Etichetă: moldova

  • „Govori po celoveceski!” – „Vorbeşte omeneşte!”

    De câte ori se apropie ziua de 31 august, gândul mă duce la anul 1989, când poporul nostru a ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chișinău să-şi revendice dreptul la limbă, alfabet, tricolor şi identitatea noastră naţională.

    Pentru mine, acea Mare Adunare Naţională a fost şi va rămâne una dintre cele mai frumoase sărbători la care am asistat vreodată. Fiindcă în acel an Basarabia şi-a recăpătat libertatea şi demnitatea, demonstrând lumii întregi că neamul nostru românesc este de neînvins.

    A fost anul când am fost puternici, mulţi, uniţi şi curajoşi. Iar acest curaj al nostru a fost alimentat şi de faptul că am obosit să trăim în minciună ori să ni se spună pe pământul nostru în ce limbă să vorbim şi care este istoria noastră.

    Eram traumatizaţi sufleteşte, iar adevărul trebuia revendicat.

    Dar cât de mult eram urâţi în propria ţară – o ştiam încă de acasă, de la tatăl meu, care îmi spunea: „Poporul nostru este unul creştin. Limba noastră nu e cea moldovenească, ci română. Iar sufletul acestui neam este unul românesc”.

    Din cauza acestor convingeri, nu doar el, dar toată intelectualitatea de-atunci era în pericol. Erau pândiţi, ameninţaţi, bătuţi pe stradă, atacaţi în presă, denigraţi, fiindcă îl apărau pe Eminescu şi identitatea noastră adevărată.

    Iar pericole erau multe. Noi, copiii scriitorilor, eram urmăriţi de la şcoală. Telefoanele erau ascultate, mama mea a fost bătută în stradă ziua în amiaza mare, pereţii din blocul scării unde locuiam erau murdăriţi cu vopsea în fiecare zi, cu mesaje de genul: „Ubiraites v Româniu!” („Căraţi-vă în România!”) ori „Fascist român”. Toate acestea se întâmplau pentru că ne doream să ne cunoaştem istoria noastră adevărată şi să fim noi înşine.

    Dar când mă gândesc la toate aceste evenimente şi prin câte au trecut intelectualii noştri şi acest popor, mă întreb ce s-a întâmplat cu noi în toţi aceşti ani. Fiindcă după acea victorie din 1989 parcă nu mai luptăm pentru nimic.

    Ori ca şi cum, de atunci până astăzi, în Basarabia a început să circule un virus nou. Unul spiritual, care-i mult mai periculos decât toate bolile existente, pentru că acesta atacă tot ce avem noi mai sfânt: limba română, istoria, demnitatea, libertatea şi tot ce-am obţinut atât de greu. Iar românul nostru nu-l simte, dar se lasă deznaţionalizat din nou de acest virus cu miros rusesc, trăind în nepăsare şi uitare.

    Astăzi, limba română trăieşte aceleaşi zile dramatice ca înainte de 1989. E umilită şi persecutată în ţara ei. Peste tot se vorbeşte numai ruseşte, copiii noştri sunt daţi jos din troleibuz fiindcă nu ştiu să vorbească limba rusă, vânzătorii nu vor să te servească dacă nu vorbeşti ruseşte. Şi, oriunde te întorci, ţi se reproşează: „Govori po celoveceski!” („Vorbeşte omeneşte!”). Ca şi cum limba mea, limba ţării mele, este una animalică. În timp ce ei n-au învăţat de-o viaţă nici măcar două cuvinte: „Bună ziua”.

    Atitudinea lor faţă de noi se poate observa şi din întâmplarea cu o rusoaică bătrână. Când i-a fost cedat locul într-un mijloc de transport, aceasta, în loc de „Mulţumesc”, a zis: „Hot odno sfoloci naşlas” („Măcar o spurcăciune s-a găsit”). Asta suntem noi pentru ei: „sfoloci” („spurcăciune”).

    Până când va înţelege acest lucru şi moldoveanul nostru, e timpul să luptăm din nou, ca şi atunci, în ’89, fiind conştienţi că pământul acesta este al copiilor noştri, al părinţilor, bunicilor şi strămoşilor noştri. Ţara aceasta a fost şi este a noastră, iar toţi cei care-i spun limbii noastre „moldovenească” urăsc limba română, deci ne urăsc şi pe noi.

    Dar în ţara lui Eminescu şi a lui Ştefan cel Mare e un singur popor – român – şi se vorbeşte o singură limbă – româna. Fără ea nu vom fi liberi niciodată.

    DE ACEEAȘI AUTOARE:

    * În căutarea demnității

    * Ordinea din birou

    * De acasă – acasă

    * Poetul neîmbătrânit și teii smulși de ruși

    * Judecata omului. Cazul medicului plecat de la înmormântarea propriului fiu ca să salveze un alt copil

    * Educați să ne urască

    * Rătăciții secolului XXI

    * Limba unui neam

    * Ceartă-te în șoaptă!

    * Lichidarea presei româneşti din Basarabia

  • Vine ora: istoria nu așteaptă! – Ziariștii

    De la „independență” încoace, am ajuns să trăim cele mai nesigure timpuri… Războiul se află la ușa casei noastre, iar moldovenii își îngroapă orele pașnice în sărbători tribale, în nunți făloase făcute cu bani împrumutați, în concerte și festivaluri fără noimă – evenimente de doi bani, menite să fardeze realitățile dure și să ascundă lipsa totală a capacităților de a securiza spațiul și teritoriul Republicii Moldova.

    Când alături se aud țipetele pruncilor ucraineni răpiți de ruși, iar Odessa se zguduie și arde sub tirul rachetelor teroriștilor putleriști, mi se pare bizară și oarbă veselia moldovenilor, aflați și ei în afara oricărui scut de apărare reală. Chefurile, mesele arhipline, postate pe Facebook, recepțiile și petrecerile organizate din bani europeni și românești, îmi amintesc de „Decameronul” lui Giovanni Boccacio, de „sărbătorile pe timp de ciumă”, de acele spaime colective care devorau comunitățile medievale, făcându-i pe unii să-și petreacă eventualul sfârșit în dezmățuri, plăceri erotice, beții și mâncăruri pantagruelice până la leșin.

    Ce fapte mărețe, ce realizări uriașe, ce garanții de securitate au căzut brusc pe capul cetățenilor moldoveni de se dau în spectacol prin satele pustiite și imită bogăția, bunăstarea și încrederea că haita teroriștilor de la Kremlin va lăsa neatacată Republica Moldova?

    Nu împărtășesc veselia falsă și sinistră a unei populații îndoctrinate și rătăcite, care nu are voință să devină stăpână în casa ei și așteaptă să se reîntoarcă „stăpânii” de la Moscova s-o „cârmuiască”.

    Nu am considerat niciodată că gloatele sovietizate, cozile de topor și mutanții reprezintă ființa națională a Basarabiei ocupate de ruși la 28 iunie 1940, chiar dacă grupurile nominalizate dominau numeric și se aflau în majoritate absolută. Se cere de spus foarte clar: în acele timpuri de ocupație, teroare și colaboraționism colectiv, de trădare și lașitate cvasitotală, inima Basarabiei românești bătea în adâncuri, pe neauzite, la singular, nu la plural. Cei care se opuneau politicilor oficiale de asimilare și rusificare forțată o făceau cu prețul libertății sau vieții lor, ei salvând de la dezonoare și îngenunchere deplină cei 4,5 milioane de moldoveni sovietici, care se căciuleau în fața satrapului Ivan Bodiul (primul secretar al CC al PCM al RSS Moldovenești) sau se întreceau, la adunări înscenate, să-l hulească, de exemplu, pe eroul Gheorghe Muruziuc, fiindcă a avut voința și bărbăția să arboreze Tricolorul românesc pe cel mai înalt furnal din RSSM, încă în anul 1966.

    Adevărul e mai mult decât trist, dar după exterminarea elitelor românești (1940; 1944-1951), mulțimile spălate pe creier au acceptat și susținut modelul sovietic, înghițind minciuna impusă de ideologii din Kremlin că dușmanul de moarte al moldovenilor îl reprezintă România și românii, care urmăresc să-i ocupe și să-i „românizeze”.

