ziaristii.com

Etichetă: Moderna

  • Record: peste 100.000 de persoane s-au programat la vaccinul AstraZeneca în primele 22 de ore de la introducerea opțiunii pe platformă

    Un număr de 107.144 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani și aparținând primelor două categorii de risc (cadre medicale, lucrători “esențiali”, bolnavi cronici) s-au programat deja, într-o singură zi, la vaccinarea anti-Covid cu produsul AstraZeneca.

    Anunțul a fost făcut de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV). Miercuri, 10 februarie 2021, ora 12.30, s-a pornit pe platforma online de programare a vaccinării anti-Covid și opțiunea pentru AstraZeneca, împreună cu deschiderea a 180 de noi centre. Până joi, la ora 10.30, se înregistraseră 107.144 de înscrieri.

    În medie, s-au programat 4.464 de persoane pe oră. S-au înscris 54.454 de femei și 52.690 de bărbați. Numărul de accesări al platformei dezvoltate de STS a fost, de asemenea, notabil, 3,6 milioane.

    Vaccinul AstraZeneca este obținut de compania suedeză în colaborare cu cercetătorii de la Oxford pe calea clasică, aceea a vectorului viral (virusuri inactivate injectate în corp, care generează răspunsul organismului și apariția anticorpilor). Este mult mai ieftin decât vaccinurile BioNTech/Pfizer și Moderna, obținute prin noua tehnologie ARN mesager, dar până acum studiile arată că este mai puțin eficient (62-90%), comparativ cu celelalte două.

    În plus, pare să fie foarte puțin eficace împotriva noii mutații sud-africane a virusului. Pe de altă parte, nu e nevoie să fie stocat la temperaturi foarte scăzute (precum Moderna și BioNTech/Pfizer), ceea ce înlesnește foarte mult distribuirea și administrarea sa.

    Rapelul se face la 56 de zile, față de 21 de zile (BioNTech/Pfizer) și 28 de zile (Moderna).

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • În România, vaccinul AstraZeneca le va fi administrat doar persoanelor între 18 și 55 de ani. Rapelul se face după două luni

    Guvernul a anunțat oficial, joi, că vaccinul anti-Covid de la AstraZeneca, al treilea autorizat în Europa, va fi folosit în România doar pentru persoanele între 18 și 55 de ani. Mult mai ieftin și mai ușor de depozitat, vaccinul va putea fi administrat pe larg, inclusiv prin cabinetele medicilor de familie, ceea ce înseamnă că ritmul imunizării populației va putea crește substanțial.

    Ministerul Sănătății mai anunță că vaccinul AstraZeneca are perioada de rapel la 8 săptămâni, substanțial mai mult decât vaccinurile de la BioNTech/Pfizer (21 de zile) și Moderna (28 de zile).

    AstraZeneca se deosebește fundamental de celelalte două, chiar dacă, în final, rezultatul este același – producerea de anticorpi împotriva coronavirusului.

    Mai sunt așteptate pe piață, în următoarele luni, încă două vaccinuri chinezești și un vaccin rusesc

    Produs prin tehnologia clasică (virus inactivat), vaccinul AstraZeneca poate fi ținut la frigider normal, cu temperatura de depozitare 2-8 grade Celsius. Are, totuși, o eficiență mai scăzută, de 65-90%. El costă doar aproximativ 5 euro doza.

    Produse prin tehnologie inovatică (mARN), vaccinurile de la BioNTech/Pfizer și Moderna trebuie ținute în frigidere speciale, la temperaturi foarte scăzute, de -70 și, respectiv, -20 de grade Celsius. Ele au o eficiență foarte ridicată, de peste 90%. Sunt, însă, foarte scumpe, peste 35 de euro doza.

    Pe lângă aceste 3 vaccinuri, este foarte probabil ca, în următoarele luni, pe piața Uniunii Europene să pătrundă și vaccinurile dezvoltate de Rusia (Sputnik V) și China (Sinopharm şi Sinovac). În același timp, este de așteptat ca și alte firme occidentale să ajungă la sintetizarea unor vaccinuri performante.

