Tragedie îngrozitoare în Marea Ionică: o ambarcaţiune cu migranţi, venită din marea Mediterană, s-a scufundat miercuri în largul Peninsulei Peloponez, în sud-vestul Greciei. Cel puţin 78 de persoane au murit înecate în naufragiu, a anunţat Paza de Coastă a statului elen.
104 persoane au fost salvate, iar 4 au fost spitalizate la Kalamata, oraş situat în apropiere, în Peloponez, au anunțat oficialii greci.
Nu este clar câte persoane se aflau la bordul navei când s-a scufundat. Supraviețuitorii spun că ar fi putut fi până la 750 de pasageri, scrie CNN.
„Ne temem că numărul morților va crește semnificativ”, a declarat Nikas Panagiotis, purtător de cuvânt al prefectului Peloponezului. Organizația Internațională pentru Migrație (IOM) a transmis anterior pe Twitter că crede că la bord se aflau „până la 400 de persoane”.
La momentul naufragiului, nicio persoană aflată la bord – dintre sutele cu naţionalitate neprecizată – nu era echipată cu vestă de salvare.
Ambarcaţiunea a fost reperată prima oară marţi de către un avion aparţinând Agenţiei Europene de Supraveghere a Frontierelor Externe (FRONTEX). Însă migranţii de la bord „au refuzat orice ajutor”, au anunţat autorităţile portuare greceşti.
Naufragiul a avut loc în apele internaţionale, la 87 de kilometri de Pylos, port la Marea Ionică, precizează Paza de Coastă.
”Începând de miercuri dimineaţa foarte devreme, o vastă operaţiune de salvare este în curs în largul orașului Pylos, după ce un vas de pescuit s-a răsturnat având la bord un număr mare de migranţi”, a anunţat Paza de Coastă într-un comunicat.
Autorităţile greceşti nu au precizat, pentru moment, numărul migranţilor de la bordul vasului.
Nave de patrulare ale poliţiei portuare, o fregată aparţinând Marinei, un avion şi un elicopter aparţinând Forţelor Aeriene greceşti, dar şi şase vapoare care navigau în zonă participă la această operaţiune de salvare.
Potrivit primelor informaţii ale autorităţilor, vasul cu migranţi a plecat din Libia către Italia, dar s-a abătut mult de la traseu și a ajuns în apele grecești.
De obicei, în Grecia ajung migranții din direcția Turcia
Grecia – care are o frontieră maritimă lungă ca graniţă externă a Uniunii Europene (UE) în estul Mării Mediterane – este o rută de trecere obişnuită a migranţilor care vin, de obicei, din Turcia vecină şi se duc spre centrul, vestul sau nordul Europei.
Numeroase naufragii, adesea tragice, au loc la Marea Egee, care desparte Grecia de Turcia.
Grecia este acuzată adesea de expulzarea ”ilegală” a unor vase cu migranţi.
În afară de această rută, migranţi încearcă să treacă în mod direct în Italia traversând Marea Mediterană prin sudul Peloponezului sau pe lângă Insula Creta.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Marinarii militari români continuă și astăzi – sâmbătă, 13 martie – căutarea persoanei dispărute de pe cargoul ucrainean scufundat în apropierea coastei noastre de la Marea Neagră. O navă a petroliștilor marini i-a salvat pe 10 dintre cei 13 membri ai echipajului.
Trei nave românești continuă căutarea unei persoane dispărute și a unui cadavru în Marea Neagră, ca urmare a scufundării navei-cargo de mărfuri generale ucrainene Volgo Balt 179, sub pavilion Insulele Comore, pe 11 martie, la distanța de peste 76 mile marine (140 de kilometri) travers Constanța.
Cele trei nave românești care participă la operațiunea de salvare:
fregata „Regina Maria” (număr de bordaj F 222), din cadrul Forțelor Navale Române (FNR);
o navă a Agenției Române pentru Salvarea Vieților Omenești pe Mare (ARSVOM);
o navă a Gărzii de Coastă din cadrul MAI (Poliția de Frontieră).
