Au fost luate în calcul două variante: fie ca ministrul Justiției să inițieze ordonanța, fie s-o inițieze altcineva din guvern, iar Tudorel Toader s-o avizeze.

    Mai multe surse politice (guvernamentale și de partid) confirmă discuțiile dintre președintele PSD și ministrul Justiției. S-a ajuns la negocieri ca la piață. În schimbul inițierii ordonanței, Tudorel Toader ar fi cerut un loc pe lista candidaților PSD pentru alegerile europarlamentare, din luna mai 2019. Și nu orice loc, ci unul din primele trei.

    Dragnea ar fi înclinat spre varianta a doua, oferindu-i un loc între primele șapte pe lista PSD și garantându-i că oricum va fi loc eligibil, deci Tudorel ar ajunge europarlamentar. „Vom scoate cel puțin 10 europarlamentari, eu sper chiar la 12-13”, s-ar fi exprimat liderul PSD.

    Dragnea insistă ca Tudorel să accepte un loc între 4 și 7 pe lista partidului, invocând „multele obligații” pe care le are pentru primele trei poziții. Dacă va fi de acord, Toader nu va iniția ordonanța de urgență, ci se va limita să-i dea aviz favorabil. În acest caz, inițiator va fi un alt ministru, probabil Carmen Dan de la Interne.