Pericolul unui atac al Turciei asupra Greciei pare să crească simțitor. În timp ce președintele turc Erdogan escaldează discursurile amenințătoare, analiștii de la presa subjugată de regimul acestuia au început, luând-o pe urmele propagandiștilor lui Putin, să discute zilnic la televiziuni și în presă despre planuri de invadare a țării vecine. Grecii fac apel la NATO, ONU și UE, vizitându-și aliații cei mai apropiați. Aflat la Paris, unde a obținut sprijinul necondiționat al Franței, premierul elen Mitzotakis l-a avertizat pe Erdogan că Grecia „este pregătită să îi înfrunte” pe turci.
HotNews relatează, citând o analiză a presei din Grecia, că acum lucrurile par să stea diferit față de obișnuitele tensiuni dintre cele două țări. Miza aparentă a disputei este revizuirea frontierelor stabilite în 1923, după războiul greco-turc (1919-1922), și pe care Erdogan le declară nedrepte. Dictatorul de la Ankara vrea de la greci, în principal, insulele din Marea Egee, dar și alte teritorii.
Patru motive de îngrijoare: revizionismul lui Erdogan, problemele economice ale Turciei, teama „noului sultan” de alegerile din 2023, poziția ezitantă a SUA
Conform presei elene, sunt 4 motive principale pentru care criza turco-greacă de acum poate fi considerată mai periculoasă decât cele precedente:
1. Erdogan este revizionist și revanșard. El vizează nu doar granițele cu Grecia (deocamdată), dar și (pe viitor) cele cu Bulgaria, fixate tot acum aproape 100 de ani, în același tratat de la Lausanne. După ani de suprimare a opoziției reale din Turcia, Erdogan are acum la picioare atât presa, cât și partidele politice. Devlet Bahceli, liderul partidului naționalist care este aliatul și partenerul de guvernare al formațiunii lui Erdogan, vorbește deschis despre anexarea insulelor grecești aflate în jumătatea estică a Mării Egee. Ministrul Apărării, Hulusi Akar, face același lucru. Hărțile revizioniste cu care e bombardată populația turcă sunt însoțite de provocări fățișe, aviația de luptă încălcând permanent spațiul aerian al Greciei.
2. Erdogan are nevoie de o temă care să abată atenția populației de la dezastrul economic în care a băgat țara. Ajuns la putere pe valul nemulțumirilor provocate, în urmă cu două decenii, de corupția clasei politice, inflația galopantă și gravele probleme economice, Erdogan și-a dus țara în același punct. În 2022, inflația lirei turcești este de peste 80% (declinul începând cu mult înaintea crizei declanșate de pandemie și războiul din Ucraina). În locul vechilor corupți au apărut alții: familia lui Erdogan și camarila acestuia. Toți au devenit miliardari, acaparând domeniile profitabile ale economiei turcești. Pentru a evacua această presiune, dictatorul are nevoie de un inamic extern. Grecia, eternul dușman, este ținta perfectă.
3. Alegerile din 2023. Marele pericol îl reprezintă tocmai scrutinul de anul viitor, pe care Erdogan – deși controlează totul – se teme că l-ar putea pierde din cauza stării de nemulțumire în care a ajuns întreaga populație. Pentru noul sultan, un război cu Grecia ar fi motivul ideal ca să anuleze alegerile invocând o stare de urgență națională.
4. Statele Unite, preocupate să evite crize simultane acum, când Rusia atacă Ucraina, au făcut pași înapoi în fața Turciei, adoptând un ton greșit, împăciuitor. Administrația Biden a adoptat unele măsuri punitive, precum rezilierea contractului pentru vinderea avioanelor ultraperformante F-35 (de generația a 5-a), dar – ca să-l îmbuneze pe Erdogan – a acceptat să-i livreze F-16.
Cursa înarmărilor dintre Turcia și Grecia, presărată cu declarații amenințătoare
În acest moment, Turcia și Grecia sunt deja înscrise într-o cursă a înarmărilor. Turcia are deja, de foarte multă vreme, a doua armată ca mărime din NATO și se modernizează masiv. Cumpără sisteme antiaeriene S-400 de la ruși și noi avioane de la americani, iar în paralel are mare succes cu dronele low-cost Bayraktar, care se îndreaptă deja spre o nouă generație mult mai performantă.
Grecia a fost constrânsă în 2020, după primele provocări militare, să reia investițiile masive în armament. A comandat 24 avioane de luptă Rafale și 3 fregate de la francezi, își modernizează 83 de avioane F-16 și va investi 1,5-2 miliarde de euro pe an, în perioada următoare, pentru achizițiile de armament. Sosirea primelor avioane F-35 e așteptată în 2029, dar până atunci s-ar putea ca un conflict militar cu Turcia să fi izbucnit deja.
Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei, a avertizat luni, la Paris, în timpul întâlnirii cu președintele francez Emmanuel Macron, că țara sa nu are de gând să-și cedeze nicio parte a teritoriilor sale: „Suntem pregătiți să îi înfruntăm pe toți cei care amenință să debarce pe insulele noastre, pe teritoriul nostru”.
Aluzia e mai mult decât străvezie, după ce Erdogan a acuzat fățiș Grecia că „ocupă insulele din Marea Egee”, avertizând că acestea pot fi ocupate de armata turcă „într-o noapte”.