Din echipajul de 13 marinari, nava “Falcon” – apaținând Grup Servicii Petroliere (GSP) -, care a recepționat SOS-ul și se afla în zonă, a salvat 10 marinari (inclusiv o femeie). Două persoane, inclusiv comandantul, au murit (dar un cadavru nu este încă găsit și recuperat din mare), iar una rămâne dispărută.
Vasul ucrainean, vechi de 48 de ani și încărcat cu cărbuni, părăsise portul rusesc Rostov pe Don, pe 6 martie, şi se îndrepta spre portul Constanţa, unde urma să ajungă în cursul serii de joi, 11 martie.
Ultima poziţia comunicată de Volgo Balt 179, la momentul emiteririi SOS, a fost la peste 76 de mile marine (peste 140 km) în largul Mării Negre, travers Constanța.
Perațiunea dramatică de salvare
A fost identificată o plută gonflabilă goală: poate fi a persoanei dispărute
Raionul de căutare a fost extins, pe parcursul nopții de 11 spre 12 martie, din cauza condițiilor hidro-meteorologice din zonă, iar vineri, 12 martie, în jurul orei 9.00, nava militară a descoperit un punct de contact pe suprafața mării, cel mai probabil o plută de salvare aflată în derivă necontrolată. Ulterior, aceasta a fost ridicată la bordul fregatei, dar era goală.
În conformitate cu planurile de căutare, emise de Centrul Maritim de Coordonare (MRCC), din subordinea Autorității Navale Române (ANR), cercetarea continuă cu: elicopterul „Puma Naval”- 141, de la bordul fregatei “Regina Maria” (F 222) a FNR, care survolează raionul maritim, cu nava „Artemis” a Agenției Române pentru Salvarea Vieților Omenești pe Mare (ARSVOM) și cu nava Gărzii de Coastă din cadrul Poliției de Frontieră MAI 0201.
Cele trei nave românești și elicopterul Puma Naval acționează în comun, investighând și alte plute de salvare identificate în raion.
Elicopterul Puma Naval este dotat cu echipamente speciale de salvare şi supravieţuire (troliu electric, targă şi coş de salvare, instalaţie de flotabilitate, far de căutare, barcă, veste de salvare cu kit de supravieţuire, baliză de urgenţă).
La bordul fregatei „Regina Maria” se află și o grupă de scafandri pregătită pentru intervenție.
La locul producerii catastrofei au sosit și două nave de căutare-salvare ucrainene.
Cum a fost recepționat SOS-ul marinarilor de pe nava scufundată
Militarii au preluat conducerea operațiunilor de căutare
Centrul Maritim de Coordonare a transmis joi, 11 martie, către Statul Major al Forțelor Navale o solicitare de intervenție, pentru căutarea și salvarea unei persoane dispărute în Marea Neagră. Alerta a fost dată ca urmare a scufundării navei ucrainene „Volgo Balt 179”, cargou de mărfuri generale cu pavilion Insulele Comore, la aproximativ 77 mile marine nord-est de capul Digului de Sud al Portului Constanța.
Contraamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale Române, a dispus, imediat, măsuri pentru deplasarea fregatei „Regina Maria” la locul producerii scufundării navei „Volgo Balt 179” și pentru participarea navei militare la operațiunile de căutare și salvare a unei persoane dispărute în apa mării.
Fregata „Regina Maria” are la bord un elicopter Puma Naval, dotat cu echipamente speciale de salvare şi supravieţuire (troliu electric, targă şi coş de salvare, instalaţie de flotabilitate, far de căutare, barcă, veste de salvare cu kit de supravieţuire, baliză de urgenţă), precum și o grupă de scafandri pregătită pentru intervenție.
Forțele Navale Române sunt în măsură să execute misiuni de căutare și salvare a vieților omenești pe mare, în condiții deosebite și în cazul producerii unor catastrofe, la solicitarea autorităților publice cu atribuții în domeniu.
Salvarea celor 9 marinari
O navă a Grup Servicii Petroliere a salvat 10 marinari din cei 13 aflați la bordul cargoului scufundat
Reprezentanţii Grup Servicii Petroliere (GSP) au anunţat joi seară că au sistat acţiunea de căutare a marinarului dispărut în Marea Neagră, după scufundarea cargoului „Volgo Balt 179”, precum și a cadavrului unuia dintre cei doi navigatori (unul fiind chiar comandantul navei) despre care cei salvați au informat că au murit.