    S-au scurs peste trei decenii de la prăbușirea imperiului sovietic, dar boala infecțioasă mai persistă în capetele populației îndoctrinate și a guvernanților moldoveniști, susținuți de ciocoimea politică de la București, care finanțează – din banii poporului român – formațiunea statală separatistă de la Chișinău…

    Când puținii intelectuali cu conștiință românească, folosindu-se de paralizia imperiului în urma puciului de la Moscova din 19 august 1991, au rupt porțile închisorii rusești, populația comunizată nu s-a grăbit să devină liberă, să fugă din țarcul străin și să se reîntoarcă la casa părintească.

    La fel, nu putem ascunde adevărul, oricât de dureros ar fi: încă nu se uscase cerneala de pe Declarația de Independență a Chișinăului față de imperiul rus, când Ion Iliescu a sfidat în mod trădător votul și conținutul documentului magistral din 27 august 1991, recunoscând oficial, primul în lume, statul separatist Republica Moldova, încropit pe teritoriul istoric al României de Est.

    Noi, cei care am votat în acele clipe istorice Declarația de Independență față de Rusia imperială, ca pe un document politic și juridic tranzitoriu, știam că următorul pas legal era Unirea și reîntregirea națiunii române. Nu a fost să fie, iar agonia continuă de 32 de ani, fiindcă Primului Parlament de la Chișinău, în 1991, i-a lipsit un singur vot – votul de aur al lui Ion Iliescu – pentru readucerea acasă a Basarabiei și reunificarea României noastre.

    (Aștept de ani buni apariția memoriilor regretatului Alexandru Moșanu, președintele Primului Parlament, un politician onest și corect, memorii care ar ajuta să ne apropiem de adevăr și să înțelegem când, unde și de cine a fost deturnat Idealul Unirii în favoarea Rusiei prin perpetuarea unui stat artificial pe pământ românesc.)

    Ce n-au văzut moldovenii în 32 de ani de experimente și jocuri „de-a țara”?

    Conducătorii de paie, pendulările și ezitările îndelungate, deprinderile slugarnice, viclenia scârboasă de a suge la doi stăpâni și a sta pe două scaune, mersul în genunchi, pupatul „moaștelor” de la Kremlin, lipsa de voință și demnitate – toate prezintă măsura guvernanților moldoveni și imaginea colectivă a unei majorități iresponsabile, care a dat mereu cu cizma muscălească în România-Mamă, în patrioții adevărați, împotrivindu-se sălbatic să-și recunoască identitatea românească.

    Personal, nu am niciun motiv de veselie când văd ce ruină și epavă a ajuns R. Moldova… Mai ales că în fața mea se derulează, ca într-un film de groază, nesfârșitele atacuri perfide și diabolice, organizate timp de trei decenii, pentru anihilarea Mișcării de renaștere națională, întru înăbușirea românismului și reducerea la tăcere a tuturor patrioților basarabeni, care au luptat și au voit să reîntregească Neamul și Țara.

    Oricât de tare ar zornăi declarațiile și lozincile de „integrare europeană” sau anecdotele că „ne vom uni în UE”, tot mai mulți cetățeni responsabili se întreabă: există vreo ieșire din mizeria în care se afundă tot mai adânc R. Moldova?

    Războiul lui Putler împotriva Ucrainei, dincolo de crimele odioase comise împotriva populației pașnice, a dezvăluit lumii întregi cât de vulnerabilă este regiunea Mării Negre, iar moldovenilor „petrecăreți și veseli” le-a arătat că tâmpenia din Constituția lor cu numele de NEUTRALITATE e o înșelătorie crasă și nu costă nici cât o ceapă degerată. Rachetele rusești, care au trecut prin spațiul moldovenesc, au demonstrat și naivilor că R. Moldova se află în incapacitate totală de a se apăra și de a face față provocărilor hibride de una singură. Până și slugile Moscovei încep să conștientizeze că nicio țară din Europa nu ar rezista invaziei rusești, darmite stătulețele liliputane rămase în afara scutului NATO.

    Orice populație sau societate, prinsă în vecinătatea unui război sângeros, ar alerga în mare grabă să intre sub protecția unui sistem colectiv de apărare. Nu însă și majoritatea moldovenilor, care se tem de NATO și așteaptă armata „eliberatoare” a lui Șoigu să intre în Chișinău. Dar nu această majoritate fragilă, agresivă și rusofilă, irațională și iresponsabilă, trebuie să ne dicteze că neutralitatea și capul plecat ne apără. Când nebunul vrea să dea foc la casa plină cu copii, sătenii îl leagă până îi trec febra, boala și sminteala.

    La modul serios, cei peste trei milioane de cetățeni moldoveni nu au avut niciodată șanse mai reale, ca acum, de a tăia ștreangul agățat de Moscova și a se salva de experimentele oribile la care sunt supuși fără întrerupere, timp de trei decenii. E o greșeală fatală, care se repetă din 1994 încoace, de a aștepta ca guvernanții să ia o decizie fundamentală în favoarea tuturor, indiferent de etnie și opțiuni individuale. Clasa politică de la Chișinău niciodată nu va tăia craca pe care stă și dictează mulțimilor credule. Această operă de o importanță vitală pentru viitorul celor peste trei milioane de oameni poate fi făcută doar de toți moldovenii, uniți într-o Mișcare largă, populară și însuflețită de un singur scop: Reunirea cu Patria-Mamă – România! Peste voința poporului nimeni nu poate trece: nici ciocoimea autohtonă de la Chișinău și București, nici șovinii din Kremlin, nici odraslele cominterniștilor din Europa!

    Când auzi clopotul istoriei, care rar de tot bate, nu aștepta la răscruce să-ți crească iarba în papuci. Dumnezeu îți dă un semn: nu întârzia, agață-te de trenul trimis, care se va opri pe o clipă în gara ta uitată și părăsită. Așa cum a staționat la 27 martie 1918, la 31 august 1989 și 27 august 1991. Nu te codi: urcă imediat! E șansa ta de a te salva de un stat nesecurizat, corupt și falimentar, care își bate joc de tine; e șansa ta de a te reîntoarce Acasă, de a fi în rând cu lumea civilizată; e șansa ta de a avea o Țară adevărată, care se află în Uniunea Europeană și e apărată de NATO!

    Alecu Reniță, votant al Declarației de Independență față de imperiul rus, în 1991

  • Celebrul Goran Bregovici, susținător al războiului lui Putin, a fost expulzat de pe aeroportul din Chișinău ca George Simion! Artistul sârb a primit interdicţie de intrare în Republica Moldova, unde avea programat un concert

    Celevrului compozitor sârbo-croat Goran Bregovici i-a fost refuzată duminică, din raţiuni de securitate, intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, ale cărei autorităţi şi-au înăsprit controalele la frontieră după declanşarea războiului în Ucraina, informează Agenția France Presse (AFP), citată de Agerpres.ro.

    Goran Bregovici (73 de ani) urma să susțină un concert la Gustar Music Festival (Festivalul Muzical Gustar), organizat anual, începând din 2010, în ultima decadă a lunii august, în Complexul muzeal Orheiul Vechi din comuna Trebujeni (2.100 de locuitori), raionul Orhei, la 60 de kilometri nord-est de Chișinău și foarte aproape de Transnistria. Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi este amplasată în valea Răutului, un afluent de dreapta al Nistrului, și constituie cel mai important sit cultural din Republica Moldova.

    Goran Bregovici și alți 28 de oameni din echipa sa aterizaseră deja la Chișinău, dar au fost trimiși înapoi de unde veniseră.

    Expulzarea marelui artist sârbo-croat seamănă cu cea a unui politician român: liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), deputatul George Simion. Pe 17 iunie 2022, acesta a fost întors de pe aeroportul din Chișinău, unde aterizase împreună cu delegația parlamentară a României pentru a participa la o ședință comună cu Parlamentul Republicii Moldova.

    Mai există o asemănare între cele două cazuri: atât George Simon (pe 17 iunie 2022), cât și Goran Bregovivi (pe 20 august 2023) au zburat spre Chișinău deși știau că au interdicție de a intra în Republica Moldova! Așadar, amândoi au încercat să provoace o situație de criză țării conduse de Maia Sandu.