    Vaccinarea cu produsul AstraZeneca ar trebui să înceapă în a doua jumătate a lunii februarie

    Până acum, în România au fost vaccinați anti-Covid 463.763 de oameni cu prima doză și alți 165.516 cu ambele doze. Ritmul e destul de scăzut din cauza penuriei de vaccinuri instalate la nivelul Uniunii Europene. BioNTech/Pfizer acumulează mici întârzieri la livrarea dozelor promise, în timp ce cu AstraZeneca s-a ajuns la un adevărat scandal. Firma a refuzat să-și achite obligațiile contractuale cu UE invocând probleme tehnice, dar există suspiciunea că, de fapt, urmărește favorizarea Marii Britanii, căreia i s-au livrat dozele achiziționate prin contract.

    Uniunea Europeană a recurs la presiuni și a inițiat un embargo asupra vaccinurilor, interzicând exportul lor, iar AstraZeneca a dat înapoi, promițând că-și va onora obligațiile. Între timp, însă, s-a înregistrat deja o întârziere substanțială, pentru că milioane de doze ar fi trebuit să ajungă de la 1 februarie la țările membre UE.

    Vaccinarea cu produsul AstraZeneca e așteptată începând cu a doua jumătate a lunii februarie. Ministerul Sănătății a anunțat că s-a elaborat și trimis deja personalului specializat procedura de vaccinare cu AstraZeneca, împreună cu condițiile privind modul de stocare, depozitare, transport și distribuire.

    Potrivit avizului Agenției Europene a Medicamentului (EMA), „vaccinul AstraZeneca este un vaccin monovalent compus dintr-un singur vector adenoviral modificat (un virus inofensiv), care transmite celulelor umane „instrucțiunile” necesare producerii proteinei Spike unice, specifică virusului care provoacă boala COVID-19. Sistemul imunitar al persoanei recunoaște că această proteină specifică nu ar trebui să se afle în organism și reacționează prin producerea de mijloace de apărare naturale împotriva infecției SARS-CoV-2“.

    Mai multe amănunte puteți citi AICI.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • De ce e nevoie de „certificatul de vaccinare”: România începe de azi imunizarea și cu produsul Moderna. În curând, e așteptat și vaccinul AstraZeneca

    România începe de luni, 1 februarie, imunizarea populației contra Covid și cu produsul americanilor de la Moderna. Acesta este al doilea vaccin care intră în utilizare după cel al nemților și belgienilor de la BioTNech/Pfizer. În cel mai scurt timp, e așteptată și apariția celui de-al treilea vaccin, de la AstraZeneca.

    În acest moment devine clară manipularea dintr-un alt narativ al conspiraționiștilor, care vreme de peste o lună au strigat că oamenilor li se dă Certificatul de Vaccinare ca un fel de permis și că, în curând, cei fără el nu vor mai avea dreptul să călătorească sau să intre în clădirile publice.

    În realitate, Certificatul de Vaccinare – care conține datele persoanei, locul și data unde s-a vaccinat, dar și produsul cu care s-a făcut imunizarea, lotul și seria acestuia – a fost creat pentru acest moment, în care pe piață se va merge în paralel cu mai multe produse.

    Vaccinuri cu tehnologii diferite și care nu pot fi combinate

    Vaccinurile de la BioNTech și Moderna folosesc aceeași tehnologie nouă, ARNm, dar nu sunt identice, iar rapelul se vade la intervale diferite: BioNTech – 21 de zile, Moderna – 28 de zile. O persoană vaccinată cu produsul BioNTech la prima doză nu poate fi vaccinată la rapel decât cu un vaccin identic.

    Și mai mare este diferența între produsele BioNTech și Moderna, pe de o parte, și cel de la AstraZeneca, pe de alta. E vorba de tehnologii și de moduri de a stimula producerea de anticorpi total diferite. AstraZeneca folosește tehnologia clasică, prin care se introduce în organism o cantitate de virus inactivat, în timp ce BioNTech și Moderna folosesc o tehnologie nouă, care programează niște celule din mușchi să producă fragmente de virus.

    Ambele tehnologii au în final același scop și efect, învață organismul să producă anticorpi împotriva noului coronavirus. Dar nu se poate ca un om să fie vaccinat prima oară cu Moderna și a doua oară cu AstraZeneca sau BioNTech, de exemplu.

    Certificatul de Vaccinare are rolul de a elimina orice posibilă confuzie și eroare medicală. Doctorul care face imunizarea consultă întâi fișa, vede ce s-a folosit la prima doză și știe ce are de făcut în continuare.

    România are acum 35.600 de doze Moderna cu care se pot imuniza 17.800 de persoane.

