Iubirile lui Ionel Căpiță nu încap în calendare și nici în numărătoarea de ani. Ele nu au legătură cu goana timpului și nici cu vârsta. Iubirile lui Ionel Căpiță poartă însemnele cuvintelor materne și ale spațiului învăluit de miracolul veșniciei. Logosul și locul de naștere sunt plămada din care-și frământă pâinea cea de toate zilele; părinții, buneii, neamul și Prutul de lângă casă sunt gravuri de aur din alte timpuri, la care se închină și se roagă; limba română și harta reîntregită a Țării dau naștere tărâmului sfânt, pe care-l atinge cu inima și fruntea pentru a aduce plecăciunea și recunoștința fiului demn, îndatorat pe vecie.
Ionel Căpiță nu caută subiecte în afara iubirilor sale, a crezului și a sufletului său. Pentru el, Basarabia natală e o icoană ciuruită, iar România o catedrală sfântă, din care străinii au furat partea dinspre răsărit a iconostasului.
Casa părintească, baștina, școala, sătenii, vorba blândă din cuibul matern, chipul înțelept al tatălui, cântecele bătrânești, cărțile interzise de cenzură, poeziile lui Eminescu – toate sunt izvoare tămăduitoare care împrăștie rouă peste paginile tremurânde, în așteptare.
Ca o Pasăre Măiastră cu aripa rănită, Prutul trece prin copilăria și adolescența poetului, șerpuiește pe moșia Șirăuților, se zbate să arunce umilitoarea sârmă ghimpată și cheamă copiii de pe ambele maluri să-i intre în apele înstrăinate. Grănicerii ruși țipă cuvinte neînțelese, flutură armele, asmut câinii-lup și nu le permit micuților să se scalde. Visele și zborurile copilăriei se frâng și cad peste o hartă sfâșiată. Prutul muțește și sângeră, luând în apele sale îndurerate întreaga dramă a unui popor dezbinat în două.
În așteptarea frământată de doruri mistuitoare, pe pragul casei părintești de pe malul Prutului, Copilul de la Șirăuți, timp de peste șapte decenii, caută apărare, iubire, dreptate și lumină. Pentru el și pentru tot neamul românesc.
Adunate în versuri, articole și cărți, iubirile lui Ionel Căpiță au chipul Basarabiei martirizate și a Basarabiei încrezătoare în izbândă și în dreptatea lui Dumnezeu. Scrierile lui sunt limpezi și pe înțelesul tuturor – el nu chinuiește cuvintele și nici cititorii. El scrie în ceea ce crede. Ce are de spus – spune. Ca pe o rugă, ca pe un crez, ca pe o spovedanie. E un ritual evlavios, în care cuvântul matern și omul de cealaltă parte a altarului participă împreună la o litanie înălțată limbii române, luminii, credinței, ființei naționale. Fiecare silabă sau intonație din ritualul scrierii se revarsă într-un imn, într-o cântare închinate fraților săi luptători și încrezători în cauza dreptății.
El așteaptă răbdător și vede Ziua pe care o visau părinții, rudele și sătenii săi – Ziua cea mare, când icoana ciuruită a Țării, atinsă de suflarea vie a lui Dumnezeu, se va reîntregi ca la începuturi, iar Basarabia noastră se va reîntoarce Acasă, în România, în grădina Maicii Domnului. Atunci, iubirile poetului se vor împlini pentru totdeauna, vor limpezi și împrospăta apele Prutului, risipind dorurile noastre de frăție, libertate și veșnicie peste Țara reîntregită.
La mulți ani, dragă Ionel Căpiță, multă sănătate și să ne ajute Domnul să prindem Ziua împlinirii Idealului nostru național!
Din partea colegilor și prietenilor de la NATURA, semnează
Cancelarul Germaniei a cerut zilele trecute liderilor statelor UE să închidă complet stațiunile de schi din Europa, pentru a preveni apariția de mari focare de infectare cum a fost cel din stațiunea austriacă Bad Ischl. Dar apelul lansat de Angela Merkel a fost primit cu rezerve pe continent, din cauză că industria turistică de iarnă va avea și mai mult de suferit, ea fiind deja afectată de restricțiile actuale provocate de valul doi al pandemiei de coronavirus.