    Poliția de Frontieră „a refuzat accesul pentru 29 de cetăţeni străini”

    Potrivit presei locale, opiniile pro-ruse ale celebrului muzician au jucat – cel mai probabil – un rol în luarea acestei decizii. Muzicianul sârbo-croat, în vârstă de 73 de ani, „a susţinut în mod deschis anexarea Peninsulei Crimeea”, unde a avut și un concert în martie 2015 (la un an după anexare), „precum şi invadarea Ucrainei”.

    Organizatorii festivalului au anunțat luni pe pagina de Facebook a evenimentului: „Ne pare rău să vă anunţăm că Goran Bregovici şi trupa sa nu vor putea să cânte în această seară, din motive care nu ţin de organizatori sau de artişti. Din păcate, nu le-a fost permisă intrarea în Republica Moldova, deşi aterizaseră deja pe Aeroportul Internaţional din Chişinău”.

    Într-un mesaj publicat de organizatori, Goran Bregovici s-a declarat „foarte dezamăgit” din cauza acestei interdicţii „fără nicio explicaţie oficială”.

    „Susţin turnee extinse alături de muzicienii mei în toată Europa şi nu am întâmpinat niciodată dificultăţi”, a spus muzicianul sârbo-croat.

    Într-un comunicat, Poliţia de frontieră a Republici Moldova a explicat că „a refuzat accesul pentru 29 de cetăţeni străini”, inclusiv pentru Goran Bregovici, „în decursul ultimelor 24 de ore”.

    „Organizatorii au fost informaţi în avans despre această interdicţie, adoptată încă din 2022”, în contextul „măsurilor de securitate” decise în cooperare cu serviciile de informaţii şi cu partenerii internaţionali, a subliniat Poliţia de frontieră.

    Autorităţile din Republica Moldova au decretat stare de alertă pe fundalul tensiunilor sporite cu Federaţia Rusă, acuzată că doreşte să destabilizeze guvernul pro-european de la Chişinău pentru a instala un guvern favorabil Kremlinului.

    Artist de clasă, caracter zero

    Născut la Sarajevo, în 1950, din tată sârb şi mamă croată, Goran Bregovici a fost un star rock în fosta Iugoslavie în anii 1970-1980, când a fost liderul grupului Bijelo Dugme.

    Apoi, chitaristul s-a orientat spre cariera de compozitor şi a creat coloanele sonore ale mai multor filme regizate de Emir Kusturica, precum „Vremea ţiganilor” (1988) şi „Underground” (1995), precum şi coloana sonoră a lungmetrajului „Regina Margot”, regizat de cineastul francez Patrice Chereau în 1994.

    Potrivit site-ului Deschide.md, Goran Bregovic a susţinut în mod deschis ocuparea Peninsulei Crimeea, în 2014, dar şi invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. Pe numele muzicianului au fost deja emise interdicţii de intrare în Ucraina şi Polonia. Anterior, autorităţile de la Chişinău au declarat că persoanele publice care fac apel la război, discordie şi ură sunt indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova.

    Ministerul de Externe al Serbiei a cerut explicaţii de la autorităţile de la Chişinău. Potrivit ministrului Ivica Dacici, situaţia respectivă „nu corespunde relaţiilor tradiţionale de prietenie” dintre cele două state.

    Într-o declaraţie făcută pentru agenţia de presă Tanjug, Ivica Dacici a precizat că interdicţia de intrare în Republica Moldova aplicată muzicianului Goran Bregovici „a fost percepută de societatea sârbă într-un mod negativ”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Penetrarea Chinei la vârful statului român. Episodul 1: Iohannis și Ciolacu dau undă verde companiei Lenovo să intre pe piața 5G. Episodul 2: Premierul Ciolacu îl reactivează pe Ponta consilier

    * Lider PNL, necruțător după aducerea lui Ponta în Guvern: „E omul Partidului Comunist Chinez, un aliat al fasciștilor de la AUR, consiler asumat al lui George Simion”

    * A murit un turnător odios al Securității: Bălăceanu-Stolnici. Cazul Vlad Georgescu – Radio Europa Liberă

    * Elogiu grețos adus de un lider PNL sinistrului turnător al Securității: „un spirit rarisim”, „rafinat”, „generos cu natura umană”, „un credincios într-un secol al activismului periculos”

    * CTP: „A sucombat unul dintre cei mai vomitivi turnători din istoria Securității”. Primise Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur”!!!

    * Stolojan: „Reforma de acum a pensiilor speciale e o caricatură. Cei care se revoltă contra PNRR nu înțeleg nimic”

    * Ciolacu și trei miniștri se duc la Bruxelles să cerșească dreptul de a supra-îndatora România, pentru a păstra pensiile speciale și a-și salva clientela nesătulă

    * Ucraina confirmă oficial că George Simion are interdicție de a intra pe teritoriul său, „în scopul asigurării securității statului”. Motivul: întâlnirile liderului AUR cu șefi ai spionajului rusesc, la Cernăuți

    * Încă o pensionare rușinoasă, după cea a șefului DNA: procurorul general „a tras pe dreapta” la 50 de ani, cu o pensie de peste 5.000 de euro!

    * Orlando Teodorovici se gudură grețos pe lângă Șoșoacă: „S.O.S. este un partid frecventabil” / „Doamna Șoșoacă este omul cu care poți să faci echipă” / „Oamenii din S.O.S. vor binele României”

  • Ostașul nepereche – Ziariștii

    La 5 august 2021, Andrei Strâmbeanu, luptătorul pentru Reîntregirea României, își lua zborul spre veșnicie.

    Andrei Strâmbeanu părea veșnic și inepuizabil. Avea o apariție inconfundabilă în spațiul public și strălucea prin prezență de spirit, replici faimoase și cuvântări încărcate de emoții și scântei. Nu se temea de adevăr și nici de haitele de invidioși, care îi zâmbeau în față, dar îl așteptau la colț să-l sfâșie.

    Nu prea scăpa ocazia să-i zădărască pe dușmani, să-i zdrobească în cuvinte memorabile, să-i invite la dezbateri și polemici pe paginile gazetelor și revistelor, la radio și televiziune. Rar cine se încumeta să iasă pe ring cu el. Puțini cunoscuți și colegi, prieteni și neprieteni au scăpat neatinși de gloanțele sale verbale, care lăsau cicatrice adânci și, uneori, răni greu de vindecat. Însă, niciodată, niciun glonț tras în adversari sau chiar în ticăloși de ultimă speță nu era încărcat cu răutate și ură, ci cu substanța fină și rară a inteligenței native.

    Totuși, oricât de arțăgos se arăta în situații ordinare sau bizare, Andrei Strâmbeanu avea o măsură și un simț înnăscute, care îl potoleau treptat, până începea să dea înapoi din gâlceava explozivă și să-i învăluiască pe polemiștii din preajmă cu zâmbetul său unic și, mai totdeauna, senin. Slobod la gură și la gând, el nu prea voia să fie „în rând cu lumea”, își păstra farmecul individual și își ducea viața ca pe un fatum. Nu-i plăceau canoanele sociale, care i-ar fi furat din libertate și gândire. Avea fler și purta toga oratorilor de zile mari.

    Indiscutabil, a fost un intelectual de marcă, a avut talent cu carul, a știut în timpuri de secetă spirituală să dăruiască Basarabiei natale un mănunchi de texte și poezii antologice, iar „Primăvara” sa, interpretată de formația vocal-instrumentală „Noroc”, cam de o jumătate de secol împrospătează, răscolește, învie și reînvie sufletul moldovenilor năpăstuiți și rupți de Țară.

    Dincolo de interpretările nedrepte și malițioase, Andrei Strâmbeanu (născut în 1934) purta cu sine, în adâncuri, icoana de acasă și mândria de a fi văzut lumina zilei în altă țară decât Uniunea Sovietică. Într-o polemică de se zguduia Casa Scriitorilor, l-am auzit – prin ’83 sau ’84 – lăudându-se fârtaților de condei, la modul cel mai serios, că Țara lui de naștere e România și el e român, spre deosebire de alții, care aleargă cu rapoarte la Comitetul Central. A afirma asemenea adevăruri în Moldova sovietică însemna sinucidere curată.

