Creșterea masivă a prețului la gaze a pornit o revoluție în Kazahstan, unde lucrurile au degenerat rapid într-o confruntare violentă. În fața manifestanților care au luat în stăpânire instituțiile din cel mai mare oraș al țării, Almaty, președintele kazah a declarat starea de urgență, a scos blindatele în stradă și a solicitat intervenția armată a Rusiei!
Criza fulminantă dintr-un stat aflat în sfera de influență a Rusiei pică într-un moment foarte prost pentru Moscova. Putin și-a masat forțele la granițele Ucrainei și amenință că invadează țara dacă SUA refuză să garanteze că nu va fi primită în NATO.
În zilele următoare trebuie să înceapă negocierile considerate a fi ultima șansă de evitare a războiului în Ucraina. Rusia a avut până acum o poziție de forță: a trimis texte de tratate care are pretenția să fie semnate de SUA și Europa fără modificări, avertizând că în caz contrar „militarii au ultimul cuvânt”. Dar criza declanșată brusc într-o țară pe care rușii o controlează complică situația.
Revolta împotriva dublării prețului la gaz s-a transformat rapid într-o revoluție a oamenilor furioși față de oligarhia coruptă și lipsa reformelor într-unul din cele mai bogate state din lume în resurse naturale
Răscoala pornită inițial pe 2 ianuarie în orașul Janaozen, din cauza prețurilor dublate la gaz lichefiat (0,28 dolari/litru față de 0,14 dolari/litru) tocmai în una din cele mai bogate țări ale lumii în această resursă, s-a extins și au cuprins două zile mai târziu fosta capitală Almaty. Acesta e în continuare cel mai mare oraș și principalul centru economic al țării. Revolta s-a transformat într-o revoluție în principal împotriva oligarhiei corupte patronate de Nursultan Nazarbaiev.
Președinte al Kazahstanului timp de 29 de ani – de fapt, dictator și patron al unui sistem mafiot în simbioză cu cel al rusesc –, Nazarbaiev demisionase în martie 2019, rezervându-și funcția de șef pe viață al Consiliului de Securitate al Kazahstanului. În locul său, președinte al țării a fost pus atunci Kassym-Jomart Tokayev, un personaj de 68 de ani școlit la Moscova.
La începutul lui 2022, tot acest eșafodaj s-a prăbușit fulgerător. Proteste au erupt nu doar la Almaty, ci și în Aktobe, Taraz, Aktau și alte orașe. Șocat, Nazarbaiev a demisionat din funcția pe care trebuia s-o dețină pe viață și, conform informațiilor, e gata să fugă din țară. Premierul Askar Mamin și guvernul kazah au demisionat, de asemenea.
În fața revoluționarilor, președintele kazah școlit de ruși la Moscova a reacționat precum Ceaușescu și Iliescu în 1989: a scos tancurile pe străzi, a ordonat reprimarea brutală a manifestanților și a chemat armata rusă în ajutor
Populația a luat cu asalt instituțiile în Almaty, ocupând televiziunea de stat (care a și fost distrusă) și clădirea Guvernului. Protestatarii furioși încearcă să demoleze chiar monumentul lui Nazarbaiev ridicat în orașul Taldykorgan, anunță agenția de presă RIA Novosti. Și aeroportul din Almaty a fost capturat de revoluționari, scrie Gazeta.ru.
În fața evenimentelor, președintele kazah a scos blindatele în stradă, dând ordin ca revoluția să fie înăbușită în sânge. Pe străzi, agențiile de presă ruse semnalează focuri de arme și mașini blindate care intră în plin în mulțime. Poliția a anunțat că a „eliminat” zeci de protestatari.
Kassym-Jomart Tokayev a instituit starea de urgență, a tăiat internetul și l-a sunat pe Putin, cerându-i ca armata rusă să intervină.
Rusia a răspuns prompt și camioane pline cu trupe au început să treacă frontiera Kazahstanului, anunțând că forțele sale vin „să mențină pacea”. Batalioane de parașutiști ruși sunt trimise pe calea aerului în țara vecină.
Kazahstan face parte dintr-o alianță controlată de Rusia, numită Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), din care mai fac parte alte câteva țări ex-sovietice aflate în sfera de influență rusească. În esență, e vorba de o alianță a regimurilor dictatoriale din aceste țări împotriva propriilor popoare. Statele membre se angajează că vor interveni militar pentru a „menține ordinea” dacă în vreuna din aceste țări izbucnește o revoluție și ordinea actuală e pusă în pericol.
Discursul lui Tokayev a sunat foarte asemănător cu cel al lui Ion Iliescu în decembrie 1989. După preluarea puterii, Iliescu – de asemenea școlit la Moscova în anii ‘50 – a sunat la ambasada sovietică, solicitând ca URSS să ocupe militar România. La acel moment, sovieticii n-au dat curs invitației, iar șeful Marelui Stat-Major, generalul Ștefan Gușă, s-a opus vehement. Și Iliescu, în decembrie 1989, la fel ca Tokayev în ianuarie 2022, a folosit ca argument existența unor „bande teroriste în esență internaționale”.
Președintele Kazahstanului a declarat: „Având în vedere că aceste bande teroriste sunt în esență internaționale, au urmat un antrenament serios în străinătate, atacul lor asupra Kazahstanului poate și trebuie privit ca un act de agresiune. În acest sens, bazându-mă pe tratatul de securitate colectivă, am făcut astăzi un apel la șefii statelor CSTO să ajute Kazahstanul în depășirea acestei amenințări teroriste“.
Din CSTO fac parte Rusia, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Belarus.
Până în acest moment, toate țările membre ale CSTO au răspuns pozitiv, anunțând că trimit trupe în Kazahstan. Peste 1.000 de persoane au fost rănite până acum în țară. Circa 400 au fost internate în spital, din care 62 sunt la terapie intensivă. Nu se știe câți morți sunt, dar se pare că ar fi vorba de cel puțin 12 din rândurile forțelor de ordine – un bilanț al protestatarilor uciși nu e publicat.