Cea mai puternică voce a fost cea a Austriei, care prin liderii ei au respins ideea lui Merkel sau au cerut, la schimb, compensații financiare din partea Uniunii Europene.
Însă această dezbatere aprinsă aduce în discuție un sector foarte important: cel al industriei turistice de iarnă, dar nu numai. România e departe de media europeană la încasări din turism, ponderea acestui sector în PIB fiind chiar de trei-patru ori mai mică decât în statele-top ca încasări precum Franța, Spania și Italia, ca să le luăm exact în ordinea Eurostat.
În ultimii ani, cu ajutorul finanțărilor europene și al investitorilor locali, au apărut destinații noi în mai multe locuri din țară, față de cele deja cunoscute de pe Valea Prahovei, dar lipsa de investiții, dezvoltarea haotică și uitarea din partea politicului au lăsat în subdezvoltare paradisul de lângă noi, pe care îl vedem cu toții, fdar pe care nu l-am văzut niciodată cu adevărat.
Studiu de caz: județul lui Constantin Brâncuși
Gorjul, de exemplu, poate fi un interesant studiu de caz, pentru că este un județ dezvoltat masiv pe industrie, urmare a investițiilor din vremea comunismului făcute în mineritul de suprafață și în cele două cele mai mari termocentrale din țară, Rovinari și Turceni.
Asta a permis județului marelui Brâncuși să supraviețuiască economic de la Revoluție încoace, dar tocmai din acest motiv, al confortului de moment, nimeni n-a creat un plan alternativ de dezvoltare, unul în pas cu lumea viitorului și cu valorile locului.
Însă în paralel, au început să apară arii de economie alternativă la cărbune. A apărut de pildă tânăra stațiune Rânca, din vârful Parângului, deși dezvoltarea ei a fost haotică. Dar asta nu e singura problemă, după cum spune omul de afaceri Ion Iordache.
”Ştim atuurile judeţului nostru. Avem soluţie pentru turism, este unul din atuurile noastre. Avem nevoie de infrastructură, dar în afară de asta avem nevoie de a pregăti o legislaţie care să ne permită dezvoltarea. Peşterile din judeţ, care sunt fabuloase, sunt blocate de către nişte ONG-uri care, la un moment dat, prin intervenţiile lor şi prin modul în care au fost luate în seamă de instituţii au reuşit să blocheze accesul vizitatorilor şi automat s-au blocat multe activităţi odată cu privarea de vizita turiştilor la respectivele obiective. Discutăm de o legislaţie care să ne permită extinderea pârtiilor, de exemplu, pentru că acum legislaţia este foarte greoaie cu privire la scoaterea din circuitul silvic a terenurilor sau aproape imposibil de rezolvat, probleme care sunt create de către legislativul nostru, de către Guvern în special, sau de către Parlamentul României. Şi aici, la fel, trebuie să flexibilizăm legislația, să putem extinde domeniul schiabil şi să putem face şi altul chiar, nu doar cel de la Rânca, atunci putem să găsim şi investitori, putem să facem şi un proiect de dezvoltare. Altfel rămânem cu ele blocate”, spune omul de afaceri gorjean.
Europa ne-a pregătit un buget imens. Vom fi în stare să luăm banii?
Una dintre principalele surse de dezvoltare a sectorului turistic din România nu va fi bugetul de stat, ci finanțarea europeană. Fondul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene pune la bătaie sume imense pentru recuperarea din pandemia COVID și reconstrucție pe continent.
”Bugetul pe termen lung al UE și instrumentul NextGenerationEU (un instrument temporar conceput pentru a stimula redresarea) vor forma cel mai mare pachet de stimulente finanțat din bugetul UE. Un total de 1.800 de miliarde EUR va susține reconstrucția Europei după criza provocată de COVID-19. O reconstrucție prin care Europa va deveni mai ecologică, mai digitală și mai rezilientă.
Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru a garanta că poate răspunde unor nevoi neprevăzute. A fost proiectat în așa fel încât să răspundă nu numai realităților actuale, ci și incertitudinilor viitoare.
Pe 10 noiembrie 2020, Parlamentul European și țările UE au ajuns la un acord în cadrul Consiliului cu privire la următorul buget al UE pe termen lung și la instrumentul NextGenerationEU. Acordul va permite suplimentarea cu 15 miliarde EUR a fondurilor pentru anumite programe în cadrul bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027”, sună programul UE, care va fi de mare ajutor și României, pentru că exprimarea subliniată mai sus ia în calcul o dezvoltare ”ecologică” – iar aici potențialul natural al României este fantastic.
”Putem să fim printre cei mai mari beneficiari din țară”
Dar cum putem atrage mai ușor fonduri europene, având în vedere eșecul de până acum din vremea guvernărilor PSD în special? Explică tot Ion Iordache, om de afaceri care a decis să nu-și părăsească niciodată județul natal, dar vrea în schimb nici să nu mai stea pe margine. De aceea, a decis să candideze la alegerile din 6 decembrie pe listele PNL Gorj la Senat și a explicat doar unul dintre motivele implicării sale: ajutarea antreprenorilor.
Ion Iordache
”Trebuie să facem nişte proceduri de implementare a proiectelor de finanţare şi de obţinere a finanţărilor europene mult mai simplu. Sunt extrem de complicate şi unui tânăr antreprenor îi este aproape imposibil să acceseze bani europeni şi să-şi implementeze un proiect, chiar dacă reuşeşte în primă fază să acceseze proiectul pentru că dacă are norocul să găsească un consultant bun, îi scrie proiectul şi ia finanţare, după care marea problemă apare în implementare. Legat de proceduri, aici putem să intervenim. După aceea trebuie să abordăm foarte foarte serios încurajarea antreprenorilor. În afara fondurilor europene putem să discutăm de bani guvernamentali. Vrem cu adevărat să dăm drumul la dezvoltarea mediului antreprenorial în România? Vrem să începem să creştem economia românească? Atunci trebuie să facem acest lucru. Şi Guvernul liberal deja are un proiect de dezvoltare a României foarte ambiţios şi eu cred că noi, Gorjul, prin reprezentanţii lui, putem în perioada următoare să fim printre cei mai mari beneficiari din ţară. Totul ţine de implicarea noastră şi cred că va fi aşa cum trebuie şi să ne întâlnim şi la anul, şi peste un an, şi peste doi şi peste trei ani şi să vedem rezultatele. Cu siguranţă. Ăsta este angajamentul nostru şi eu personal pentru asta am intrat în această bătălie, în acest proiect, pentru că îmi doresc ca Gorjul să se dezvolte, îmi doresc să trăim mai bine cu toţii în judeţul Gorj”, mai spune omul de afaceri gorjean.
Klaus Iohannis: ”Într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%”
Gradul de absorbţie a fondurilor europene a crescut considerabil în ultimul an, în guvernarea PNL, comparativ cu guvernările PSD, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la conferinţă de presă pe care a susţinut-o aseară, la Palatul Cotroceni, în urma întâlnirii pe care avut-o cu premierul Ludovic Orban şi cu miniştrii cu responsabilităţi în programele finanţate din fondurile Uniunii Europene.
“Atragerea de fonduri UE este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare. Sumele atrase de România din fonduri UE în ultimul an însumează 4,1 miliarde euro, la care se adaugă fondurile pentru plăţile directe în agricultură. Într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%. Au fost deblocate sau începute proiecte majore de infrastructură în această guvernare. În sănătate, în acest an au fost încheiate contractele de finanţare pentru cele trei spitale regionale. Un ultim exemplu: în acest an s-a deschis un apel de proiecte de 235 milioane de euro pentru reţele inteligente de distribuţie a gazelor naturale”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a precizat că a discutat cu membrii Guvernului despre modalităţile concrete de atragere a fondurilor europene şi au fost stabilite 12 direcţii prioritare: digitalizare, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediul de afaceri, cercetare, creşterea capacităţii de rezilienţă, educaţie, sănătate. Cele 12 direcţii, sunt grupate în trei piloni principali: tranziţia verde, servicii publice, competitivitate economică.