    Acea declarație sinceră și demnă m-a determinat să-i port un respect aparte, chiar și atunci când se lăsa înșelat de unii demnitari și credea în „țarii buni” care pot face Unirea. Veneam din generații diferite, dar ne simțeam destul de apropiați, fiind legați și uniți de idealul înălțător al Reîntregirii Neamului Românesc.

    Pentru Andrei Strâmbeanu, reîntoarcerea Acasă a Basarabiei era o datorie de fiu, era un lucru Sfânt. Frumusețea lui interioară răbufnea la suprafață când rostea cuvântul lui Dumnezeu – România. Se transfigura la chip și gonea anii de străinătate și nedreptate prin cuvântări sincere, care deveneau cutremurătoare declarații de dragoste la adresa românimii și a României. Adeseori își revărsa mânia pe mancurții de la Chișinău și ciocoii de la București, dar îi considera atât de trecători și mișei, încât îi strivea cu un vers eminescian și se ducea mai departe spre culmile veșnice, unde se afla tot poporul românesc.

    Andrei Strâmbeanu face parte din generațiile de aur ale Basarabiei românești, care au ținut vie flacăra deșteptării naționale și au purtat cu ele frumusețea și lumina Idealului de Reîntregire a Țării noastre. El a fost un Om al adevărului istoric și al demnității naționale. Nu a lăsat niciodată pe nimeni să-i calce în picioare limba, istoria, cultura și identitatea românească. Nici în timpul ocupației sovietice, nici în vremurile caricaturale și fanariotice după independența mimată.

    Înainte să rostim cuvântul adio ostașului răpit de veșnicie, îi aducem recunoștința tuturor celor care au crezut și cred în Idealul nostru Sfânt.

    Drum lin spre steaua lui Eminescu, Blaga, Mateevici, Vieru și Dabija!

    Ne rugăm ca sufletul lui zbuciumat să ajungă la harta jinduită a Țării și să se contopească cu sufletul României eterne.

    Alecu Reniță – revista „Natura”, august 2021

    DE ACELAȘI AUTOR:

    * Ce-a mai rămas din cei aproape 300 de milioane de homo sovieticus?!

    * Feriți-vă de minciunile rusești, nu de adevăr!

    * Atunci am păcălit cenzura sovietică! Lupta noastră pentru alfabetul latin, în imperiul limbii ruse

    * Omul Adevărului

    * Copilul de pe malul Prutului

    * „Pacifiștii” lui Putler

    * Cu durere, despre Afganistan și victimele războiului nedrept

    * Golgota Basarabiei: 5-6 iulie 1949. Cel mai mare val al deportărilor organizate de Rusia în teritoriile românești ocupate

    * Remember: 28 iunie, ziua sfâșierii României noastre

    * Tricolorul lui Gheorghe Muruziuc

  • Două vagoane de istorie și un val de ură șor-vor-dodonistă

    Istoria reală, adusă în centrul Chișinăului sub forma celor două vagoane care reprezintă un simbol și o picătură din uriașa dramă a Basarabiei românești, a declanșat un val de ură a șor-vor-dodoniștilor (adepții sinistrei troici rusofile Șor – Voronin – Dodon), a cozilor de topor, a sutelor de „idioți utili” și a stăpânilor lor din rețelele antinaționale de spionaj.

    Recunoașterea oficială de către autoritățile Republicii Moldova a genocidului comis de Moscova împotriva moldovenilor, în anii ocupației rusești, le-a luat mințile celor cu mentalitate de sclav, care ciugulesc din banii unui stat agresor, care a comis și comite crime monstruoase împotriva umanității. Pentru cohortele de „idioți utili”, înainte de a vă murdări poporul pe rețelele de socializare, memorizați următoarele!

    Ideologii de la Kremlin, în frunte cu Stalin, au elaborat instrumentele de luptă împotriva „dușmanilor de clasă” și a popoarelor din Uniunea Sovietică. Deportările, ca și foametea planificată, făceau parte din politica de stat a URSS, iar implementarea acestor concepte revenea NKVD-ului și altor organe de represalii (Armată, Procuratură, Interne etc).

    În cazul Basarabiei, care a fost băgată cu tancurile în URSS în vara anului 1940, listele de bază fusese întocmite de rețelele de spionaj rusesc și de cominterniști, care activau în România, în dreapta Nistrului, cu mult timp înainte de 28 iunie 1940.

    Pentru idioții utili și cozile de topor actuale, care repetă ca papagalii că moldovenii au organizat deportările, repet: IDEOLOGII de la KREMLIN au gândit DEPORTĂRILE ca instrument de exterminare a „dușmanilor de clasă”, iar NKVD avea sarcina să îndeplinească această misiune. Moldovenii nici nu știau ce înseamnă „dușman de clasă”.

    Opriți-vă să transferați această crimă monstruoasă a Moscovei pe seama unor nenorociți, rătăciți și lepădături locale! Cercetați documentele de bază înainte de a acuza victimele, nu călăii! Altfel, sunteți la fel ca secăturile, care se țineau de pantalonii ocupanților și rugau să fie deportați toți gospodarii din sat, să aibă de la cine fura și să ajungă și ei „nacialnici”.

    Pentru RSSM, citiți cât mai atent lista responsabililor și executorilor de comiterea genocidului împotriva elitelor românești, a populației pașnice! Dacă găsiți măcar un nume de moldovean, bucurați-vă, cum o faceți de fiecare dată, când vă ștergeți picioarele de poporul din care vă trageți!

    1. Generalul-maior Mordoveţ Iosif Lavrentievici – ministrul securităţii de stat al RSSM;

    2. Generalul-maior Ermolin Ivan Ilici – responsabil al MSS al URSS;

    3. Colonelul Kolotuşkin Alexandr Alexeevici – viceministrul de personal al securităţii de stat al RSSM;

    4. Locotenent-colonelul Ostreakov Serghei Zaharovici – şeful statului-major al conducerii operaţiunii;

    5. Maiorul Iakovlev – şeful secţiei nr. 2 a MSS al RSSM;

    6. Căpitanul Şvarţman Lev Zinovievici – şef de sector al secţiei nr. 2 MSS al RSSM;

    7. Locotenentul Mordoveţ Leonid Iosifovici – responsabilul operativ superior al secţiei nr. 2 a MSS al RSSM (fiul ministrului I. Mordoveţ!).

    În total, 30 de criminali au condus direct genocidul împotriva civililor, numind crima lor împotriva umanității „operaţiune specială”(sună a ceva cunoscut?).

    Mai adăugați la banda de asasini și organele de conducere superioare de partid ale PC(b)M (secretar Kovali N. G.) şi sovietice (preşedinte al consiliului miniştrilor al RSSM, Rudi G.) ş.a.m.d.

    Chiar dacă mulți sunteți slugarnici și vă iubiți călăii din tată-n fiu, feriți-vă să intrați cu cizmele voastre murdare și străine peste suferințele a milioane de oameni, să batjocoriți filele îmbibate cu sânge nevinovat din istoria Basarabiei românești!

    DE ACELAȘI AUTOR:

    * Feriți-vă de minciunile rusești, nu de adevăr!

    * Atunci am păcălit cenzura sovietică! Lupta noastră pentru alfabetul latin, în imperiul limbii ruse

    * Copilul de pe malul Prutului

    * „Pacifiștii” lui Putler

    * Discursul Führer-ului de la Kremlin a dărâmat toate gardurile la Zoo

    * Cu durere, despre Afganistan și victimele războiului nedrept

    * Golgota Basarabiei: 5-6 iulie 1949. Cel mai mare val al deportărilor organizate de Rusia în teritoriile românești ocupate

    * Remember: 28 iunie, ziua sfâșierii României noastre

    * Cine ne apără de invazia pașnică?