GSP este firma privată de foraj marin (off-shore) care deține nava “Falcon”, ce a recepționat apelul SOS al naufragiaților și, aflându-se în zona tragediei, a reușit salvarea a 10 marinari ucraineni (printre care și o femeie) de pe plutele gonflabile de salvare.
Tot GSP a precizat, atunci, că 9 dintre cei 10 membri ai echipajului salvaţi vor fi să transportaţi la Dana de Pasageri a Portului Constanţa, operațiune ce s-a și finalizat, vineri dimineață.Cele 10 persoane au primit îngrijirile necesare la bordul “GSP Falcon”, femeia salvată fiind, la scurt timp, evacuată spre un spital din Constanța, cu un elicopter GSP, după ce starea ei de sănătate s-a agravat.
Comunicatul Grup Servicii Petroliere (GSP)
„Joi, la 4.40 dimineaţa, GSP Falcon a recepţionat un mesaj de urgenţă de la nava «Volgo Balt 179». Operaţiunea de salvare a început fără întârziere, în nu mai mult de 10 minute începând deplasarea înspre vaporul aflat în dificultate, la o distanță de 18 mile marine, în condiţii meteo deosebit de dificile: vânt de 50 km/h şi valuri de 4 metri. Ultimul mesaj transmis de «Volgo Balt 179» a fost de «Abandon-Navă».
La comanda navei GSP «Falcon» se află, de un an, Victor Marina. După absolvirea Institutului de Marină Civilă din Constanța, Victor Marina a navigat 24 de ani, dintre care 9 pentru Grup Servicii Petroliere. Comandantul este în vârstă de 47 de ani, locuiește în Constanța și are trei copii.”
GSP Falcon
Date despre nava scufundată
Cargobotul maritim-fluvial de mărfuri-generale «Volgo Balt 179» (indicativ IMO 8231019) aparținea firmei SEATRANS NIKOLAYEV, din Nikolayev, Ucraina, la fel ca și numeroasele sale surate omonime (doar numărul diferă), care străbat de decenii mai ales Marea Neagră și Marea Baltică, precum și fluviile din bazinul acestora.
Pavilion: Comoros / Insulele Comore (a mai fost și sub pavilion Sierra Leone).
Port de înregistrare: Freetown (Sierra Leone).
Lansare la apă: anul 1973,
Constructor: Zavody Tazkeho Strojarstva (din Komarno, Slovacia; în 1973 – Cehoslovacia).
Capacitate: 3.506 tdw (Deadweight ) și 2.457 Cargotones (Gross-tonnage).
Dimensiuni: lungime (prova-pupa) – 14 metri; lățime (babord-tribord) – 13 metri.
Volgo Balt 179 – nava scufundată
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sindicatul Liber al Navigatorilor – SLN (președinte Adrian Mihălcioiu, inspector ITF) și Asociația Comandanților de Navă din Romănia – ACNR (președinte c.l.c. Marius Tuțuianu) au anunțat două noi operațiuni de căutare și salvare a vieții pe mare, efectuate cu succes de două nave comandate de ofițeri maritimi comerciali români.
23 de marinari naufragiați, de pe două vapoare scufundate de un teribil ciclon în largul coastei de sud-est a Chinei, au fost salvați, chiar în zilele din Ajunul Crăciunului, de navele de sub comanda unor români, care mai au în echipaj și alți compatrioți de-ai noștri.
Pe 22 decembrie, o navă comandată de un român a salvat 10 marinari în derivă pe pluta unei nave abandonate în plin ciclon
NavaJPO PISCES (pavilion Liberia), aflată în marș din Singapore spre China,sub comanda românului Constantin Dinu, a fost contactată, pe data de 22 decembrie, ora 01.02 LT (17.02 UTC), prin Avertismentul de Navigație 447, primit prin Navtex de la Hainan MSA China (Centru de Coordonare Căutare și Salvare pe Mare), pentru a participa la operațiunile de căutare și salvare a echipajului navei Dong Yang (pavilion Sierra Leone), care a abandonat nava lovită de ciclonul Krovanh.