Putem dezvolta masiv turismul viitorului, dacă protejăm natura!
Marinela Strîmbulescu (ținând în mână drapelul), o militantă insistentă din Gorj pentru protejarea patrimoniului natural al județului
Prin urmare, din prioritățile UE și din potențialul României, rezultă clar că ”economia verde” și turismul în natură pot fi o mare șansă pentru România în perioada 2021-2027.
Dar pentru asta, avem nevoie nu doar de finanțare europeană semnificativă, ci și de protejarea ariilor naturale, puternic afectate de exploatarea distructivă a naturii.
Zeci de gorjeni au protestat, în septembrie, în Piața Prefecturii din Târgu Jiu, împotriva exploatărilor ilegale de lemn din Gorj și din țară, ”acțiunea fiind organizată de Marinela Strîmbulescu, susținută de Grupul Fermierilor Gorjeni, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” și Asociația „Detecții Gorj”, după cum relata ziarul Ediție Specială.
Aceasta este prima acțiune de protest de acest fel din țară. Potrivit statisticilor, Gorjul se află în topul județelor cu cele mai multe defrișări ilegale.
„A sosit timpul să spunem NU tăierilor ilegale de păduri! Să „defrișăm” instituțiile statului de corupți și incompetenți!”, au completat organizatorii. „În România se taie anual peste 31 milioane de metri cubi de lemn din care mai mult de 20 de milioane sunt tăieri ilegale. Cerem autorităților să ia măsuri urgent împotriva tăierilor ilegale, iar pădurile să fie protejate, așa cum există în multe țări europene. Odată tăiate, pădurile nu mai pot fi aduse înapoi! Hoții de lemne sunt de neoprit: au ucis în ultimii ani șase pădurari și au agresat peste 200. Cerem dreptate pentru pădurarii care au fost uciși de hoții de lemne! În Gorj există numeroase abateri de la lege și dorim prin acțiunea noastră, să atragem atenția asupra acestor aspecte, autorităților și instituțiilor abilitate. Împreună putem opri acest „masacru din pădurile străbunicilor noștri”!”, au anunțat organizatorii protestului, dând semnalul, ca de altfel și în alte locuri din țară, că oamenii s-au săturat să le fie distrus paradisul natural, exploatat de decenii.
Marinela Strâmbulescu este, ca și Ion Iordache, candidată la alegerile din 6 decembrie pe listele Partidului Verde la Gorj. Dar ei nu vor putea să schimbe de unii singuri soarta unui tărâm lăsat în subdezvoltare, în ciuda potențialului său imens.
E nevoie de o acțiune comună de tuturor viitorilor parlamentari, dar și de suportul societății civile, ale fiecărui om de rând, pentru ca presiunea ce poate veni de jos în sus să ducă la măsuri rapide și de mare impact.
Implicarea în bătălia pentru dezvoltarea economică sustenabilă și protejarea patrimoniului natural al Gorjului este un bun început de transformare a județului lui Brâncuși într-un tărâm al făgăduinței pentru toți turiștii viitorului care vor căuta destinații în care armonia cu natura să fie literă de lege și alegere fără compromisuri.
Având în vedere obiectivele majore ale Europei menționate în pasajul de mai sus, nevoia de a proteja natura și de a gândi un plan de dezvoltare în armonie cu mediul înconjurător devine nu doar proiect de județ, ci chiar un proiect de țară.
———————————————————————————————————————
– Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj
– Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com
Celebrul fitoterapeut român Ovidiu Bojor (95 de ani), trecut prin vremurile apocaliptice ale celui de-al Doilea Război Mondial, mărturisește pentru Ziaristii.com că cea mai mare criză a omenirii din 1945 încoace a fost „răsturnarea firească a evoluției omenirii prin instaurarea dictaturii bolșevice”.