    Luni a intrat în țară și a 6-a tranșă de vaccinuri BioNTech/Pfizer, cu 92.430 de doze care ajung pentru imunizarea a 46.215 persoane.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cîțu: Sfârșitul pandemiei în România ar putea fi în septembrie. Vom imuniza 10,4 milioane de oameni

    Premierul Florin Cîțu are ca obiectiv încheierea oficială a pandemiei în România până în septembrie, când Guvernul își propune să atingă cifra de 10,4 milioane de oameni imunizați.

    România a contractat deja peste 20,8 milioane de doze de vaccin de la BioNTech/Pfizer și alte 3,4 milioane de la Moderna, a anunțat primul ministru. Cîțu estimează că vaccinarea din prima etapă, a personalului medical, merge bine și dă asigurări că se va rezolva și problema finanțării.

    Ar mai fi de așteptat încă 8 luni, dar ce-a fost mai greu sperăm că a trecut. În câteva luni va veni primăvara și, așa cum dau asigurări medicii, agresivitatea virusului se va reduce, la fel ca a tuturor virusurilor care provoacă afecțiuni respiratorii.

    Peste vară, România va putea accelera vaccinarea, crede Cîțu: „În septembrie, obiectivul meu este de a avea 10,4 milioane de persoane vaccinate, ceea ce înseamnă aproape 70% din ceea ce ne-am dorit, și să putem să scăpăm de pandemie”.

    România și-a asigurat, prin intermediul UE, peste 20 de milioane de doze de vaccin BioNTech/Pfizer și peste 3,4 milioane de la Moderna

    În urmă cu o zi, acesta scrisese pe contul său de Facebook: „Asigurăm dozele de vaccin necesare pentru imunizarea cât mai multor cetățeni care vor să se protejeze astfel de COVID-19.

    Am aprobat astăzi transmiterea către Comisia Europeană a solicitării ca România să beneficieze de încă opt milioane de doze de vaccin BioNTech / Pfizer din cele 200 de milioane negociate suplimentar la nivel european.

    Este vorba, mai exact, de solicitarea a încă 8.055.394 de doze de vaccin, care se vor adăuga celor 12.780.080 milioane de doze produse de BioNTech /Pfizer și contractate deja de România. Altfel spus, doze vitale care vor asigura imunizarea a 10.417.737 de persoane, care se pot întoarce la o viață normală.

    În plus față de vaccinurile BioNTech /Pfizer, mai avem cele 3.408.215 de doze produse de Moderna și contractate deja de România.

    Fiecare persoană vaccinată înseamnă mai multe vieți salvate și un pas în plus câștigat împotriva COVID-19“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Vaccinul AstraZeneca, aprobat în Marea Britanie. Diferențele între cele 4 vaccinuri anti-Covid: BioNTech/Pfizer și Moderna produse cu tehnologie nouă, AstraZeneca și Sputnik V – cu cea clasică

    Vaccinul AstraZeneca, aprobat în Marea Britanie. Diferențele între cele 4 vaccinuri anti-Covid: BioNTech/Pfizer și Moderna produse cu tehnologie nouă, AstraZeneca și Sputnik V – cu cea clasică

    Omenirea are oficial, în acest moment, 4 vaccinuri diferite anti-Covid, după ce Marea Britanie a aprobat marți, 29 decembrie 2020, produsul dezvoltat de AstraZeneca și Universitatea Oxford. Informația este foarte importantă pentru că aceste 4 vaccinuri sunt produse cu două tehnologii total diferite: cea clasică, existentă de peste 100 de ani, și cea nouă.

    Diferențele sunt esențiale și ar trebui să le dea de gândit celor care, influențați de propaganda antivaccinistă, gândesc “la paușal”, fără să ia în seamă modul în care acționează vaccinurile.

    Vaccinurile AstraZeneca și Sputnik V – fabricate cu tehnologia clasică, presupun inactivarea virusului, introducerea sa în organism și declanșarea sistemului imunitar. Sunt mai ieftine, mai ușor de transportat și de păstrat

    Produsele scoase pe piață de suedezo-britanicii de la AstraZeneca și rușii care au fabricat Sputnik V au fost fabricate prin tehnologia clasică: virusul este slăbit sau inactivat, apoi este injectat în corp, care-l recunoaște ca pe un inamic și începe să producă anticorpi.