    * Tricolorul lui Gheorghe Muruziuc

  • „În România e tot mai activă propaganda rusească. E pe bani, bănuiala mea e că se face prin Moldova această corupere. Dacă serviciile de informații ar face un mic efort, ar și descoperi traseele pe care se mișcă banii” – istoricul Armand Goșu

    Rușii sunt foarte activi în România, întotdeauna au fost așa și se simt foarte bine aici, unde nu-i deranjează absolut nimeni, spune istoricul Armand Goșu într-un interviu acordat pentru Aktual24.ro. În presa românească sunt jurnaliști, chiar șefi de redacții plătiți direct de ruși, pe filiera Republicii Moldova, dar serviciile de informații nu fac absolut nimic în această direcție, mai spune expertul în spațiul ex-sovietic.

    Profesorul universitar Armand Goșu are doctorat în istoria Rusiei pe care l-a luat la Moscova, în 1995. Urmărește, analizează și comentează evenimentele din Rusia de 30 de ani, publică articole în mai multe reviste și site-uri și are mai multe cărți pe această temă. În această primăvară, a făcut un drum pentru documentare la Kiev, cu mașina, străbătând Ucraina aflată în război.

    Mai jos, afirmațiile profesorului Armand Goșu despre infiltrarea rusească în România și lipsa de reacție – sau chiar complicitatea – autorităților române.

    „Sunt niște oameni cinici care au spus: «Dacă e să facem bani, hai să facem bani!». Dacă au văzut că rușii dau bani, asta e! Sunt de un cinism desăvârșit, toată viața lor au practicat tipul ăsta de jurnalism foarte cinic, pe bani, n-au niciun fel de valori, nu cred în nimic… Mă refer la jurnaliști, la șefi de gazete”

    „În România e tot mai activă propaganda rusească. Cred că e pe bani, bănuiala mea e că se face prin Republica Moldova această corupere și cred că dacă serviciile de informații ar face un mic efort, ar putea să și descopere aceste trasee pe care se mișcă banii. Sunt niște oameni cinici care au spus: «Dacă e să facem bani, hai să facem bani!». Ei nu cred în nimic. Erau pro-americani acum 10 ani așteptând să vină bani de la americani. Ei sunt pro cine dă bani. Dacă au văzut că rușii dau bani, asta e! Sunt de un cinism desăvârșit, toată viața lor au practicat tipul ăsta de jurnalism foarte cinic, pe bani, n-au niciun fel de valori, nu cred în nimic…

    Mă refer la jurnaliști, la șefi de gazete. Aici e ce se observă. În rest, mi-e greu să spun. Știu că sunt interese rusești în energie, în imobiliare, știu că-s afaceri care se fac nu direct din Rusia, ci prin Israel, prin Republica Moldova, prin Elveția, prin Olanda. Așa, cu jumătate de gură, din vârful buzelor, se mai pronunță câte un nume. Dar e imposibil de controlat. Presupun că sunt influenți. Foarte influenți pe anumite zone din țară. Târgoviște, Slatina, înțeleg că sunt foarte influente rețelele lor, că sunt conectate și la partide politice. Dar n-am contacte la serviciile secrete ca să pot da nume. Dar sunt activi. Au fost tot timpul foarte activi în România. Faptul că România a fost printre ultimele țări care au expulzat ruși… Presa română a sărit, «vai, ce le facem rușilor!». Nu! Noi facem după un an de zile ce au făcut alții!

    Noi am avut Institutul Cultural Rusesc până acum câteva luni! Amintiți-vă, țineți cont de faptul că noi în mai 2015, la un an și câteva luni după anexarea Crimeei, am permis Rusiei să deschidă la 100 de metri de Guvernul României Centrul Cultural Rus! Când s-a deschis, de față a fost conducerea Ministerului Afacerilor Externe! Fără ca România să deschidă, la rândul său, Institut Cultural la Moscova! Sau altceva. Deci, repet, Rusia a deschis institut cultural la 100 de metri de sediul Guvernului României! L-au închis foarte recent, atunci când au văzut că acolo făceau propagandă pe față împotriva Ucrainei. Ceea ce nu cred că i-a deranjat pe ai noștri, că și ei sunt profund anti-ucrainieni.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Sora Gabrielei Firea trebuia să oprească atrocitățile din „azilele groazei”! Ca șefă la Serviciul de Protecție Socială Voluntari, la ea se opreau toate reclamațiile venite de la rudele bătrânilor torturați. În funcție a numit-o cumnatul Pandele

    * Delirul Gabrielei Firea: confruntată cu dezvăluirile din „azilele groazei” din Voluntari, conduse de pilele sale, PSD-ista spune că totul e o înscenare a adversarilor politici!

    * Prima gafă externă de proporții a lui Ciolacu a pus România într-o situație penibilă: germanii au refuzat oficial cererea premierului PSD de a trimite trupe permanente

    * Prostie fără margini în „România Educată”: rezultatele la Evaluarea Națională au fost afișate greșit, aruncând în haos sute de mii de copii și părinți! A trebuit să fie republicate

    * La inaugurarea podului peste Dunăre de la Brăila, făcut de japonezi și italieni pe banii UE, Ciolacu a ținut un discurs cu iz suveranist, proclamându-l „un simbol al patriotismului economic” și „un proiect reușit al României”

    * Ex-consilierul prezidențial Iulian Chifu a semnat o carte împreună cu un putinist dat afară de la Universitatea Uppsala pentru propagandă pro-Kremlin: „E un vechi prieten”

    * Nepotism scârbos al premierului Ciolacu: și-a numit-o șefă de cabinet pe Otilia Romașcanu, nașa fiului său, după ce pe nașul Lucian Romașcanu l-a făcut senator și ministru!

    * EDITORIAL CARTIANU: Solovioave, ai grijă că-ți rup urechile!

    * VIDEO. Minciunile lui Putin. De la „Rusia nu are nimic de-a face cu Wagner” la „Wagner este finanțat în întregime de stat”. Mercenarii sunt responsabili de masacre în mai multe țări și declarați organizație criminală la nivel mondial

    * „Du-te, copile, unde vezi cu ochii! Alege o meserie pe care s-o poți practica oriunde și apoi pleacă, du-te cât mai departe de țara asta!”

  • De acasă – acasă – Ziariștii

    Zilele trecute, aflându-mă la frontieră în drum spre comuna Dumbrăveni, judeţul Suceava, pentru a participa la Festivalul Eminescu, vameşul m-a întrebat de unde vin şi unde plec.

    I-am spus că vin de acasă şi merg acasă.

    – Acasă la cine?, mă întreabă.

    – Acasă la mine!

    Ei, vameşul probabil că s-a speriat că intenţionez să merg acasă la el. Dar, domnilor, eu viu de acasă – acasă, vorba scriitorilor Grigore Vieru şi Nicolae Dabija.

    Din păcate însă, mulţi dintre conaţionalii mei încă nu ştiu ce înseamnă acest „acasă”, considerând România şi astăzi o ţară străină.

    La această rătăcire a lor contribuie, cu regret, şi presa din Basarabia, care am observat că, în ultimul timp, atunci când vorbeşte despre România, nu-i spune pe nume, ci o numeşte: „ţara vecină”, „ţara prietenă”, „ţara de alături”, „ţara care ne înconjoară”, „ţara de dincolo de Prut”, numai România nu. Ca şi cum n-ar vrea să ne amintim că suntem români. Apoi, ne mai mirăm că basarabenii noştri nu cunosc cine sunt şi ce limbă vorbesc.

    O dovadă fiind şi o întâmplare cu o cerşetoare.

    Mă aflam împreună cu o delegaţie de la Bucureşti în Cimitirul Ortodox Central din Chişinău, când femeia s-a apropiat de mine şi m-a întrebat:

    – Spuneţi-mi, vă rog, domnii sunt români?

    – Da, îi zic, sunt români!

    – Iaca, n-am mai văzut niciodată până acum un român, îmi spune bătrâna.

    – Da’ şi dumneavoastră sunteţi româncă, încerc s-o conving.

    – Nu, nu, eu îs moldoveancă, n-am nicio treabă cu românii. Apoi, între moldoveni şi români e o mare diferenţă…

    – Care?, am întrebat-o. Însă femeia n-a ştiut să-mi răspundă.

    Iată ce face din mintea românilor basarabeni propaganda rusă, care a reuşit într-atât să le întunece minţile, încât aceștia au uitat care le sunt neamul şi rădăcinile.