În acest an, pe 1 noiembrie, va împlini 96 de ani. A supraviețuit celui mai mare dezastru din secolul 20: cel de-al Doilea Război Mondial. Consideră însă că dictatura bolșevică a fost una la fel de distructivă ca războiul, surpând evoluția omenirii: de la asasinate fizice la cele morale, spirituale.
Cheia longevității doctorului Bojor sale nu stă neapărat într-o alimentație deosebită, ci în „cunoașterea și respectarea legilor naturii, coordonate de Creator – iubire, încredere, optimism și cumpătare în toate”.
În calitatea sa de doctor farmacist și de membru de onoare al Academiei de Științe Medicale, Ovidiu Bojor ne atrage atenția asupra unui aspect fundamental, aflat în strânsă legătură cu alimentația noastră de zi cu zi: „Renunțați la industria alimentară, care, la fel ca majoritatea medicamentelor de sinteză, e cauza celor mai multe boli! O alimentație simplă, tradițională, cât mai puțin procesată chimic, termic sau cu microunde, este favorabilă sănătății. Consultați nutriționiști avizați!”.
„Cea mai mare criză, după Al Doilea Război Mondial, a fost răsturnarea firească a evoluției omenirii, prin instaurarea dictaturii bolșevice. Omenirea s-a dezvoltat nu prin gloată, ci prin «vârfuri»!”
Reporter: Domnule doctor, cu ce ați putea asemui perioada grea pe care o traversăm în prezent, când ne luptăm pe viață și pe moarte cu teribilul Covid-19?
Ovidiu Bojor: De-a lungul existenței ei, omenirea a trecut prin perioade mult mai grele decât Covid-19, cu care ne confruntăm în prezent. Mă refer la erele geologice, în speță la epoca glaciară, la care am rezistat la fel ca și alte specii de plante și animale; la activitățile vulcanice, la cutremure, la potopuri, la asteroizi, până la ciuma lui Caragea, tifosul exantematic, la gripa spaniolă și până la „Ciuma Roșie”, care a retrogradat noțiunea de homo sapiens timp de peste 70 de ani sub aspect moral, etic, religios, științific etc. Dintre numeroasele specii care au dispărut, omul, prin extraordinara sa capacitate de adaptare, a supraviețuit, așa cum va supraviețui mai înțelept, mai atent la o viață bazată pe valorile spirituale. Cu alte cuvinte, după această încercare prin care trecem, omul va deveni mai conștient că este format din partea intelectuală, fizică, spirituală și energetică, restabilind echilibrul între elementele componente specifice numai omului înțelept.
– Oficialii Organizației Națiunilor Unite au declarat că această criză, provocată de coronavirus, este cea mai mare după cel de-al Doilea Război Mondial. Ați prins acele vremuri apocaliptice, dar și altele, cum ar fi instaurarea regimului comunist în România. Care este punctul dumneavoastră de vedere?
– În opinia mea, cea mai mare criză după Al Doilea Război Mondial a fost răsturnarea firească a evoluției omenirii, prin instaurarea dictaturii bolșevice, uitând că omenirea s-a dezvoltat nu prin gloată, ci prin „vârfuri”! Comunismul nu numai că a împiedicat vârfurile să decidă viitorul nostru, dar a distrus tot ceea ce a fost mai bun, mai drept, mai moral, introducând frica și prăbușirea morală. Cu alte cuvinte, un regim criminal care a comis asasinate fizice și morale. Un holocaust spiritual!
„Am fabricat antibiotice mai puternice, fiindcă cele din prima generație nu mai aveau efect. De fapt, am creat în corpul nostru un câmp steril pe care s-au dezvoltat virusurile, inclusiv coronavirusul”
– Din vasta dumneavoastră experiență profesională, dar și de viață, din ce cauză credeți că ne-am pricopsit cu acest virus mortal?
– Nimic nu este întâmplător. Ne-am pricopsit cu acest virus pentru a ne trezi la realitate. Prea am luat-o razna în absolut toate domeniile: politic, social, spiritual, declarăm război Creatorului și Creației.
– Există soluții de imunizare naturală a oamenilor împotriva acestor tipuri de maladii deosebit de contagioase? Care ar fi ele?