    Este o tehnologie ultracunoscută, care stă la baza tuturor vaccinurilor din ultima sută de ani. Așa s-au eradicat variola și poliomielita, așa se vaccinează toată lumea în fiecare toamnă împotriva gripei.

    Avantajele acestor vaccinuri: folosesc o tehnologie ultraverificată, care a trecut testul timpului, se pot depozita într-un frigider obișnuit și distribui prin intermediul medicilor de familie.

    Nu în ultimul rând – lucru extrem de important –, sunt mult mai ieftine decât cele făcute cu tehnologia nouă. Vaccinul de la AstraZeneca, pentru care Uniunea Europeană a contractat în avans 300 + 100 de milioane de doze, costă în jurul a 3-5 euro.

    Vaccinul Astra Zeneca și cel rusesc Sputnik V, se fac în două doze, la interval de 3 săptămâni. Imunitatea dezvoltată împotriva Covid este de peste 90% în ambele cazuri.

    Vaccinurile BioNTech/Pfizer și Moderna – fabricate mai repede cu tehnologie nouă, presupun injectarea în mușchi a unui fragment de cod genetic al virusului. Sunt mult mai scumpe, dificil de transportat și de păstrat

    Vaccinurile produse de BioNTech/Pfizer (Germania/Belgia) și Moderna (SUA) folosesc o tehnologie cu totul nouă, revoluționară – care folosește mRNA. Aceasta presupune, în esență, decuparea unui fragment de virus (acea parte cu “țepi” care se agață de celulele umane), modificarea sa și injectarea în mușchi. Celulele umane primesc o parte din codul genetic al virusului și sunt programate să producă acel fragment cu țepi. Sistemul imunitar se declanșează, atacă respectivele fragmente și le nimicește cu ajutorul anticorpilor produși.

    Avantajele, în cazul acestor vaccinuri, sunt că au fost produse mai repede (cu o lună înaintea celui de la AstraZeneca) și, în primă fază, a fost raportată o eficiență mai mare comparativ cu cel al suedezo-britanicilor. Inițial, vaccinul AstraZeneca avea eficiență de 70%, iar cele BioNTech/Pfizer și Moderna – peste 90%.

    Între timp, ambele avantaje par să se fi anulat. AstraZeneca a reușit să ridice eficiența propriului vaccin și, odată cu omologarea sa pe piața britanică, intră în competiție.

    Dezavantajele prezentate de vaccinurile făcute cu noua tehnologie par să fie mai multe: fiind abia introduce pe piață, n-au trecut încă testul timpului. Nu se știe dacă și ce efecte secundare vor avea pe termen lung. Trebuie transportate și păstrate la temperaturi mult mai joase decât cele fabricate prin tehnologia clasică. Vaccinul Moderna trebuie ținut la -20 de grade Celsius și doar 6 luni. Vaccinul BioNTech/Pfizer trebuie ținut la -60 de grade Celsius.

    Deloc în ultimul rând, produsele Moderna și BioNTech/Pfizer sunt, deocamdată, foarte scumpe. O doză costă circa 39 de euro. Cum la procesul de imunizare se folosesc două doze la interval de 3 săptămâni, costul vaccinării unui singur om se apropie de 80 de euro – enorm, comparativ cu costul vaccinării cu produsul AstraZeneca (10 euro).

    Totuși, pentru că lumea nu putea să mai aștepte și pentru că presiunea pandemiei este foarte mare, Occidentul a început deja vaccinarea cu produsele Moderna și BioNTech/Pfizer.

    E însă de așteptat ca, în următoarele luni, produsele AstraZeneca (în Occident) și Sputnik V (în Rusia și sateliții acesteia) să intre puternic pe piață și chiar să devină predominante, datorită prețului mult mai convenabil.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • E gata și primul vaccin anti-Covid obținut prin tehnologia clasică! AstraZeneca anunță că produsul său e eficient 100% și va primi aprobare pe 4 ianuarie

    Este gata și primul tip de vaccin anti-Covid obținut prin tehnologia clasică: grupul suedezo-britanic AstraZeneca anunță că produsul său va primi autorizația de punere în circulație pe 4 ianuarie și că eficiența sa este, după ultimele îmbunătățiri, de 100%.

    Din mai multe motive, anunțul este foarte important atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru cei care sunt mai reticenți la tehnologiile noi. Între vaccinurile elaborate de BioNTech/Pfizer și Moderna, pe de o parte, și AstraZeneca, pe de alta, sunt diferențe semnificative.