    Dar, indiferent de ce gândesc unii, noi suntem un singur popor, o singură naţiune, avem o istorie comună şi vorbim aceeaşi limbă.

    Şi chiar dacă în ochii unora suntem două ţări diferite, pe harta lui Dumnezeu suntem aceeaşi ţară.

    Aşa că, dragii mei, venim de Acasă ca să ajungem Acasă.

    DE ACEEAȘI AUTOARE:

    * Poetul neîmbătrânit și teii smulși de ruși

    * Judecata omului. Cazul medicului plecat de la înmormântarea propriului fiu ca să salveze un alt copil

    * Educați să ne urască

    * Rătăciții secolului XXI

    * Limba unui neam

    * Ceartă-te în șoaptă!

    * Lichidarea presei româneşti din Basarabia

  • Lovitură-trăsnet dată de Maia Sandu taberei pro-ruse: Partidul Șor a fost declarat neconstituțional și e dizolvat! Nică măcar Ciutacu n-a reușit să-l salveze, deși s-a străduit

    La trei luni și jumătate după ce putinistul Victor Ciutacu o invita pe putinista Marina Tauber, vicepreședinta partidului rusofil Șor din Republica Moldova, în emisiunea sa putinistă de la canalul putinist România TV ce aparține fugarului rusofil Sebastian Ghiță, dându-i microfon două ore s-o atace abject pe Maia Sandu, președinta „României de Est” dă o lovitură năprasnică întregii construcții putiniste de la Chișinău: Partidul Șor a fost declarat necontituțional și este dizolvat!

    Lovitura provoacă dureri mari și la București, unde Ciutacu și RTV rămân orfani de partidul pentru care au ajuns să-și pună și cenușă-n cap, dar care le era de mare ajutor în bătălia cu Maia Sandu, care a interzis propaganda toxică a RTV în Republica Moldova.

    După ce a fost promovată intens de Ciutacu, Marina Tauber a fost arestată pe aeroportul din Chișinău, când încerca să fugă în Israel. Apoi, atât ea cât și șeful ei de partid, Ilan Șor (fugit de asemenea în Israel), au fost incluși pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, pentru încercarea acestora de a destabiliza Republica Moldova printr-o lovitură de stat sub presiunea străzii.

    O zi istorică pentru derusificarea Basarabiei: luni, 19 iunie 2023. Este ziua în care Curtea Constituţională a Republicii Moldova (CCM) a declarat „neconstituţional” partidul pro-rus al oligarhului fugar Ilan Şor, aflat în spatele unui val de manifestaţii antiguvernamentale, de mai multe luni. CCM a constatat că Partidul Șor a acţionat în contradicţie cu principiile statului de drept şi a pus în pericol suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, conform Deschide.md şi Reuters, preluate de Agerpres.

    Magistraţii Curţii Constituţionale s-au pronunţat în cazul unei sesizări depuse de Guvernul de la Chişinău privind scoaterea în afara legii a formaţiunii politice fondate şi conduse de Ilan Şor, acuzat de Occident şi de Chişinău că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, în timp ce SUA şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni împotriva sa.

    Deputații și consilierii locali ai Partidului Șor devin independenți. Ei nu pot fi înlocuiți de alți candidați de pe listele Partidului Șor, care devin nule

    Potrivit preşedintelui CCM, Nicolae Roşca, de la data pronunţării prezentei hotărâri, Partidul Șor „se consideră dizolvat”. Niciun act adoptat după pronunţarea hotărârii nu are valoare juridică.

    Reprezentanţii Partidului Șor care exercită mandate de deputat în Parlament vor continua să-şi exercite aceste mandate, doar că în calitate de deputaţi independenţi, fără dreptul de a se afilia altor grupuri parlamentare.

    La fel, listele candidaţilor supleanţi în Parlament şi în consiliile locale/raionale au fost declarate nule. Astfel, în cazul în care un mandat în Parlament atribuit Partidului Şor devine vacant, acesta va rămâne vacant pe întreaga perioadă a legislaturii a XI-a, iar Curtea Constituţională nu va valida niciun alt mandat. La fel se va întâmpla dacă un mandat de consilier local va deveni vacant.

    Decizia CCM a fost luată în conformitate cu Articolul 41, Punctul 4, din Constituţia Republicii Moldova, care prevede clar: „Partidele şi alte organizaţii socio-politice ale căror scopuri sau activităţi sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale”.

    Ministerul Justiţiei de la Chișinău va înfiinţa o comisie specială pentru a finaliza toate procedurile legale de lichidare a Partidului Șor.

    Marina Tauber în studioul lui Ciutacu

    Istoria Partidului Șor: locul 4 în 2019, locul 3 în 2020 – la alegerile parlamentare

    Şedinţele Curţii Constituţionale în problema constituţionalităţii Partidului Șor au început la 10 mai şi au durat timp mai bine de o lună. În toată această perioadă, părţile au fost invitate să-şi prezinte poziţiile, argumentele, pledoariile şi replicile finale.

    Printre argumentele reprezentanţilor Guvernului de a scoate acest partid în afara legii, Deschide.md menţionează faptul că „membri ai Partidului Şor ar fi mituit alegători şi protestatari, formaţiunea respectivă ar avea legături cu persoane dubioase de la Kremlin, ar fi încălcat în mod repetat legislaţia în ceea ce priveşte activitatea financiară a partidului etc.”.

    Apărătorii Partidului Şor au negat acuzaţiile aduse de avocatul Guvernului. Ei au menţionat că acestea sunt motivate politic şi au acuzat reprezentantul Guvernului că foloseşte unele informaţii care fac parte din alte dosare şi la care avocatul Guvernului nu ar trebui să aibă acces.

    La şedinţele Curţii Constituţionale au fost prezenţi Marina Tauber şi Denis Ulanov, deputaţi ai Partidului Șor. Aceștia au cerut ca şi președintele partidului, Ilan Şor, fugit în Israel, să intervină prin video-call în cadrul şedinţei, dar solicitarea lor nu a fost acceptată de către magistraţii Curţii Constituţionale.

    În cadrul uneia dintre şedinţe, avocaţii Partidului Şor au cerut să fie audiată şefa Procuraturii Anticorupţie, Veronica Drăgălin, ca urmare a faptului că o serie de probe, care se află la Procuratură, au fost înaintate Curţii Constituţionale, dar pe marginea cărora nu ar fi existat o decizie judecătorească. Avocaţii Partidului Șor susțin că astfel a fost încălcată prezumţia de nevinovăţie.

    Partidul Şor este urmaşul de drept al formaţiunii Ravnopravie, preluată de către omul de afaceri Ilan Şor. În anul 2015, acesta a câştigat alegerile locale din Orhei şi a devenit primar al orașului de 21.000 de locuitori, situat în partea centrală a Republicii Moldova, situat la 48 km nord de Chișinău, pe malul râului Răut.

    În anul 2016, Ilan Şor a fost ales preşedinte al partidului Ravnopravie, condus anterior de politicianul Valerii Klimenko, un susţinător înflăcărat al Federaţiei Ruse. Patru luni mai târziu, formaţiunea şi-a schimbat numele în Partidul Şor.

    În alegerile din 2019 şi 2021, Partidul Şor a intrat în Parlament, de pe locul 4 (8,32%, 7 mandate din cele 101 ale Legislativului de la Chișinău), respectiv locul 3 (5,74%, 6 mandate).

    În prezent, grupul parlamentar al Partidului Șor – care va fi dizolvat – deţine 5 mandate de deputat, ca urmare a anulării mandatului condamnatului fugar Ilan Șor. Cei 5 deputați vor deveni independenți.

    Preşedintele formaţiunii, Ilan Şor, a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară de un miliard de dolari”, dar a scăpat de detenție fugind „la timp” în Israel, unde se află şi în prezent.

    Fugarul Ilan Şor nu a comentat deocamdată decizia Curţii Constituţionale, dar vicepreşedinta partidului, Marina Tauber, a condamnat procedurile judiciare.