– În urmă cu 70 de ani, într-o sesiune de comunicări desfășurată la Institutul de Cercetări la care lucram, am luat poziție împotriva folosirii necontrolate a antibioticelor. Argumentul meu a fost în bună parte filosofic: termenul de „antibiotic” înseamnă l”upta împotriva vieții”. Din moment ce bacteria este rezultatul Creației, ea are drept la existență. Am fost întrebat: „Atunci să ne lăsăm pradă bacteriilor?”. „Nu!”, am răspuns, „să trăim în pace, având drepturi egale. Să stabilim între noi și bacterii o fâșie bine delimitată, pe care nu au voie s-o treacă. Dacă trec granița, avem voie să le distrugem”. Noi ce am făcut? Am fabricat antibiotice mai puternice, fiindcă cele din prima generație nu mai aveau efect. De fapt, am creat în corpul nostru un câmp steril pe care s-au dezvoltat virusurile, inclusiv coronavirusul.
– Ce trebuie să facem acum?
– Să înlocuim termenul de antibios cu probios, adică să ne întărim capacitatea organismului cu un stil de viață normal și să apelăm la darurile naturii, numite probiotice.
„În primul rând, trebuie să fim omnivori. Nu suntem nici erbivori, nici carnivori. Organele noastre digestive sunt adaptate la o alimentație complexă, având ca elemente de bază glucide, lipide și proteine”
– Ce rol joacă alimentația în combaterea unor virusuri atât de nemiloase precum este SARS-CoV-2? Ce-ar trebui să mâncăm pentru a ne păstra sănătoși și viguroși până la adânci bătrâneți?
– Desigur că alimentul trebuie să ne fie și medicament, dar și invers. Alimentația este la baza existenței noastre fizice. În primul rând, trebuie să fim omnivori. Nu suntem nici erbivori, nici carnivori. Organele noastre digestive sunt adaptate la o alimentație complexă, având ca elemente de bază glucide, lipide și proteine: toate din regnul vegetal și animal. Renunțați la „moda” alimentației vegane, raw vegan sau alte curente extremiste!
– O altă recomandare?
– Renunțați la industria alimentară, care, la fel ca majoritatea medicamentelor de sinteză, e cauza celor mai multe boli! O alimentație simplă, tradițională, cât mai puțin procesată chimic, termic sau cu microunde, este favorabilă sănătății. Și mai e ceva: consultați nutriționiști avizați!
– Într-o proporție foarte mare, persoanele decedate din pricina Covid-19 au avut comorbidități, printre care s-au numărat diabetul, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau pulmonare. Cum le putem preveni și cum trebuie să ne comportăm dacă suferim de una dintre aceste boli?
– Este adevărat, cele mai multe persoane decedate din cauza Covid-19 au suferit de alte afecțiuni. În această direcție, pentru a veni în ajutorul celor suferinzi de afecțiuni respiratorii, la data de 26 februarie am lansat lucrarea „Afecțiunile aparatului respirator, tratamente holistice”. Lucrarea are 360 de pagini și conține tipuri de tratamente diferite, concepute de medici din țară, dar și din străinătate – SUA, Franța… Se găsește la toate librăriile. O altă grupă afectată sunt diabeticii. Pentru aceștia, am procesat un nou medicament: INSUVEG FORTE,care se găsește la magazinele tip Plafar și la cele cu produse naturiste.
„Secretul longevității: cunoașterea și respectarea legilor naturii, coordonate de Creator – iubire, încredere, optimism și cumpătare în toate”
– De-a lungul carierei, ați scris cărți foarte valoroase în domeniul fitoterapiei. Ce studii pregătiți în momentul de față pentru sănătatea românilor?
– Pe lângă cărțile de fitoterapie, am scris una intitulată „Plante cu semnificație biblică din Vechiul și Noul Testament, hrană pentru suflet și trup – Iubire, dragoste, sexualitate”. În acest an, va apărea „Compendiul de terapii naturale” la Editura Medicală, lucrare realizată împreună cu profesorul Gheorghe Mencinicopschi și cu Larisa Ionescu-Călinești. Are 800 de pagini. Tot pentru sănătatea românilor, mai lucrez la tratatul „Miracolele plantelor, mit sau adevăr?”.