    Două tehnologii diferite: cea clasică, folosită de AstraZeneca, merge pe virus inactivat, iar cea nouă, a BioNTech/Pfizer, folosește fragment de virus

    Trebuie știut că, deși se face tot în două doze, ca și cele de la BioNTech/Pfizer și

    Moderna, vaccinul AstraZeneca nu se bazează pe tehnologia mRNA, de care se tem atât de tare conspiraționiștii. Produsul AstraZeneca a fost obținut pe calea știută de peste 100 de ani: este un virus inactivat sau puternic slăbit. Odată introdus în organism, acesta nu este capabil să infecteze omul, dar declanșează răspunsul imunitar.

    Produsele BioNTech/Pfizer și Moderna au mers pe o tehnologie nouă, folosită în premieră: un fragment de cod genetic al virusului este injectat în mușchi, programând celulele să producă acea parte a agentului patogen care conține “țepii” – fără ca virusul să existe însă și fizic în corpul uman. Sistemul imunitar al organismului învață să recunoască respectivii “țepi” ai coronavirusului ca fiind străini și produce anticorpi.

    Dacă ambele tipuri de vaccinuri (cele BioNTech/Pfizer și Moderna, pe de o parte, și AstraZeneca pe de alta) au un grad asemănător de eficiență (peste 90%), în schimb alte câteva deosebiri sunt deosebit de importante.

    Aceeași eficiență, dar diferențe majore la preț și la condițiile de depozitare și transport

    În primul rând, vaccinul AstraZeneca este cu mult mai ieftin decât cele BioNTech/Pfizer și Moderna. Când vorbim de sute de milioane sau chiar miliarde de doze, diferența de preț dintre cele două produse începe să cântărească foarte greu.

    BioNTech/Pfizer vând SUA 100 de milioane de doze de vaccin la prețul de 19,5 dolari doza. Cum e nevoie de două doze, înseamnă că imunizarea unei singure persoane va costa statul american 39 de dolari (31,6 euro).

    Prin comparație, vaccinul AstraZeneca, obținut prin metoda clasică, costă circa 5 dolari doza, deci imunizarea unei persoane va costa 10 dolari (8,1 euro). Compania suedezo-britanică propune o schemă prin care prețul pentru țările foarte sărace să fie chiar mai scăzut, de circa 3 dolari pentru o doză.

    Uniunea Europeană are o precomandă de 300 de milioane de doze la AstraZeneca. E ușor de calculat că, la diferența de preț între vaccinul BioNTech/Pfizer și AstraZeneca, economia este de 8.250.000.000 de euro.

    O altă diferență majoră o reprezintă condițiile de depozitare și transport. Vaccinul BioNTech/Pfizer necesită o temperatură de -70 de grade Celsius până cu câteva minute înainte de a fi injectat. Acest lucru reprezintă o problemă majoră atât în privința transportului, cât și a depozitării și administrării. Spre exemplu, rețeaua medicilor de familie nu poate fi folosită pentru că aceștia nu dispun de frigidere cu temperaturi atât de scăzute.

    Vaccinul AstraZeneca poate fi depozitat și transportat la temperatura la care se țin și celelalte vaccinuri – la un frigider obișnuit. Asta înseamnă că va putea fi administrat de medicii de familie, în clinici obișnuite și, de asemenea, comercializat și în farmacii.

    AstraZeneca a fost, o perioadă, în fruntea cursei pentru obținerea unui nou vaccin. Dar astă-toamnă s-a întâmplat un incident care a blocat, o perioadă, studiile pe voluntari. Unul dintre oamenii care primiseră vaccinul a reclamat “reacții adverse inexplicabile”, după cum au spus producătorii.

    Procesul a fost stopat până s-au clarificat lucrurile, apoi a fost reluat, dar americanii de la Moderna și germanii de la BioNTech trecuseră deja în față ci cercetările.

    Acum, odată cu finalizarea tuturor studiilor și publicarea tuturor documentelor, AstraZeneca e gata, începând de pe 4 ianuarie 2021, să intre în forță pe piață, cu un produs la fel de eficient, dar mult mai ieftin.