    „Oricum vom fi la putere cu echipa noastră. Pentru noi, acest proces ruşinos este o experienţă. Cetăţenii trebuie să aibă dreptul de a alege liber. Echipa noastră va lupta pentru tot ce este bun pentru Moldova”, a declarat Marina Tauber – feblețea lui Ciutacu – pe un ton de amenințare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ciolacu le arată liberalilor cine-i șeful: refuză să le pună omul secretar general al Guvernului, după ce Ciucă a acceptat un penal PSD-ist în funcție. Miza: controlul asupra firmelor de stat

    * Regimul Iohannis-PSD, pus la zid de SUA: a redus lupta contra traficului de persoane și i-a scăpat pe infractori prin metoda prescripției. Există bănuiala complicității la nivel înalt!

    * Paleologu, după Congresul USR: „E extraordinar de important ca Drulă, Tomac și Orban să facă împreună ceva, eventual să discute și cu UDMR. Dacă ei nu propun o alternativă, ne ducem dracului!”

    * Caracatița din Buzău a lui Ciolacu: 104 rubedenii și prieteni care sug de la stat peste 6 miliarde de lei! Șeful PSD, viitor premier, n-a muncit până la 37 de ani

    * EDITORIAL. Atunci am păcălit cenzura sovietică! Lupta noastră pentru alfabetul latin, în imperiul limbii ruse

    * Prostie bubuitoare la Realitatea Plus. Fiica patronului: „Cei de la OMV-Petrom au găsit mai mulți țiței. Cei mai mulți țiței din ultimele decenii!”

    * Un decret rușinos semnat de președintele Emil Constantinescu în 1999: grațierea lui Maricel Păcuraru, infractor cu vocație de recidivist. Acum e patronul Realitatea Plus, televiziune care face politică anti-europeană și rusofilă

    * Prigojin anunță un viitor sumbru pentru banda lui Putin: „Suntem la 2-3 luni de plutoanele de execuție” / „Rusia va pierde teritorii”

    * VIDEO+FOTO. Înregistrarea-cheie din TVR: cele 14 secunde în care Olaianos o „gâtuie” pe colega sa Nadine Vlădescu. O ridică în aer și o izbește de perete. Filmul agresiunii în 22 de fotografii

    * ANALIZĂ. Catastrofa demografică: în următorii 70 de ani, populația Chinei se va înjumătăți! Prăbușire de la 1,4 miliarde la 700 de milioane

  • Atunci am păcălit cenzura sovietică! Lupta noastră pentru alfabetul latin, în imperiul limbii ruse

    Acum 34 de ani, pe 15 iunie 1989, Moldova revenea la alfabetul latin, iar „Literatura şi Arta”, cel mai popular ziar al acelor timpuri, s-a aventurat frumos să scoată numărul din 15 iunie în grafie latină, cu 78 de zile înainte de legiferarea oficială din 31 august 1989.

    Pentru a păcăli comuniștii de la putere, conducerea redacției a decis ca numărul de bază să fie tipărit în grafie latină, iar pentru cenzură să prezinte, în mod tradiţional, un exemplar în alfabetul rusesc.

    Propun două editoriale, la distanță de 34 de ani, despre acel eveniment important din istoria Basarabiei românești.

    Primul este cel scris acum, la zi, cu gândul la cel din 15 iunie 1989, intitular „Învierea”. Acesta, publicat în plină ocupație sovietică, dar sub vântul unor schimbări incerte sub perestroika și glasnost-ul lui Gorbaciov, a fost editorialul primului număr în grafie latină al săptămânalului „Literatura şi Arta” apărut „în afara legii”, în „epoca URSS” (1944-1991)

    15 iunie 2023

    Fii binevenit la tine Acasă, Alfabet Latin!

    O să vă spun o poveste frumoasă, care s-a întâmplat pe nedreptăţitul pământ al Basarabiei natale, în timpul ocupaţiei rusești. În iunie 1989, nimeni nu ştia dacă Moscova imperială va accepta revendicările moldovenilor referitor la reîntoarcerea Acasă a limbii române şi a alfabetului latin. Se cerea, prin ceva neobișnuit, să zdruncinăm puternic puterea comunistă de la Chişinău şi să-i facem pe moldoveni să creadă în victorie. Toată Moldova aştepta şi trăia cu ziua de joi, când săptămânalul „Literatura şi Arta”, cu un tiraj de peste 260.000 de exemplare (!!!), transformat în tribuna Mişcării de Eliberare Naţională, publica sute şi mii de apeluri în favoarea legiferării limbii române şi a alfabetului latin. Zbirii de la Chişinău înnebuniseră, fluturau din pumn la intelectuali şi mulţimile deşteptate, ţipând ca din gură de şarpe – „Net, net i escheo raz net!” („Nu, nu şi încă o dată nu!”).

    Vă spuneam că ne frământam minţile să găsim ceva neobișnuit, mobilizator. Ideea a venit pe neaşteptate şi am considerat că a coborât din ceruri.

    Se apropia Ziua comemorării poetului naţional – Mihai Eminescu – şi apăruse o poftă nesăbuită să fim la înălţimea Omului, din opera căruia a ieşit toată intelectualitatea românească din Basarabia. Nu le invoc numele, să nu-i supun comentariilor maliţioase, dar câţiva oameni din redacţia „Literatura şi Arta” au decis în taină să calce în picioare legea sovietică şi să scoată numărul din 15 iunie în grafie latină. La acea vreme, nu exista în Chişinău nicio maşină de dactilografiat, niciun linotip cu litere româneşti, dar cel mai complicat era să sărim peste biroul de cenzură.

    Soluţia a fost propusă de Nicolae Dabija (redactor-șef) și Axentie Blanovschi (redactor-șef adjunct) – numărul de bază să fie făcut în grafie latină, iar pentru cenzură să prezentăm spre aprobare, în mod tradiţional, un exemplar în alfabetul rusesc.

    Incredibil, dar nici cenzura, nici KGB-ul nu s-au prins că au fost păcăliţi mortal, cum nu-şi imaginase nimeni, de la Dzerjinski și Beria până la ultimul cekist sovietic Cebrikov.

    Lovitura a fost cumplită pentru nomenclatura comunistă de la Chişinău, care intrase în panică totală și nu vedea altă soluție decât să-l dea jos pe redactorul-șef Nicolae Dabija și să lichideze redacția împreună cu săptămânalul.

    Pe 15 iunie 1989, Biroul Politic era paralizat. Pe mesele lor se afla „Literatura şi Arta” cu alfabetul românesc şi cu emblema „Arborele Eminescu” lângă siglă. În zori de zi, cu primul avion care zbura la Moscova, corespondentul special Gheorghe Malarciuc a expediat un teanc din „Literatura şi Arta” la „Literaturnaia Gazeta” şi la Uniunea Scriitorilor din Uniunea Sovietică, cu o foiţă pe care scria în rusă şi română – „Moldova a trecut la alfabetul latin”!

    În aceeaşi zi, în casele a peste 260.000 de moldoveni, după un exil de jumătate de secol, a intrat zâmbind copilul răpit şi atât de mult aşteptat al Basarabiei românești.

    Mă simt fericit că pot aduce peste trei decenii un cuvânt de pioasă recunoştinţă tuturor luptătorilor pentru reîntoarcerea alfabetului latin, minunaţilor mei fraţi întru credinţa românească din redacţie – Nicolae Dabija, Axentie Blanovschi, Boris Vieru, Dumitru Trifan, Haralambie Moraru, Vlad Olărescu, Raisa Ciobanu, Ion Cațaveică, Rodica Iuncu, Valentina Tăzlăuanu, Pavel Nică, Vasile Malanețchi, Ion Deviza, Eugen Gheorghiță, Boris Bălan, Luminița Cuzuioc, Elena Silcencu. Dar, deopotrivă, şi acelor extraordinare femei anonime din tipografie, cu sufletul lor atât de frumos, revărsat peste zaţul tipografic luminat de alfabetul latin, fiind gata să înfrunte Siberia, dar să participe la reîntoarcerea zestrei furate. Ce oameni patrioți, ce suflete înălțătoare, ce inimi fierbinți descopeream în calea noastră spre renaștere, dreptate și demnitate!