Echipajul, format din 8 filipinezi și 2 chinezi, a reușit să se salveze într-o plută de salvare a navei Dong Yang, dar a rămas fără comunicare.
În urma apelului, pe lânga nava JPO Pisces au mai fost îndreptate către această operațiune și alte două nave, Nordic Bulker și Al Samrya.
După aproximativ 12 ore de căutare, nava comandată de românul Constantin Dinu a reușit găsirea plutei de salvare, cu cei 10 naufragiați care erau epuizați, cu semne vizibile de slăbiciune. Operațiunea de preluare la bord a celor 10 navigatori care abandonaseră nava Dong Yang s-a desfăsurat cu greutate, din cauza vântului puternic și mării agitate (în zonă, ciclonul Krovanh era în plină manifestare).
Cu multă responsabilitate și o bună pregătire, echipajul navei JPO Pisces a reușit să-i îmbarce pe toți cei 10 navigatori în siguranță și să le dea ajutorul și monitorizarea necesare în astfel de cazuri. Nava s-a îndreptat către portul Yantian (China), pentru descărcare și debarcarea celor salvați.
Acum 31 de ani, pe 24 decembrie 1989, actualul comandant Constantin Dinu a fost printre cei 14 marinari români supraviețuitori ai misterioasei tragedii a navei românești Topoloveni (14 victime, dintre care 13 dispăruți fără urmă), în Golful Biscaya
Cu exact 31 de ani în urmă, pe data de 24 decembrie 1989, la doar două zile după prăbușirea regimului Ceaușescu, comandantul Constantin Dinu, pe atunci tânăr ofițer de punte în marina comercială română (I.E.F.M.NAVROM), se afla pe nava Topoloveni (M/N/ tip cargo; pavilion: România; IMO: 7641243; 4.737 tdw; echipaj: 28 de membri; construit în anul 1976).
Lovită de furtună, nava Topoloveni s-a scufundat în estul Oceanului Atlantic, lângă coasta ibero-franceză, în largul Golfului Muros (parte a temutului Golf Biscaya, numit și Golful Gasconiei sau Marea Cantabrică/Cantabriei, la 5 mile marine travers de Cap Finisterre, Spania), cu 29 de navigatori români la bord. 14 dintre ei s-au salvat, alți 14 au fost dați dispăruți, dintre care doar unul a fost găsit înecat. Constantin Dinu s-a numărat printre cei 14 norocoși care au supraviețuit acestui tragic accident.
Nava părăsise Brăila pe 9 decembrie 1989, iar la momentul tragediei se afla în marş spre ţară, după ce încărcase într-un port din nordul Europei. Dar în Golful Byscaia a fost surprinsă de o furtună de forţa 7–8. Din cauza amarajului defectuos al mărfii, la care a contribuit negativ și ruliul accentuat, cauzat de furtuna puternică, la ora 11.55 a zilei de 24 decembrie 1989, marfa din magaziile navei a alunecat într-un bord. În numai 20 de minute, cargoul s-a înclinat puternic şi s-a răsturnat, în următoarele secunde scufundându-se şi dispărând rapid în adâncurile Oceanului Atlantic.
Nava Topoloveni, nava românească scufundată misterios pe 24 decembrie 1989, în Golful Biscaya, cu 13 marinari români complet dispăruți
În cele câteva minute de groază care au precedat tragedia, echipajul a reuşit să transmită mesajul S.O.S.
Echipele de salvare spaniole au recepţionat mesajul S.O.S. şi au intervenit cu două elicoptere şi o navă de salvare, pescuindu-i din apa mării pe cei 14 supravieţuitori (inclusiv comandantul).
Ceilalţi 14 marinari români și-au găsit sfârşitul, dispărând în adâncuri împreună cu nava. Doar unul a fost găsit înecat.