– Ce plante miraculoase ne scapă de boli și cum trebuie să le consumăm zilnic?
– Sunt plante miraculoase, dar pe măsură ce le cunoaștem mai bine, miracolele se destramă și devin adevăruri științifice, documentate chimic, farmacologic și clinic. Unii consideră că pentru fiecare boală există o plantă. Deci, urmașii noștri în acest domeniu mai au zeci de ani de cercetare.
– Cum vă mențineți o sănătate de fier și la venerabila vârstă de 95 de ani? Ce mâncați? Ce beți? Ce program aveți, în general, în fiecare zi?
– În acest an, voi împlini 96 de ani. Secretul longevității: cunoașterea și respectarea legilor naturii, coordonate de Creator – iubire, încredere, optimism și cumpătare în toate.
– Oamenii de știință lucrează de zor la un vaccin împotriva Covid-19. Care ar fi vaccinul oferit de natură pentru a stârpi boala?
– Cred în vaccinuri. Dacă în prezent sunt în viață, o datorez vaccinărilor făcute preț de 10 ani nu numai în copilărie, dar și la maturitate, când am lucrat în țările afro-asiatice ca expert și consilier pentru dezvoltare al Națiunilor Unite. Am fost ferit de ciumă, holeră, febră galbenă, tetanos etc., în cele peste 30 de țări în care am fost. Sunt sigur că oamenii de știință vor găsi și cel mai potrivit vaccin pentru toate formele de coronavirus. Sper, de asemenea, că se va găsi și un vaccin împotriva „Ciumei Roșii” și a urmașilor ei, care suprimă de peste 70 de ani dezvoltarea științifică, morală, religioasă și spirituală a omenirii.
„Cred în vaccinuri. Dacă în prezent sunt în viață, o datorez vaccinărilor făcute preț de 10 ani nu numai în copilărie, dar și la maturitate, când am lucrat în țările afro-asiatice ca expert și consilier pentru dezvoltare al Națiunilor Unite. Am fost ferit de ciumă, holeră, febră galbenă, tetanos etc., în cele peste 30 de țări în care am fost” – Ovidiu Bojor, fondator al fitoterapiei moderne în România și membru de onoare al Academiei de Științe Medicale
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vulcanului Kawah Ijen, din Indonezia, aruncă în jur cu lavă albastră, de fiecare dată când erupe. Dacă în timpul zilei lava nu este cu nimic diferită față de cea care erupe din alți vulcani, pe timpul nopții aceasta capătă o culoare strălucitoare, albastră, care i-a fascinat pe oamenii de știință.
Lanțul muntos Ijen conține inclusiv un lac acid de dimensiuni considerabile, ceea ce înseamnă că în zona respectivă se regăsește o cantitate mare de sulf.
Când suflul intră în contact cu oxigenul din aer, la temperaturi de peste 360 de grade Celsius, apare fenomenul de combustie, în timpul căruia sulful produce o flacără albastră.
„Să vezi aceste flăcări albastre noaptea este și ciudat, și extraordinar. După câteva nopți petrecute în apropierea craterului ne simțeam ca și când ne-am fi aflat deja pe altă planetă”, spune fotograful francez Olivier Grunewald, care a surprins erupția spectaculoasă a vulcanului indonezian pentru un documentar, citat de Digi 24.
Cea mai puternică voce a fost cea a Austriei, care prin liderii ei au respins ideea lui Merkel sau au cerut, la schimb, compensații financiare din partea Uniunii Europene.
Gradul de absorbţie a fondurilor europene a crescut considerabil în ultimul an, în guvernarea PNL, comparativ cu guvernările PSD, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la conferinţă de presă pe care a susţinut-o aseară, la Palatul Cotroceni, în urma întâlnirii pe care avut-o cu premierul Ludovic Orban şi cu miniştrii cu responsabilităţi în programele finanţate din fondurile Uniunii Europene.