    Alfabetul latin a fost drapelul de luptă al Basarabiei româneşti. Când am rămas atât de singuri în august 1944, duşmanii s-au izbit să ne smulgă drapelul din mâna slăbită, dar noi l-am ascuns lângă inimă.

    În ziua de 15 iunie 1989, zi legată de nemurirea lui Eminescu, Basarabia şi-a făcut singură dreptate, fără să aştepte mila străinilor. Cu riscuri enorme, ne făceam datoria, nu căutam glorie. Colegii m-au învrednicit să ies cu călimara în mână, pe câmpul minat, să caligrafiez primul text. „Învierea” – astfel am intitulat editorialul care deschidea uşa Moldovei şi îmbrăţişa părintele reîntors la vatră. Străinii îl considerau mort, iar noi ştiam că este viu şi se va reîntoarce Acasă. Şi s-a reîntors pe 15 iunie 1989, cu Eminescu, pentru totdeauna!

    Alecu Reniţă, 15 iunie 2023

    ––––––––––––

    15 iunie 1989

    Învierea

    Suntem un popor cu destinul răstignit pe crucea istoriei. Clio nu ne-a răsfăţat cu epoci de făurire paşnică, lăsându-ne să ne scriem „Hronicul vechimii” în răgazul dintre două invazii pustiitoare, la strălucirea paloşului otoman şi la flăcările mănăstirilor şi cetăţilor aprinse de o mână haină şi nesăţioasă. Trecerea noastră şi supravieţuirea prin timpuri de perfidie fanariotică şi cruzime ţaristă, prin „eliberare” stalinistă şi „prosperare” bodiulistă e un miracol şi o enigmă pe care niciun străin nu va putea s-o dezlege.

    Din codri măcelăriţi şi cenuşi spulberate, din cronici pierdute şi vetre arate, din cărţi sfinte arse şi biserici aruncate în aer, din izvoare otrăvite şi cimitire batjocorite, ne-am adunat de fiecare dată fiinţa şi-am reînviat din dragoste şi credinţă pentru MOLDOVA. N-avem nimic mai sfânt decât această palmă de pământ în care odihnesc strămoşii, nimic mai drag decât acest grai în care au vorbit Ştefan şi Mihai.

    După decenii de rătăcire şi nedreptate, ne reîntoarcem la veşmântul fiinţei noastre, reînnodăm firul rupt al vremurilor şi ne îndreptăm coloana vertebrală. Refuzăm să trăim mai departe cu memoria amputată şi rădăcinile tăiate. De astăzi, ornicele încep o altă numărătoare a timpului; de astăzi, pornim să ne scriem singuri istoria.

    Nu mai avem dreptul la erori. Să ne înarmăm cu răbdare şi voinţă şi să nu uităm nicio clipă că unica salvare a noastră este CARTEA. S-o deschidem şi să-i găsim semnificaţia buchilor noi.

    Fii binevenit la tine Acasă, Alfabet Latin!

    Alecu Reniță, 15 iunie 1989

  • Marina Tauber, agenta Rusiei în Moldova promovată de România TV, a fost reținută de procurori pe aeroportul din Chișinău, când se pregătea să fugă în Israel

    Marina Tauber, lăsată de oligarhul pro-rus Ilan Șor să organizeze răsturnarea violentă a puterii de stat în Moldova și promovată insistent de România TV, a fost reținută luni dimineață de procurori pe aeroportul din Chișinău, când se pregătea să fugă în Israel. Încercarea Rusiei de a provoca o lovitură de stat violentă la Chișinău a eșuat datorită măsurilor luate de președinta Maia Sandu, de Guvernul pro-european cu ajutorul UE și al SUA. În fața evidenței că puciul a eșuat, oamenii Moscovei încearcă acum să se salveze.

    Procurorii anticorupție au reținut-o pe Marina Tauber pe aeroportul din Chișinău chiar când se pregătea să se îmbarce cu destinația Tel Aviv, via Istanbul, relatează publicația „Newsmaker“.

    Marina Tauber știa că are interdicție de a părăsi țara încă din 5 ianuarie, după ce Curtea de Apel Chișinău a plasat-o sub control judiciar într-un dosar de corupție, dar lațul se strângea în jurul complotiștilor folosiți de Moscova și politiciana a încercat să scape. Informați din timp asupra planurilor Marinei Tauber, procurorii anticorupție au interceptat-o pe aeroport.

    Lăsată de oligarhul fugar Ilan Șor la comanda operațiunii de destabilizare a Republicii Moldova, Marina Tauber a jucat încă de astă-toamnă un rol-cheie în planul Rusiei de a recăpăta controlul asupra micii țări. Tauber a organizat mitinguri de protest, coordonând acțiunile de contestare a conducerii pro-occidentale și a politicii Moldovei de apropiere de Uniunea Europeană.

    În februarie 2023, după ce conducerea de la Chișinău a suspendat emisia a 6 posturi de televiziune pro-rusești, Marina Tauber a fost adusă la România TV, televiziunea unui alt oligarh fugar (Sebastian Ghiță), unde i s-a dat platformă să-și expună propaganda putinistă. Totul s-a întâmplat în emisiunea lui Victor Ciutacu. În ziua când Marina Tauber propaga la România TV minciunile și teoriile conspirației de sorginte rusească, manifestanții aduși de partidul ei la Chișinău au încercat să intre cu forța în instituțiile guvernamentale. Nederanjată de Ciutacu și ceilalți invitați, Tauber a spus la România TV, în acea zi, cum Maia Sandu vrea să bage Moldova în război, că distruge economia, că nivelul de trai al populației scade din cauza guvernării pro-europene și a spus că singura soluție e ca țara să nu intre în nicio alianță.

    Marina Tauber este judecată, la fel ca și șeful său, oligarhul Ilan Șor (de asemenea fugit în Israel), pentru „Operațiunea Titirezul“, furtul din băncile moldovenești a aproape un miliard de dolari, în perioada 2010-2014. Banii reprezentând 12% din PIB-ul anual al țării au fost scoși din Moldova și duși în băncile rusești.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Deși țara fierbe, PSD și PNL încearcă să introducă noi pensii speciale!

    * Se alege praful de PNRR! Banca Mondială anunță că România pierde banii pentru construirea a 27 de spitale noi, metroul din Cluj și campania națională de reîmpăduriri

    * Ostenit după 9 zile în America de Sud, Klaus Iohannis s-a dus direct la reședința de odihnă de la Neptun. În weekend se bronzează, la Cotroceni ajunge săptămâna viitoare

    * VIDEO. Se îngroașă gluma pentru George Simion! Al treilea personaj important care confirmă legăturile liderului AUR cu serviciile rusești: Vlad Filat, fost premier al Moldovei

    * EDITORIAL CARTIANU: Anchetarea lui Tolontan. Corespondență din pușcărie. Realitatea paralelă creată de RTV

    * Nicușor Dan a reușit să facă Bucureștiul mai credibil financiar decât România! Agenția Fitch a acordat rating A orașului și remarcă „planul de investiții ambițios“

    * Ce șarlatanie! După modelul „Vadim – omul anului în lume”, ex-PRM-ista Olguța Vasilescu a cumpărat cu 22.900 de euro, din bani publici, titlul de „cea mai căutată destinație de Paște din Europa” pentru Craiova, de la un SRL belgian!

    * Avocatul Piperea, portavoce a dezinformării în România, e șocat: „O întreagă lume mă detestă și nu știu de ce. Din 220 de studenți, azi au venit la cursul meu fix 2. Este un evident boicot”

    * Paleologu: „Contemplu cu fascinație și scârbă o creatură extrem de veninoasă: hater-ul ortodox”. Baconschi: „Cum să crezi că Dumnezeu va arunca în iad grosul umanității și 90% din lumea creștină, doar pentru a-i mântui, în exclusivitate, pe creștinii de rit bizantin răsăritean?”

    * „Ciutacu de la Fox News” părăsește televiziunea după ce a ruinat-o cu minciunile sale, condamnând-o să plătească 787 de milioane de dolari pentru defăimare. Tucker Carlson era un vector important al propagandei conspiraționiste, iar Ciutacu îl promova la fel de des ca pe Cristoiu