Aceasta a fost versiunea OFICIALĂ, a armatorului, I.E.F.M. (Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime) NAVROM Constanța. Dar multe dintre rudele celor dispăruți au o altă variantă, bazată pe mărturisirile unora dintre supraviețuitori. Ei spun că că la bordul navei existau doi securişti care făceau parte din echipaj. Aceştia nu ar fi străini de ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în acel moment. Se pare că, auzind ce se întâmplă în ţară, o parte din echipaj a vrut să se întoarcă imediat acasă, fără escală, iar cealaltă, manipulată și amenințată de securiști, nu. S-au certat, s-a creat panică, poate chiar revoltă la bord ș.a.m.d.
Misterul este adâncit de faptul că, în mod extrem de curios, scafandrii spanioli care au cercetat vasul după scufundare nu au găsit niciun cadavru în interior! Familiile dispăruților au încercat să afle câte ceva de la căpitanul navei, dar nu au reuşit să scoată un cuvânt de la acesta.
Iată că în jurul aceleiași date, dar cu 31 de ani mai târziu, același Constantin Dinu, de data aceasta comandantul unei nave comerciale, a participat la salvarea a 10 navigatori din ghearele morți.
Există și minuni de Crăciun, iar comandantul român și echipajul său au dat dovadă de o pregătire profesională ireproșabilă, i-au găsit în timp util și i-au salvat pe cei 10 naufragiați de pe nava Dong Yang, după ce căutarile celorlalte nave eșuaseră. În echipajul navei salvatoare JPO Pisces se mai afla un român, ofițerul mecanic Gheorghe Marius Andrei.
Filmul operațiunii de căutare și salvare, așa cum a fost consemnat de comandantul Dinu, în raportul din jurnalul de bord al navei
Mai jos redăm câteva fragmente din raportul consemnat în jurnalul de bord al navei JPO Pisces, în cadrul acestei dificile operațiuni de căutare și salvare pe mare.
“(…) Astăzi, 22/12/2020, 01.02 LT (21/02/2020 17.02 UTC), în poziție Latitudine 05 grade 32 minute zecimal 3 Nord, Longitudine 110 grade 01 minute zecimal 2 Est, primim prin NAVTEX, AVERTISMENT DE NAVIGAȚIE nr. 447, prin Hainan MSA China, cerere de căutare și salvare, arătând că în vecinătatea aproximativă a traseului navei pe care o comand, în vecinătatea poziției Latitudine 08 grade 08 minute zecimal 2 Nord, Longitudine: 110 grade 03 minute zecimal 6 est, 10 membri ai unui echipaj au pierdut contactul după ce au parasit nava Dong Yang, sub pavilion Sierra Leone, care se afla in primejdie și s-au îmbarcat pe pluta de salvare. Distanța de mers de la poziția navei la poziția de primejdie: 157 NM.
Imediat contactăm, așa cum am menționat, MSA Hainan China și primim instrucțiuni pentru a ne menține cursul și pentru a ne păstra veghea cu atenție.
– La ora 07.36 LT, nava primește instrucțiuni de la Centrul de coordonare MRCC China / SAR pentru a trece la poziția de primejdie menționată și pentru a asista / contacta coordonatorul local MRCC SAR pentru operațiuni de căutare și salvare la fața locului. Poziția navei în momentul modificării cursului la începerea operațiunii SAR: Latitudine 06 grade 36 minute zecimal 8 Nord, Longitudine 110 grade 28 minute zecimal 3. Distanța până la poziția de primejdie 95 NM. S-a crescut numărul de personal de veghe de pe ambele borduri ale navei.
– La ora 10,20 LT nava, NORDIC BULKER intră în contact și transmite comunicarea comandantului navei M / V AL SAMRYA care se afla la fața locului, că suntem în zona de căutare a unei plute de salvare a navei DONG YANG cu 10 persoane la bord cu comunicarea pierdută.
– La 10.26 LT a primit instrucțiuni de la comandantul operatiunii pentru a începe și modifica cursul și viteza pentru zona de căutare împreună cu celelalte nave.
– La ora 11.30 s-a raportat găsirea țintei AIS, a M / V DONG YANG în poziție Latitudine: 07 grade 14,2 minute N, Lungime: 110 grade 03,7 E în derivă 253 grade x 7 Nm și am primit informații de la comandantul operațiunii să ne focusăm pe căutarea plutei de salvare.