  • Încă un rateu în cursa pentru vaccinul anti-Covid: după AstraZeneca, și Johnson&Johnson oprește testele după ce un voluntar a făcut o boală “inexplicabilă”. În cursă rămân Moderna și BioNTech

    După suedezii de la AstraZeneca, și americanii de la Johnson&Johnson ies din cursa pentru descoperirea unui vaccin anti-Covid. Compania a anunțat oprirea testelor pe voluntari a serului după ce unul dintre voluntari s-a îmbolnăvit, anunță Agerpres.

    Într-un comunicat, cei de la Johnson&Johnson explică: “Am oprit temporar dozarea suplimentară în toate testele noastre clinice ale unui vaccin experimental împotriva COVID-19, inclusiv toate testele din faza a treia, din cauza unei boli inexplicabile a unui participant“.

    Johnson&Johnson s-a blocat, practic, în aceeași etapă în care se blocase luna trecută și AstraZeneca, firma suedeză care dezvoltă un vaccin anti-Covid alături de cercetătorii de la Oxford. Exact ca și în cazul americanilor, suedezii ajunseseră în faza a III-a (ultima) de testări, când vaccinul li se administrează unui număr de zeci de mii de voluntari din întreaga lume, pentru a urmări efectele. AstraZeneca a oprit testele după ce un voluntar din Spania a prezentat simptome “inexplicabile”. Johnson&Johnson ajunsese în faza a III-a și testa vaccinul propriu pe 60.000 de voluntari din întreaga lume.

    Boala “inexplicabilă” a subiectului care a testat vaccinul Johnson&Johnson a fost investigată atât de medicii personali ai pacientului, cât și de un consiliu independent care monitorizează siguranța produsului.

    Cele două evenimente – oprirea testărilor de către AstraZeneca și Johnson&Johnson – arată în primul rând două lucruri: 1) găsirea unui vaccin anti-Covid e mai grea decât se bănuia, 2) măsurile de precauție privind siguranța vaccinului chiar sunt luate în serios. Eșecurile au fost foarte costisitoare pentru cele două companii. Cu toate acestea, nu s-a mers mai departe, așa cum susțin teoriile conspirației ventilate pe Internet și care susțin că există un complot mondial, omenirea urmând să devină un cobai pentru afaceriștii veroși care vor să ascundă în vaccin și un cip.

    În acest moment, două companii par să se îndrepte spre linia de finiș a găsirii unui vaccin, aproximativ în același timp. E vorba de americanii de la Moderna și de germanii de la BioNTech. Produsele acestora au trecut testele de faza a III-a și se îndreaptă spre omologarea oficială, după analizarea tuturor studiilor clinice.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Soțul judecătoarei „anti-botniță” din Piatra Neamț a adus un autocar cu moldoveni în Piața Universității, ca să nu fie „îmbotnițați”. El a găsit vinovații pandemiei: masoneria, „cârpa”, „musulmanu’”

    * Triplă lovitură a Guvernului Orban, pe relația SUA: autostrada și calea ferată Constanța – Gdansk, Centrala de la Cernavodă și finanțarea cu 7 miliarde de dolari

  • Vaccinul pentru Covid-19 va costa între 2,5 și 10 euro, în funcție de producător. Cetățenii UE “vor avea vaccinul în același timp cu americanii”

    Marile companii care sunt aproape de sintetizarea unor vaccinuri contra noului coronavirus pot estima, deja, prețurile pentru produsele lor, iar lupta este acerbă. Europenii de la Sanofi și GSK, care au precontracte cu Comisia Europeană, îl vor comercializa cu “sub 10 euro”, anunță Olivier Bogillot, președintele Sanofi Franța.

    În schimb, rivalii de la AstraZeneca, la rândul lor foarte aproape de scoaterea pe piață a vaccinului pe care-l fac împreună cu cercetătorii de la Oxford, au anunțat un preț mult mai clar, de 2,5 euro. Și AstraZeneca a semnat un precontract cu Comisia Europeană.
    Sanofi, GSK și AstraZeneca sunt în faza a treia de teste clinice pentru vaccinurile sintetizate. Este ultima fază de verificare a produselor înainte de a fi scoase pe piață. AstraZeneca anticipa că, dacă nu apare ceva neprevăzut, vaccinul făcut împreună cu cercetătorii de la Oxford va fi gata în această lună.

    Americanii lucrează cu compania Moderna, de asemenea aflată în faza a treia de teste pentru vaccinul său.

    Cel mai competitiv preț se anunță a fi cel al companiei AstraZeneca, producătoare a unui vaccin împreună cu cercetătorii de la Oxford

    Practic, toată lumea finalizează cam în același timp vaccinul. Inclusiv Rusia și China, care au anunțat deja în august că au vaccinul, ar fi fost acum tot în faza a treia a testelor clinice (care presupune vaccinarea pe zeci de mii de voluntari, apoi urmărirea efectelor). În aceste două țări care au regimuri totalitare, însă, guvernele au decis să se sară peste ultima fază a testelor, vaccinul fiind introdus înainte să se știe cu siguranță ce reacții generează în organismul uman.

    Cel mai competitiv preț pare a fi, până acum, cel al companiei AstraZeneca. Olivier Bogillot, președintele Sanofi, a explicat prețul foarte bun al celor de la AstraZeneca prin faptul că aceștia “au externalizat foarte mult producția”, în timp ce francezii folosesc capacitățile proprii.

    Bogillot a dat asigurări că americanii și cetățenii UE vor avea vaccinul în același timp.

    SUA a precontractat 100 de milioane de doze de la Sanofi, în timp ce UE a semnat pentru 300 de milioane de doze, iar Marea Britanie pentru 60 de milioane.

    Contracte similare au semnat Comisia Europeană cu AstraZeneca, iar SUA cu Moderna.

    Conform rezultatelor preliminare ale vaccinului AstraZeneca-Oxford, acesta are o dublă acțiune de imunizare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Un fost judecător corupt, devenit avocat, a murit de Covid la 44 de ani. A luat virusul în vacanța din Grecia. Tovarășul său de concediu a murit tot de Covid, cu 16 zile înainte

    * VIDEO. Delir conspiraționist la Antena 3. “Virusul este un plan. E o ordine bine stabilită a butoanelor. Copiii sunt ținta!“

    * VIDEO. Doi nenorociți, soț și soție, bat sălbatic un copil de 13 ani. El îl dă cu capul de pământ, ea îi aplică lovituri de țață. Motivul: fetița lor ar fi fost lovită de mingea băieților care jucau fotbal

  • Profesori universitari ajunşi miliardari din „pariul” pe vaccinul anti-coronavirus

    Moderna, o companie americană care a dezvoltat un vaccin anti-coronavirus ce a demonstrat eficacitate în primul său studiu uman, câștigă valoare de piață într-un ritm rapid, ceea ce crește potențialul financiar al fondatorilor și managerilor, anunţă Bloomberg.

    Acțiunile Moderna au crescut cu peste 300% în acest an, ceea ce deschide o fereastră pentru investitori să-și vândă acțiunile cu profituri uriașe și să devină milionari, inclusiv mai mulți profesori universitari care au pariat pe această companie încă de la începuturile ei.

    Bob Langer a devenit miliardar în dolari pentru că a pariat pe o companie tânără, care şi-a propus să descopere vaccinul anticoronavirus de succes

    Fondată în 2010, compania, care este listată pe Nasdaq, a fost lansată public în decembrie 2018, la 23 de dolari pe acțiune. Astăzi, cotația a ajuns la aproximativ 80 de dolari pe acțiune.

    Astfel, Bob Langer, profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT), se poate alătura în scurt timp clubului de miliardari deja creat de companie. Ponderea sa de 3,2% în companie depășea marți 930 de milioane de dolari, adică aproximativ 850 de milioane de euro.

    Langer, unul dintre cei mai importanți oameni din lumea biotehnologiei americane, are peste 1.360 de brevete depuse, care au fost licențiate sau sublicențate la peste 400 de firme de biotehnologie, farmaceutice, chimice și medicale, potrivit biografiei sale la MIT, celebra universitate din Boston.

    Stephane Bancel

    Langer se alătură lui Stéphane Bancel, CEO din 2011, care deține acțiuni în valoare de 2,45 miliarde de dolari (2,234 miliarde de euro), și lui Timothy Springer, în vârstă de 72 de ani, profesor de medicină la Universitatea Harvard, care a investit 5 milioane de dolari când Moderna a ieșit pe piață. Springer are astăzi acțiuni în valoare de 1,38 miliarde de dolari (1,26 miliarde de euro), conform datelor oferite de Bloomberg.

    Pe larg, în LUMEALIBERA.RO

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Amenzi între 500 și 2.500 de lei pentru cei care nu poartă mască în spații publice închise. Zona metropolitană se întinde până la 30 km de oraș, plus întregul județ Ilfov