– La ora 11.33 LT intrăm în contact radio cu un membru al echipajului plutei de salvare și transmitem informațiile către comandantul operațiunii. Propun și primesc aprobarea ca să fac manevre cu nava pentru a verifica claritatea și intensitatea semnalului de comunicație. Poziția navei: Latitudine 07 grade 18,0 minute N, Longitudine 110 grade 16,3 minute E. A efectuat mai multe rondouri pe ambele părți până la localizarea acelui semnal de transmisie cel mai puternic al plutei de salvare. Comandantul operațiunii de căutare și salvare instruiește alte nave să se apropie din direcții diferite de poziția noastră și să încerce să comunice cu pluta de salvare, pentru a reduce zona de căutare.
– La 12,20 LT am modificat drumul navei până la 235 de grade, pe măsură ce alte nave intră în drumul opus celui mai puternic semnal radio de la pluta de salvare. S-au efectuat lansări ale rachetelor-parașută roșii, pentru a ne putea identifica cu celelatle nave și cu pluta de salvare. Fără succes însă, din cauza vizibilității scăzute. Semnalele cu sirenă și fluiere au fost utilizate continuu și în moduri alternative.
– La 13.16 LT, vedem pluta de salvare la aproximativ 20 de grade pe partea din prova-tribord, în poziția navei: Latitudine 07 grade 13.9 N, Longitudine 110 grade 10.7 E. Încep să modific cursul și viteza, încercând și să mă apropii astfel cu direcție și viteză variabile, pe lângă folosirea semnalelor luminoase și auditive. Comandantul operațiunii mi-a dat dreptul să decid continuarea salvării sau să monitoriz doar pluta.
– La ora 13.25 LT, deoarece echipajul meu a fost pregătit anterior, inclusiv toate opțiunile pentru operațiunile de îmbarcare pe ambele părți, decid să procedez pentru salvare, inclusiv să primesc de la alte nave din vecinătate ajutor, adăpost antivânt, pentru a efectua operarațiunea în siguranță. Prima încercare de abordare a plutei de salvare, prin tribord, eșuează, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile (7 BF NW, val 3-5 metri, vizibilitate redusă prin ceață). A doua încercare de abordare a plutei de salvare, prin deriva navei proprii prin partea de babord, reușește.
– La 13,50 LT a lansat prima saulă, prin intermediul aparatului de aruncare a bandulei și, cu succes, ne conectăm/securizăm prin recuperarea saulei de salvare a navei noastre. Echipajul nostru trage saula conectată la plută pentru apropiere, folosind motorul principal pentru păstrarea adăpostului. În continuare, a fost lansată și a doua saulă, pentru a asigura pluta de salvare.
– La ora 14.15 LT începe îmbarcarea prin mijloace de îmbarcare, multe mijloace suplimentare de îmbarcare pregătite ca opțiuni secundare (plase de marfă, scară pilot, plasă prin grindă de buncăr, linii de siguranță cu noduri). Am observat că echipajul plutei de salvare este slaăbit și fără putere.
– La 14.20 LT a terminat îmbarcarea la bord a membrilor echipajului plutei de salvare. Echipajul primește imediat asistență de prim ajutor și cazare caldă adecvată, inclusiv haine, pături, apă. Raportez starea recuperării persoanelor în condiții de siguranță.
– La ora 14.30 LT a finalizat deconectarea plutei de salvare în poziția Latitudine 07 grade 12,6 N, Longitudine 110 grade 10,5 E și a primit instrucțiuni că operațiunea SAR a fost finalizata cu succes. MRCC Vietnam și China trimit mesaje pentru a relua călătoria noastră către următoarea destinație.
– La navă se urmăresc procedurile pentru cazare la bord, inclusiv monitorizare și carantină. (…)”
Dublu miracol: alți 13 marinari naufragiați salvați de o navă comandată tot de un român, în aceeași zonă!
Doar după două zile și cam în aceeași zonă, pe data de 24 decembrie 2020, o alta navă comercială, port-containerul Monaco (pavilion Liberia), la comanda căreia se află un alt român, c.l.c. Florin Negrău, aflată în drum către Hong Kong, venind din Taiwan/Kaohsiung, a efectuat o operațiune de salvare de vieți omenești pe mare. Pe comandă, în jurul orei 15.15 LT, în canalul VHF de “Distress” s-a auzit strigătul disperat: ”Monaco, Monaco we are sinking!”.
Ofițerul de cart, românul Petru Branză, l-a chemat imediat pe comandantul Florin Negrău, care nu a stat deloc pe gânduri și a inițiat imediat procedurile de salvare, împreună cu echipajul său, format din șeful mecanic de origine germană și restul de naționalitate ucraineană.
Nava chineză “bulk-carrier” (cargou vrachier – n. red.) Zhou Fu Sheng a fost lovit și el de ciclonul Krovanh și, din cauza înclinării mari, amarajul a cedat, iar marfa s-a deplasat, afectând grav stabilitatea și ducând la scufundarea foarte rapidă a navei. Echipajul, format din 13 navigatori de naționalitate chineză, a sarit în apă, unii de la pupa, alții de pe teugă. Toți cei 13 au reușit să ajungă, cu traumatisme ușoare, la pluta de salvare, care s-a ridicat de pe nava care s-a scufundat.
Datorită veghei atente ale ofițerului român și a organizării exemplare a operațiunilor de salvare, conduse de cel mai tânar comandant al flotei de 121 de nave ale companiei, românul Florian Negrău (36 de ani), cei 13 navigatori naufragiați au fost rapid recuperați la bordul navei Monaco, aflată în apropiere, au primit îngrijirile necesare în astfel de situații, pentru fi încredințați autorităților din primul port.
Comandantul Florin Negrău a declarat: ”Am salvat 13 marinari de naționalitate chineză, de pe nava Zhong Fu Sheng, care s-a scufundat în apropierea navei la comanda căreia mă aflu, MV Monaco. Toți cei 13 marinari au fost salvați și aduși în siguranță la bordul port-containerului Monaco. Echipajul a acțional exemplar, fapt ce a dus la recuperarea rapidă a tuturor navigatorilor eșuați. Iar pentru asta îi felicit pe toți!”
A doua operațiune de salvare, din 24 decembrie
Și ca să fie tabloul complet, nava Monaco, comandată de Florin Negrău, a acostat în port (cu navigatorii salvați) chiar în pupa navei… JPO Pisces, navă care, cu doar două zile înainte, salvase și ea de la naufragiu 10 navigatori și care se află sub comanda tot a unui român, comandantul Constantin Dinu.
Reamintim că, în data de 17 septembrie a.c., nava COSCO Malaysia, condusă de comandantul român Bogdan Rusu, a salvat, în Golful Mexic, în timpul uraganului Sally, echipajul ambarcațiunii (yacht) aflată în derivă Yes Dear, format din 4 membri.
„Cei trei români comandanți de navă, împreună cu echipajele lor, trebuie propuși pentru premiul Bravery at Sea 2020, acordat de catre International Maritime Organization – IMO în fiecare an, pentru fapte de vitejie pe mare. Sunt convins că, de această dată, România are șansa, pentru prima dată in istorie, să-și treacă în palmares această onorabilă distincție, datorită curajului colegior noștri de pe mare.”, a declarat ambasadorul-maritim IMO dr. ing. Ovidiu Cupșa, directorul CERONAV Constanța.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pe nava Queen Hind, scufundată pe 24 noiembrie 2019 în Portul Midia, se aflau 14.600 de oi, care ar fi trebuit să ajungă în Libia, pentru sacrificare. Au fost salvate peste 250 de oi, dar au supraviețuit doar 180. Acestea vor muri de moarte bună, nu vor mai fi trimise la consum. Sunt cele mai norocoase oi din lume: moartea le-a ocolit de două ori, iar naufragiul le-a salvat.
Cele 180 de oi salvate de pe nava scufundată în portul Midia au fost transferate la un adăpost din judeţul Ilfov, unde vor rămâne până la sfârşitul vieţii.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!